METODOLOGIE CADRU

ORDIN 

privind modificarea Anexei nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei - cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare 

În conformitate cu art. 94 alin. (2), lit. a) şi lit. s), 57 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, În baza Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare, În baza Hotărârii Guvernului nr. 536/2016 privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar, MINISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE emite prezentul ordin: 

Art. I.- Anexa nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei – cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2012, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 

Art. II. - Direcţia Generală Învățământ Secundar Superior și Educație Permanentă, Direcţia Generală Educație Timpurie Învățămant Primar și Gimnazial, Direcţia Minorităţi, Direcţia Generală Învăţământ Universitar, Direcţia Generală Economică, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv inspectoratul școlar al municipiului Bucureşti și instituţiile şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, partea I. Ministru, Valentin POPA Bucureşti Nr. 4203 Data: 30.07.2018 Anexa la ordinul ministrului educației naționale nr. 4203/30.07.2018 privind modificarea Anexei nr. 1 a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare 

METODOLOGIE-CADRU DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A COMPETIȚIILOR ȘCOLARE 

Capitolul I Cadrul general 

Art. 1. Prezenta Metodologie-cadru reglementează organizarea și desfășurarea competițiilor școlare. 

Art. 2. Competițiile școlare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanțe școlare înalte sau care au interes și aptitudini deosebite în domeniul științific, tehnicoaplicativ, cultural-artistic, civic și în cel sportiv. Totodată, competițiile școlare promovează valorile culturale și etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea și comunicarea interpersonală.

 Art. 3. În sensul prezentei metodologii-cadru, sintagma „competiții școlare” include olimpiade școlare și concursuri școlare, organizate pe discipline de învățământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare/calificări și domenii de pregătire profesională, concursuri de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare pentru elevi. Acestea au caracter științific, tehnicoaplicativ, cultural-artistic și sportiv. 

Art. 4. (1) Olimpiadele școlare sunt competiții școlare de excelență bazate pe studierea uneia sau a mai multor discipline predate în sistemul formal de învățământ, adresându-se elevilor cu aptitudini și performanțe înalte în domeniul matematicii și al științelor, al limbii și literaturii române, al limbilor și al literaturilor materne și al limbilor moderne, al disciplinelor din ariile curriculare om și societate, arte, sport și educație fizică, tehnologii, lingvistică, astronomie și astrofizică și la care pot participa elevi din toate județele țării și municipiul București. Excepție fac olimpiadele din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne și a celor destinate elevilor aparținând minorităților naționale din România, cazuri în care competiția se consideră națională dacă participă elevii din toate județele/sectoarele municipiului București în care se asigură studiul/școlarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează competiția respectivă. (2) Concursurile școlare sunt competiții la care participă elevii din minimum 50% din județele țării și municipiul București, concursuri organizate pe discipline de învățământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare, calificări și domenii de pregătire profesională, concursuri de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare pentru elevi. Excepție fac concursurile școlare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne și cele destinate elevilor aparținând minorităților naționale din România, cazuri în care concursul se consideră național dacă participă elevi din minimum 50 % din județele/sectoarele municipiului București în care se asigură studiul/ școlarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează concursul respectiv. 

Art. 5. (1) Competițiile școlare se organizează și se desfășoară conform dispozițiilor prezentei metodologii-cadru, precum și ale regulamentelor specifice. (2) Listele competițiilor școlare (olimpiade și concursuri) și graficul de desfășurare a competițiilor școlare sunt aprobate, anual, prin ordin al ministrului educației naționale.

 Art. 6. (1) Participarea la competițiile școlare este deschisă tuturor elevilor, respectând principiul egalităţii de şanse şi non discriminării, de la toate formele de învățământ din învățământul de stat, particular și confesional. (2) Competițiile școlare nu se subsumează învățământului obligatoriu/nu fac parte din învățământul obligatoriu, participarea elevilor la acestea fiind opțională. 

Art. 7. În vederea pregătirii elevilor pentru competițiile școlare, cadrele didactice pot elabora și utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare și bibliografii specifice.

