Peşteră lângă mănăstirea Sihla, Munţii Stânişoara

articolul continuă de la


Chiar de la intersectia amintita cateva panouri ofera indicatii despre locurile pe care urmeaza sa le parcurgem (foto 1). Partea estica a Muntilor Stanisoara arata ca in imaginea 2. Dupa ce strabatem satul Agapia intram intre munti si ne apropiem de manastirea cu acelasi nume (foto 3).

1

2

3

5

Pe marginea drumului intalnim falnice exemplare de stejar. E bine sa vizitam si manastirea pentru ca picturile interioare, unice la noi in tara, au fost facute de Nicolae Grigorescu. Urmam apoi un indicator din incinta manastirii care ne scoate pe o straduta ingusta spre casa memoriala Alexandru Vlahuta. Zapada este din plin (foto 5).  Urmand mai departe straduta ajungem la un drum forestier care duce la un alt schit, aflat la circa 8 km mai sus, schitul Sihla (vezi si harta). Drumul forestier urmeaza Paraul Agapia. Facem o fotografie si spre inapoi (foto 6). Undeva mai sus, trecem un pod peste paraul de-a lungul caruia ne-am deplasat pana aici (foto 7).

6

7

Zapada este din ce in ce mai mare si totul este acoperit cu un strat alb, continuu. In curand ajungem la o intersectie (foto 8) de unde ne abatem pe drumul din dreapta in sensul de mers. Exista si sageti indicatoare.  Drumul incepe sa urce domol si ajungem intr-o vasta poiana si la o noua intersectie. De data asta ne abatem spre stanga in sensul de mers (foto 9). Drumul urca in serpentine iar soarele straluceste puternic.

8

9

Ajungem dupa ceva mai bine de o ora de urcus intr-o sa de unde drumul incepe sa coboare pe partea opusa muntelui fata de cea pe care am urcat pana aici. In acel loc, de unde incepe drumul sa coboare, sunt mai multe indicatoare care ne arata ce putem vedea prin acele locuri. Exista si un marcaj cruce albastra pe care il vom urma la coborare.

Ne abatem spre stanga fata de sensul de urcus, inspre schitul Sihla, aflat cateva sute de metri mai sus. Trecem prin locuri folosite de sute de ani de pustnicii care au locuit pe aici. Drumul urca printr-o mica trecatoare unde de asemenea exista multe indicatoare (foto 11). Un indicator ne spune ca la aproximativ 100 m lateral dreapta fata de sensul de mers pana aici se afla o celebra pestera, cea a Cuvioasei Teodora de la Sihla. Am preferat insa continuarea drumului pana la Schitul Sihla, aflat la doar 100 m mai incolo (foto 12).

11

12

Din incinta schitului, spre dreapta si mai sus, se observa o zona cu stanci mari (foto 13). Urcam pe un traseu amenajat spre acele stanci. Aceste gresii sunt foarte interesante prin aspect, forma si marime. Sub o imensa surplomba se afla o chilie (foto 14).  Tot aici gasim si o mica biserica despre care se spune ca a fost construita dintr-un singur brad. Urmam mai departe poteca amenajata si ne strecuram pe sub cativa imensi pereti (foto 15).

13

14

15

 Poteca duce intre niste stanci care adapostesc pestera cautata (foto 16). Intrarea este pe o fisura inalta de vreo 5 m dar ingusta cat sa permita trecerea unui om (foto 17).  Dupa ce traversam un culoar de aproape 6 m lungime patrundem in pestera propriu-zisa. Acum este amenajata ca lacas de cult (foto 19); a fost locuita inca din secolul al XVII-lea. In tavan stau intre pereti pietre uriase.

16

17

19

Dupa ce studiem interiorul iesim la lumina si parcurgem mai departe traseul amenajat. Peste tot prin padure sunt blocuri de piatra uriase; sub unele mai sunt grote (foto 21).   Ne strecuram printre aceste stanci (foto 22) si ajungem din nou la drumul pe care am mers spre schit, in portiunea care se observa in imaginea 11.

21

22

 De aici coboram inapoi spre locul de unde drumul forestier coboara pe partea cealalta a muntelui, spre manastirea Sihastria. Acolo, un indicator ne spune ca avem de parcurs 8 km pana la manastire. Am ales insa poteca marcata cu cruce albastra, care coboara prin padure si care se desprinde din acelasi loc cu celelalte indicatoare. Aceasta poteca urmareste indeaproape stalpii pe care sunt firele care transporta curentul electric spre schitul Sihla. Deoarece poteca cobora mai abrupt traseul pe aici are circa 3 km pana in vale (foto 23). Undeva mai jos interesectam si drumul dar din nou vom urma doar poteca. Padurea se mai rareste spre poalele muntelui si pe un copac intalnim iasca (foto 24).  

23

24

 Ceva mai jos vedem printre copaci manastirea Sihastria (foto 25).  Ajungem in vecinatatea ei la drumul 157 F care duce spre satul Leghin. Inainte de a intra in incinta manastirii citim cu atentie unul din panourile dispuse pe marginea drumului (foto 26, 26 bis).

25

                                                   26

    26bis

27   Femela de scatiu (Carduelis spinus) (nota de Marelena si Radu Puscarciuc, din Onesti)

 Patrundem in incinta manastirii si intr-adevar intalnim cateva din pasarile de pe acel panou. Prima nu a vrut sa pozeze si a intors spatele (foto 27) iar pe a doua am surprins-o de la distanta destul de mare (foto 28). Dupa ce parasim manastirea Sihastria ne indreptam spre satul Leghin. Undeva mai la vale citim pe un indicator ca suntem in perimetrul Parcului National Vanatori Neamt (foto 29).

   28   Gaita (Garrulus glandarius) (nota de Marelena si Radu Puscarciuc, din Onesti)

29

Facem si o fotografie spre inapoi, catre manastire (foto 30).  Parcurgem apoi distanta spre DN 15 B trecand pe langa manastirea Secu. O data ajunsi la DN 15 B ne putem deplasa fie spre Poiana Largului (capatul dinspre amonte al lacului de acumulare de la Bicaz) sau spre orasul Targu Neamt.

30