Avionul cu actele Unirii de la 1918, zborul Mărgineni - Blaj, la minus 40 grade

1 Pentru realizarea importantei misiuni a fost ales locotenent aviator Vasile Niculescu (21 noiembrie 1891 - 24 aprilie 1980) (imagine din fototeca personală a nepoatei pilotului, doamna Astrid Mallet); copilot era Victor Precup.

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

Acum 100 de ani, pe 23 noiembrie 1918, decola de la Mărgineni (lângă Bacău, Moldova), un avion cu importantele acte ale Unirii. În acele timpuri tulburi la Bacău era Comandamentul Statului Major, condus de generalul Averescu. Actele pentru realizarea Marii Uniri trebuiau duse în deplină siguranţă spre Blaj (Transilvania) şi de acolo la Alba Iulia.

2 Vasile Bouaru, realizatorul traseului pedestru corespunzător celui al avionului cu actele Unirii și doamna Astrid Mallet, nepoata pilotului Vasile Niculescu. Suntem la Blaj pe 31 iulie 2018. În spate este Primăria, din Piața 1848, unde am intrat, fiind așteptat. Am primit mai multe cărți despre istoria Blajului și am fost conduși pe Câmpia Libertății. Am mers exact după memoriile lui Vasile Niculescu care s-a ghidat după calea ferată când a aterizat. Doamna Astrid s-a interesat despre tot ce avea legătură cu bunicul ei, respectiv despre posibilii urmași ai studenților care au păzit avionul în noaptea când a stat la Blaj. Domnul primar și secretarul au fost extrem de amabili, ne-au povestit despre locurile de acolo, clădiri, biserici foarte vechi. Au chemat-o pe directoarea Muzeului de istorie din Blaj care ne-a dus prin muzeul în care vor fi expuse și câteva portrete cu explicații despre Vasile Niculescu.

A fost pregătit pentru zborul din 23 noiembrie 1918 un avion de tip Farman 40. Avea carlinga deschisă iar în acele zile vremea era foarte rea, iarna venise mult mai devreme, cu zăpadă şi ger. Cei doi aviatori şi-au uns feţele cu parafină pentru a rezista frigului şi curenţilor de aer. Avionul a decolat în jurul orei 10,30 iar pilotul Vasile Niculescu a urcat până la 2500 metri în viraje pentru a câştiga altitudine şi ca să traverseze munţii în bune condiţii. Apoi, ghidându-se doar cu busola şi harta militară, a pornit spre Blaj unde a ajuns după aproape două ore. La înălţimea la care a zburat avionul temperatura era de -40 grade.

3

4 traseul zborului cu actele Unirii din 1918

La o săptămână după efectuarea zborului s-a realizat Marea Unire din 1918. Zborul peste Carpaţi a fost crucial şi poate istoria noastră ar fi fost uşor diferită dacă avionul nu ajungea la Blaj.

5

Dar istoria nu a fost dreaptă cu Vasile Niculescu, din diverse motive acesta a fost uitat. A murit în anonimat fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuţi, oraș în care a trăit ultimii ani din viaţă (imagini 5, 6). Cartea Zborul Marii Uniri (imaginea 3) scrisă de comandor George Paul Sandachi, ataşată în baza acestei pagini merită citită. De asemenea informația de la http://www.art-emis.ro/istorie/4112-momente-ale-marii-uniri-de-la-1-decembrie-1918.html.

6

După 100 de ani de la realizarea marelui zbor, am refăcut traseul avionului, pe jos, şi am reparat, în felul meu, ca montaniard, eroarea istoriei prin care Vasile Niculescu a fost uitat atâţia ani, până la revoluţia din decembrie 1989. Traseul efectuat de avion urmează pentru ghidare, trei mari cursuri de apă: Râul Tazlăul Sărat, Râul Trotuş şi Râul Târnava Mare. Acelaşi traseu pe care l-am parcurs terestru.

Mulţumesc nepoatei lui Vasile Niculescu, doamna Astrid Mallet care mi-a pus la dispoziţie fotografii din fototeca personală precum şi informaţii care m-au ajutat la reconstituirea traseului urmat de avion de la Mărgineni la Blaj. Mulţumesc domnului Vasile Colban, din Rădăuţi, pentru sprijinul acordat cu transportul mai ales în zona Văii Trotuşului. Mulţumirile mele celor două primării, din Rădăuţi şi Blaj.

Casa din Rădăuți în care a locuit Vasile Niculescu.

Placa memorială de pe casa din Rădăuți.

Vasile Niculescu, în anul 1950.

Vasile Niculescu este acum reabilitat şi preţuit aşa cum se cuvine să preţuim eroii.

Mărgineni, aerodromul

Mărgineni - Floreşti, prin Depresiunea Râului Tazlău

Floreşti - Moineşti, pe la casa memorială George Enescu, peste creasta Munților Berzunți, pe la Lacul Tarnița

Moineşti - Asău

Asău - Beleghet, printre Munții Tarcău și Ciucului

Beleghet - Făget, pe Valea Trotușului, printre Munții Ciucului și Tarcăului, pe la punctul vamal fortificat Ghimeș și cetatea Rakoczi

Făgetu de Sus - Pasul Ghimeş, 20 de trasee/ marcaje turistice în Munții Ciucului și Hășmașului

Pasul Ghimeş - Siculeni, prin Munceii Nășcălatului, unde trăiește 10% din populația de acvilă mică țipătoare din lume

Făgeţel - Frumoasa (prin Munții Ciucului), pe la izvoarele Trotușului, cu panorame spre Munții Harghita, Hășmas, Ceahlău

Siculeni - intersecţia spre Harghita Băi - Vlăhiţa, pe la poalele Munților Harghita

Siculeni - Stogul de Piatră - Pârâul Segheș - creasta principală din Munții Harghita

Harghita Băi - Vârful Brazii Negri - Poiana izvorului Pârâului Seghes, prin Munții Harghita

Stațiunea Mădăraș - Vârful Mădăraș (1801 metri) - Vlăhița, rețeaua de marcaje din zona înaltă a Munților Harghita

Vlăhiţa - Odorheiul Secuiesc

Odorheiul Secuiesc - Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc - Sighișoara

Sighişoara - Dumbrăveni

Dumbrăveni - Mediaş

Mediaş - Târnăvioara - Copşa Mică

Târnăvioara - Micăsasa

Micăsasa - Valea Lungă

Valea Lungă - Blaj

Blaj, Câmpia Libertății