 Art. 8. Pentru coordonarea competițiilor școlare se constituie la începutul fiecărui an școlar, la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN), Comisia națională pentru coordonarea competițiilor școlare, cu următoarea componență: a) președinte: secretar de stat; b) vicepreședinți: directorul general al Direcției Generale Educație Timpurie, Învățământ Primar și Gimnazial (DGETÎPG), directorul general al Direcției Generale Învățământ Secundar Superior și Educație Permanentă (DGÎSSEP), directorul general al Centrului Național de Evaluare și Examinare (CNEE) și directorul general al Direcției Generale Minorități și Relația cu Parlamentul (DGMRP)/ director al Direcției Minorități (DM); c) secretari științifici: un reprezentant DGETÎPG, un reprezentant DGÎSSEP, un reprezentant DGMRP/DM și un reprezentant al CNEE ; d) membri: inspectori/consilieri/experți din cadrul DGETÎPG, DGÎSSEP, DGMRP/DM, DGE, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDÎPT) și CNEE care coordonează competițiile școlare.

 Art. 9. Comisia națională pentru coordonarea competițiilor școlare are următoarele atribuții: a) elaborează și publică pe site-ul MEN, la începutul fiecărui an școlar, după aprobarea de către ministrul educației naționale, listele competițiilor școlare și graficul de desfășurare a acestora; b) elaborează bugetul competițiilor școlare naționale și al celor internaționale, în cazul în care acestea se desfășoară în România, precum și bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competițiile școlare internaționale. c) elaborează regulamentele specifice al competițiilor școlare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru, în urma consultării inspectorilor școlari din teritoriu; d) înaintează regulamentele specifice al competițiilor școlare, spre aprobare secretarului de stat pentru învățământ preuniversitar/ secretarului de stat pentru învățământul în limbile minorităților naționale, după caz; e) stabilește criteriile pentru selecția președintelui, vicepreședinților și membrilor din comisia centrală a competiției școlare; f) asigură selecția membrilor Comisiei centrale a olimpiadei naționale dintr-o bază de date cu candidați și propune componența acesteia spre aprobare ministrului educației naționale; g) propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi și evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei; h) asigură elaborarea și transmiterea subiectelor și a baremelor de evaluare, în condiții de securitate, pentru etapa județeană a olimpiadei naționale, respectând procedurile stabilite, prin reprezentanții CNEE; i) verifică lista finală a elevilor participanți; j) colaborează cu inspectoratele școlare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfășurării etapei naționale a competiției școlare; k) solicită Direcției Generale Economică din cadrul MEN, asigurarea și virarea fondurilor necesare organizării competiției școlare; l) monitorizează organizarea și desfășurarea competițiilor școlare naționale/internaționale; m) analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naționale pentru coordonarea competițiilor școlare, la sfârșitul fiecărui an școlar, rezultatele competițiilor școlare naționale și internaționale și informează conducerea MEN, printr-un raport coordonat de către secretarii științifici și elaborat de către membrii comisiei. 

Capitolul II Olimpiade școlare 

Secțiunea 1. Clasificarea și etapele olimpiadelor școlare 

Art. 10. În funcția de tematica abordată, olimpiadele școlare pot fi: a) Olimpiade pe discipline de învățământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională; b) Olimpiade multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare. 

Art. 11. În funcție de gradul de participare a elevilor și de etapa cu care se finalizează competiția, olimpiadele școlare pot fi: a) olimpiade regionale/interjudețene la care participă elevi din unități de învățământ din mai multe județe; b) olimpiade naționale, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din toate județele țării/sectoarele municipiului București, cu excepția olimpiadelor disciplinelor din domeniul artelor, tehnologiilor, limbilor moderne, religiei și a celor destinate elevilor aparținând minorităților naționale din România, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din județele /sectoarele municipiului București în care se asigură studiul/școlarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează olimpiada respectivă; c) olimpiade internaționale, la care participă elevi din mai multe țări. 

