Tē rohi nei teie tōmite nō te araira’a ‘o te mau ture e vai ra i roto i teie parau fa’aau nō terera’a i ni’a i te moana “ ‘A fano ana’e i ni’a i te moana tohora”. ‘Ua riro te reira, ‘ei rāve’a nō te tahi ‘aitauira’a i rotopū i tāua mau ta’ata nō fa’ananea i te ha’amaura’a.
Te mau fā ‘o te tōmite tī’ā’au :
‘Ia fa’aturahia te mau ture ‘o te parau fa’aau
‘Ia fa’a’ohipahia te ‘aparaura’a e te mau ihitai
Arata’i te tahi mau ‘ōpuara’a nō te araira’a ‘e te ‘aitauira’a
Ha’amaita’i atu i te parau fa’aau maoti i te mau ‘ohipa i tupu ‘e te mau uiuira’a ‘āpī
‘Ia fa’aō rahi mai te mau ta’ata i roto i te tā’atira’a
E 15 mero ti’amā e vai ra i roto i teie tōmite ‘inaha e tuha’a ta’a’ē tō rātou :
3 mero : vāhī ti’ara’a teitei/ ta’ata ha’amana/ ta’ata tī’ā’au
5 mero : te mau ihitai
2 mero : nō te mau tā’atira’a tē pāruru nei i te arutaimāreva
2 mero : ‘aivāna’a ‘o te hīro’a tumu mā’ohi
3 mero : tei roto i te nūna’a
E mā’itihia rātou i te roara’a e piti matahiti i muri mai i te mau fā’otira’a ‘o te mau ta’ata tumu te rohi nei nō teie fā, ‘e, e fa’a’āpīhia tāua mero pau roa te mau piti ‘o te matahiti.
Nā te tā’atira’a Oceania e ha’apa’o te fa’aterera’a ‘o teie tōmite tī’ā’au ‘e nā rātou ato’a e ‘aupuru nei teie ‘aitauira’a e te mau ta’ata.
E ruru te tōmite hō’ē tāime i roto i te matahiti nō te hi’o mai te peu ‘ua ha’apa’ohia te ture ‘o teie parau fa’aau, tuatāpapa te mau ‘ohipa i ravehia ‘e hōro’a te tahi mau rāve’a nō te ha’amaita’i teie mau ture. Tē vai nei ato’a te tahi mau rurura’a ‘ē atu ‘o tei nehenehe ato’a e tupu nō te rūra’a ‘o teie parau fa’aau, ‘inaha rā, nā te mau mero tōmite e ‘ōpua te reira fārereira’a.