După mulți ani în care asocierea micilor fermieri din România a fost un subiect recurent în declarațiile oficialilor la categoria ”este nevoie”, „trebuie susținută, dar…” „persistă amintirea comunismului”, „nu avem gena”, actuala programare a fondurilor europene pentru agricultură deschide fereastra de oportunitate în acest domeniu și pune banii ”pe masă”.

Finanțările sunt disponibile pe axa LEADER și Grupurile de Acțiune Locală (GAL) iar cadrul în care au fost gândite este unul dintre cele mai potrivite date fiind ingredientele necesare procesului de (re)vitalizare a cooperativelor agricole: construirea încrederii între membrii comunității, stimularea dialogului constructiv pe teme economice între fermieri, identificarea unor obiective comune, coagularea unui plan de afaceri, facilitarea accesului la modele de succes.

Cu excepția măsurii de cooperare lanțuri scurte din PNDR-ul national, doar GAL-urile pot finanța astfel de metodologii complexe și inovative (precum cea testată cu succes de către consorțiul CoopNet), în contextul experienței de dezvoltare rurală post-decembriste.

Astfel, premisele de la care se pornește sunt mai mult decât încurajatoare: conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu mai puțin de 184 dintre cele 239 de GAL-uri selectate în perioada 2014-2020 au identificat nevoia asocierii ca fiind prioritară în teritoriile pe care le deservesc și au inclus-o în strategiile de dezvoltare locală.

Noi la Centrul Român de Politici Europene (CRPE) am vrut să înțelegem mai în profunzime modul de alocare al fondurilor, dacă ele vizează dezvoltarea de cooperative agricole sau alte forme de asociere care sunt beneficiarii care le vor putea accesa. Astfel, în perioada februarie-aprilie 2017, am derulat o cercetare online la care ne-au răspuns 152 de GAL-uri și am aflat următoarele:

• 101 de GAL-uri din cele 152 care au răspuns la chestionarul CRPE au inclus măsuri de stimulare și/sau susținere pentru asocierea fermierilor. Dintre acestea, 69 de GAL-uri vizează explicit înființarea și/sau dezvoltarea de cooperative agricole. Celelalte și-au propus mai degrabă să sprijine dezvoltarea grupurilor de producători și de lanțuri scurte de desfacere a producției agricole.

• În mod previzibil, asocierile vor viza sectoarele cu mare valoare adăugată – legume, fructe, creșterea animalelor - în care asocierea aduce cele mai importante beneficii micilor fermieri:

Alocarea financiară pe aceste măsuri este consistentă și depășește 30 milioane de Euro (în strategiile celor 101 GAL-uri respondente și care au măsură de asociere).

Astfel, 17% dintre GAL-uri au alocat pentru măsura / măsurile de asociativitate peste 200.000 Euro, 20% au alocat între 100.000 și 200.000 Euro, 36% între 50.000 și 100.000 de Euro, 24% sub 50.000 Euro.

În concluzie, prin actualele alocări din fonduri europene destinate spațiului rural și prin abordarea participativă a Grupurilor de Acțiune Locală, agricultura românească are acum o șansă istorică de a-și reduce decalajele de dezvoltare față de statele vestice în care cooperativele ”fac legea” pieței și de a-și revitaliza un sector care răspunde nevoilor celor mai presante ale micilor fermieri achiziție input-uri, desfacere, marketing, accesare de finanțări.

Text: Alexandra Toderiță