Art. 12. 1) Regulamentele specifice de organizare și desfășurare a olimpiadelor regionale/interjudețene sunt elaborate și aprobate de către inspectoratele școlare inițiatoare. 2) Regulamentele specifice de organizare și desfășurare a olimpiadelor naționale sunt elaborate și aprobate la nivelul MEN, în condiţiile prevederilor art. 9, lit. c) 3) Regulamentele de organizare și desfășurare a competițiilor internaționale sunt elaborate de către Comitetul Internațional/ Juriul Internațional al fiecărei competiții. 

Art. 13. Etapele de desfășurare a olimpiadelor regionale/interjudețene/naționale/internaționale sunt: a) etapa pe școală; b) etapa locală; c) etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București; d) etapa regională/interjudețeană/ etapa națională; e) etapa internațională, după caz.

 Art. 14. În cazul în care numărul de unități de învățământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele școlare pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau locală ale unei olimpiade naționale, organizând direct etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București 

Art. 15. (1) Calificarea participanților la etapa superioară a unei olimpiade se face cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru și cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentul specific al olimpiadei. Criteriile de calificare și numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, inclusiv prin afișarea pe site-ul inspectoratului școlar, cu cel puțin 5 zile înainte de desfășurarea etapei curente a olimpiadei. (2) Pentru etapa regională/interjudețeană a olimpiadei, criteriile de calificare și numărul de locuri atribuite județelor participante sunt stabilite de către IȘJ-ul inițiator al olimpiadei respective. (3) Pentru etapa națională a olimpiadei se atribuie câte un loc pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional fiecărui inspectorat școlar județean (IȘJ) și pentru fiecare sector al Inspectoratului Școlar al Municipiului București. (4) La etapa națională a olimpiadei se atribuie locuri suplimentare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute conform clasamentului național realizat după finalizarea etapei județene/a sectoarelor municipiului București și calificarea participanților pe locurile prevăzute la art. 15 alin. (3) din prezenta metodologie, după cum urmează: - 43 locuri/an de studiu pentru olimpiadele de la disciplinele matematică, informatică, fizică, chimie, biologie; - 23 locuri/an de studiu pentru celelalte olimpiadele care se organizează în toate județele și sectoarele municipiului București. (5) Pentru olimpiadele la care etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București nu se organizează în toate județele și sectoarele municipiului București, la etapa națională se vor califica câștigătorii etapei județene din fiecare județ/sector al municipiului București și se va atribui un număr de locuri suplimentare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute conform clasamentului național realizat după finalizarea etapei județene/a sectoarelor municipiului București și calificarea participanților pe locurile prevăzute la art. 15 alin. (3) din prezenta metodologie, până la un număr maxim de participanți la etapa națională determinat cu formula: 13x (numărul de județe și sectoare ale municipiului București în care se organizează olimpiada)/47, valoare rotunjită superior. În cazul în care olimpiada se organizează în mai puțin de 4 județe și sectoare ale municipiului București, la etapa națională se atribuie un număr de locuri suplimentare, astfel încât numărul total de participanți la etapa națională să fie 6. (6) Pentru elevii care au obținut medii/punctaje egale și ocupă poziții în clasament care le conferă o potențială calificare, nu se face departajare, chiar dacă se depășește numărul de locuri suplimentare atribuite conform prezentei metodologii. (7) Pentru a participa la etapa națională a olimpiadei, participanţii trebuie să obţină un punctaj cel puţin egal cu 40% din punctajul maxim posibil de obţinut la etapa judeţeană/sector al Inspectoratului Școlar al Municipiului București. În cazul în care la nivelul judeţului/sectorului Inspectoratului Școlar al Municipiului București nu există participanţi care să întrunească această condiţie, locurile astfel disponibilizate pot fi adaugate la locurile suplimentare prevăzute la art 15 alin (4). Prin regulamentele specifice se pot stabili și alte condiții de punctaj, cu condiția respectării punctajului minim impus de prezenta metodologie-cadru. (8) In cazul în care, la etapa naţională a unei olimpiade, la unul sau mai mulţi ani de studiu, locurile suplimentare prevazute la art 15 alin (4) nu se ocupă, inclusiv după aplicarea prevederilor alin. (7), acestea pot fi transferate la alt an de studiu, în limita unui procent de maximum 50% din locurile suplimentare, la propunerea preşedintelui comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor școlare şi cu aprobarea ministrului educaţiei naţionale. In astfel de situaţii, la un an de studiu, numărul de locuri la etapa naţională nu poate depăşi 110 pentru olimpiadele de la disciplinele matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, respectiv 85 pentru celelalte olimpiade. Secțiunea 2. Organizarea și desfășurarea olimpiadelor școlare naționale 1. Comisiile olimpiadelor naționale - Structură, responsabilități și atribuții 

Art. 16. (1) Responsabilitatea organizării și desfășurării olimpiadelor, în funcție de etapa de desfășurare, revine: a) unităților de învățământ preuniversitar, pentru etapa pe școală; b) inspectoratelor școlare, pentru etapa locală (comună, oraș), județeană/a sectoarelor municipiului București, respectiv etapa regională/interjudețeană; c) DGETÎPG, DGÎSSEP și DGMRP/DM din cadrul MEN, după caz, pentru etapa națională, respectiv internațională, în cazul în care aceasta se desfășoară în România. (2) Pentru organizarea și desfășurarea olimpiadelor se realizează, de regulă, colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăți științifice/asociații profesionale și/sau instituții de învățământ superior, instituții științifice, instituții culturale, organizații ale minorităților naționale din România și din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorități locale, ambasade, organizații non-guvernamentale, naționale sau internaționale. (3) Etapa națională a olimpiadelor se desfăsoară, de regulă, în instituţii de învăţământ superior de stat din România. Selecția instituției organizatoare se face pe baza scrisorilor de intenție transmise de către acestea la MEN, după caz. Propunerea instituției organizatoare selectate este avizată de către secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, secretarul de stat pentru învățământ în limbile minorităților naționale și aprobată de ministrul educației naționale. (4) În condițiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include și activități de sponsorizare a competițiilor școlare. 

Art. 17. (1) La olimpiadele școlare pentru etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București se stabilește Comisia județeană/a sectorului municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor în cadrul căreia se constituie subcomisii: subcomisia de organizare, subcomisia de evaluare și subcomisia de soluționare a contestațiilor. (2) Comisia județeană/a sectorului municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor cu cel puțin 10 zile înainte de desfășurarea olimpiadei și este numită prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea componență: a) președinte: inspector școlar general sau inspector școlar general adjunct/inspector management instituțional cu atribuții de coordonare la nivel de sector al municipiului București; b) președinte executiv: inspector școlar /profesor metodist de specialitate; c) vicepreședinți pentru subcomisii: cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar, cu probitate morală și rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretar: informatician sau profesor, din unitatea de învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția, având competențe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învățământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională, în număr proporțional cu numărul elevilor participanți. (3) Atribuțiile subcomisiei de organizare sunt: a) elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru și a regulamentelor specifice fiecărei olimpiade și stabilește numărul de locuri pentru etapele locală și județeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. b) asigură logistica necesară desfășurării competiției; c) desemnează, convoacă și instruiește profesorii asistenți; d) multiplică și distribuie subiectele; e) multiplică baremele și le afișează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; f) colectează lucrările, le clasifică pe an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu de pregătire profesională, le amestecă, le numerotează de la 1 la n, le introduce în plicuri, le sigilează și asigură transportul/transmiterea electronică, în alt județ/sector al municipiului București sau la comisia centrala de organizare a olimpiadei, în vederea evaluării lucrărilor, asigură primirea lucrările din alt județ /sector al municipiului București, în vederea evaluării; g) resigilează lucrările contestate și le trimite prin curier / transmite electronic în alt județ/sector al municipiului București sau la comisia centrala de organizare a olimpiadei, pentru reevaluare, subcomisiei de soluționare a contestațiilor; h) stabilește clasamentul final al etapei, realizează baza de date cu privire la participanții calificați pentru etapa națională și transmite la MEN şi inspectoratului școlar/de sector al municipiului București, organizator al olimpiadei, aceste date. (4) Atribuțiile subcomisiei de evaluare sunt: a) desemnează, convoacă și instruiește profesorii evaluatori; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de vicepreședintele comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul și cu respectarea normelor deontologiei profesionale; c) completează borderourile de evaluare; d) verifică acuratețea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare; e) certifică rezultatele obținute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare; f) verifică și avizează corectitudinea calculului punctajului lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale și ierarhia participanților; g) transmite lucrările elevilor și rezultatele evaluării subcomisiei de organizare. (5) Atribuțiile subcomisiei de soluționare a contestațiilor sunt: a) reevaluează lucrările/produsele contestate; b) completează borderourile de reevaluare; c) transmit lucrările și rezultatele finale ale reevaluării subcomisiei de organizare. ART. 18 (1) Pentru etapa națională a fiecărei olimpiade școlare se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia centrală a olimpiadei naționale, Comisia județeană/a municipiului București de organizare a olimpiadei naționale și Comisia de selecție. (2) În cadrul Comisiei centrale a olimpiadei naționale, se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuții specifice desfășurării competiției, inclusiv comisii de evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru etapa judeţeană. (3) Comisia județeană de organizare a olimpiadei naționale se constituie la nivelul județului/ municipiului București care este gazda etapei naționale a competiției, este aprobată prin decizie a inspectorului școlar general și este transmisă, spre informare, direcțiilor generale/direcţiei din cadrul MEN implicate. (4) Comisia județeană/a municipiului București de organizare a olimpiadei naționale are următoarea componență: a) președinte: inspectorul școlar general/ inspectorul școlar general adjunct al județului/municipiului București unde se desfășoară etapa națională; b) vicepreședinte: inspector școlar/profesor metodist din județul organizator; c) secretar: informatician sau profesor, având competențe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unităților de învățământ implicate în organizarea competiției și cadre didactice. (5) Comisia centrală a olimpiadei naționale are următoarea componență: a) președinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituții culturale, artistice, științifice, sportive; b) președinte executiv, care poate fi: inspector/expert/consilier/inspector de specialitate din cadrul DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM /un inspector școlar ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitate, selectat de Comisia de selecție; c) vicepreședinți: cadre didactice universitare, inspectori școlari sau cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori școlari sau profesori din învățământul preuniversitar având competențe de operare pe calculator; e) secretar științific: reprezentantul/reprezentanții CNEE/reprezentanții MEN/ inspectori școlari sau cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar desemnate de MEN, cu atribuții referitoare la elaborarea subiectelor și baremelor de olimpiadă; f) membri: inspectori școlari, cadre didactice de specialitate, traducători, evaluatori specialiști în domeniu, a căror competență profesională și ținută morală sunt recunoscute, precum și studenți, foști elevi olimpici cu rezultate deosebite la competițiile internaționale în domeniu. (6) Președintele, președintele executiv, vicepreședinții și membrii Comisiei centrale a olimpiadei naționale sunt selectați, în urma înscrierilor pe platforma brainmap.ro, de către o Comisie de selecție, numită prin ordin al ministrului educației naționale. (7) Comisia centrală a olimpiadei naționale, constituită înaintea începerii etapei județene a olimpiadei, în condiţiile prevederilor art. 9, lit. f), propusă de către inspectorul /inspectorul de specialitate/expert/consilier din DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM, incluzând rezultatelor selecției membrilor de către Comisia de selecție este avizată de către secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, secretarul de stat pentru învățământ în limbile minorităților naționale și aprobată de ministrul educației naționale. Art. 19. Atribuțiile Comisiei județene/ a municipiului București de organizare a etapei naționale din județul organizator sunt următoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanții calificați la olimpiadă; b) asigurarea logisticii necesare desfășurării competiției, inclusiv confecționarea ștampilei de olimpiadă; c) desemnarea și convocarea profesorilor asistenți; 

Art. 20. (1) Atribuțiile Comisiei centrale a olimpiadei naționale sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru și pot fi completate prin regulamentele specifice. (2) Președintele Comisiei centrale a olimpiadei naționale are următoarele atribuții: a) răspunde de buna desfășurare a competiției și a evaluării probelor de concurs; b) stabilește, împreună cu președintele executiv al comisiei, în urma analizei declarațiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenței subcomisiilor; c) avizează, împreună cu președintele executiv și cu vicepreședinții subcomisiilor, forma finală a subiectelor și a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu președintele executiv și cu vicepreședinții de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea și corectitudinea evaluării și notării lucrărilor/produselor elevilor; e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor; f) verifică acuratețea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare și avizează criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalți membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certifică rezultatele obținute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare și lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numește membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; j) avizează, pentru afișare, rezultatele finale obținute de participanți și listele cu premii și mențiuni; k) semnează colțul secretizat al lucrărilor elevilor, după caz, și diplomele pentru premiere, precum și toate documentele de analiză și datele statistice. (3) Președintele executiv al Comisiei centrale a olimpiadei naționale are următoarele atribuții: a) monitorizează organizarea și desfășurarea olimpiadei școlare pe toată durata sa; b) stabilește, împreună cu președintele comisiei, în urma analizei declarațiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenței subcomisiilor; c) avizează, împreună cu președintele și cu vicepreședinții subcomisiilor, forma finală a subiectelor și a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu președintele și cu vicepreședinții de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea și corectitudinea evaluării și notării lucrărilor/produselor elevilor; e) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate, după consultarea cu vicepreședinții de subcomisii; f) stabilește, împreună cu președintele și secretarul comisiei, sălile/spațiile destinate activității de evaluare; g) preia documentele statistice și de evidență destinate MEN; h) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea MEN, care vor fi înmânate câștigătorilor olimpiadei și returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/ neutilizate; i) trimite spre publicare, pe site-ul MEN, listele premianților, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea etapei naționale a olimpiadei. (4) Vicepreședinții Comisiei centrale a olimpiadei naționale au următoarele atribuții: a) organizează și monitorizează activitatea de evaluare desfășurată de profesorii din subcomisii; b) verifică și avizează calitatea subiectelor și a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verifică și avizează corectitudinea calculului mediilor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale și ierarhia participanților ; d) preiau și predau, personal, secretarului comisiei, lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare și alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii. (5) Secretarii Comisiei centrale a olimpiadei naționale au următoarele atribuții: a) instruiesc profesorii asistenți pe săli cu privire la atribuțiile ce le revin în timpul desfășurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfășurarea olimpiadei; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de președintele comisiei; d) elaborează și multiplică imprimatele – borderourile; e) însoțesc președintele comisiei în săli și ștampilează lucrările; f) multiplică baremele aprobate de președintele comisiei și le afișează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; g) multiplică subiectele și baremele la etapa națională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfășurare a probei, asistați de președintele executiv; h) participă la deschiderea lucrărilor și la ierarhizarea participanților; i) participă la realizarea documentelor finale privind evidența și corectitudinea desfășurării olimpiadei; j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/mențiuni; k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor olimpiadei școlare; l) asigură afișarea rezultatelor olimpiadei școlare, înainte și după contestații; m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele școlare și MEN, subiectele, baremele și rezultatele olimpiadei; n) primesc și înregistrează la secretariatul comisiei contestațiile depuse de elevi; o) predau, împreună cu președintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele și documentele aferente, spre păstrare, timp de un an, în arhiva școlii, unui reprezentant din conducerea școlii în care se desfășoară olimpiada. (6) Membrii Comisiei centrale a olimpiadei naționale au următoarele atribuții: a) elaborează subiectele și baremele de corectare și notare pentru etapa națională a olimpiadei b) evaluează lucrările/produsele repartizate de președintele/vicepreședinții comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul și cu respectarea normelor deontologiei profesionale c) completează borderourile de evaluare; d) reevaluează lucrările/produsele pentru care au fost depuse contestații, atunci când sunt desemnați de președinte. e) asigură evaluarea lucrărilor de la fazele județene și soluționarea contestațiilor în cazul în care, prin regulamentele specifice, se prevede ca evaluarea și solutionarea contestațiilor să se realizeze la nivelul acestei comisii. 

Art. 21. Atribuțiile menționate pentru membrii Comisiei centrale a olimpiadei naționale sunt valabile, cu adaptările necesare, și pentru persoanele nominalizate în comisiile etapelor anterioare etapei naționale și în comisiile olimpiadelor care se finalizează cu etapa interjudețeană/regională. 

Art. 22. Fiecare comisie are obligația de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificați pentru următoarea etapă a olimpiadei, precum și eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă. 

Art. 23. (1) La etapele locală, județeană/ a sectoarelor municipiului București, interjudețeană/regională și națională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare și evaluare și de soluționare a contestațiilor, respectiv ai Comisiei centrale a olimpiadei, cadrele didactice care au în competiție rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv. (2) La toate etapele olimpiadelor naționale, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă și nu pot intra în contact cu subiectele/baremele, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele olimpiadelornaționale, membrii comisiilor vor da o declarație scrisă prin care să își asume respectarea condițiilor menționate la alin. (1) și (2). Modelul declarației este prezentat în anexa, care face parte integrantă din prezenta metodologiecadru. 

Art. 24. În funcție de numărul elevilor participanți care susțin olimpiada în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceștia vor fi însoțiți de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoțitor își asumă responsabilitatea supravegherii și îndrumării corespunzătoare a elevilor și răspunde pentru orice incident apărut și negestionat corespunzător. 2. Probele de evaluare

 Art. 25. Probele de evaluare sunt specifice fiecărei olimpiade. Acestea pot fi teoretice și/sau practice/experimentale. În funcție de specificul disciplinei/domeniului de studiu/de pregătire profesională, probele teoretice pot fi susținute în scris, oral, pot fi probe de înțelegere a textului audiat etc. Art. 26. Tipul și structura probelor de evaluare se stabilesc în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade școlare naționale. 

Art. 27. (1) Pentru probele scrise, subiectele și baremele de evaluare pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului București și națională a olimpiadei școlare sunt elaborate de un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naționale aprobat de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar sau secretarul de stat pentru învățământul în limbile minorităților naționale, după caz. Grupul de lucru este coordonat științific de reprezentantul CNEE sau, după caz, de reprezentanții MEN sau inspectori școlari/cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar desemnați de DM cu atribuții specifice referitoare la elaborarea subiectelor și baremelor de olimpiadă pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului București. (2) Probele practice/experimentale se desfășoară doar la etapa natională și subiectele și baremele de evaluare se realizează de către un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naționale. Excepție fac olimpiadele pentru informatică şi tehnologia informației care au doar probă practică și pentru care subiectele și baremele de evaluare sunt unice și la etapa județeană/a sectoarelor municipiului București și sunt realizate de către de un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naționale. 

Art. 28. La alcătuirea tuturor probelor de evaluare, se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a olimpiadei. 

Art. 29. Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice olimpiadei școlare, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor și cu particularitățile de vârstă ale participanților. 

Art. 30. (1) La încheierea fiecărei etape a olimpiadei școlare, lucrările la probele scrise și, după caz, produsele probelor practice, precum și documentele de evidență specifice olimpiadei școlare se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unității de învățământ în care se desfășoară olimpiada. (2) Documentele menționate la alin. (1) se păstrează timp de un an, în arhiva unității de învățământ în care s-a desfășurat etapa respectivă. 

Art. 31. (1) La olimpiadele școlare la care există etapă internațională, în vederea selecției elevilor participanți la loturile lărgite sau restrânse, se organizează, după caz, teste de limbă modernă/ limbă maternă sau o probă/probe de baraj. (2) Modul de desfășurare a testului de limbă modernă/ limbă maternă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea comisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor și criteriile specifice de selecție sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade. 3. Desfășurarea probelor de evaluare 

Art. 32. (1) În dimineața zilei de susținere a probei, la fiecare dintre etapele olimpiadei naționale, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenți, conform unei fișe elaborate de Comisia județeană/ a sectoarelor municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor, respectiv de Comisia centrală a olimpiadei naționale. (2) Specialitatea profesorilor asistenți este alta decât cea a disciplinei la care se susține proba. Fac excepție de la această prevedere, probele practice/experimentale organizate la etapa națională a olimpiadelor, unde asistenții pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenți vor da o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialitățile lor și faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă. 

Art. 33. Profesorii asistenți instruiesc elevii participanți la olimpiadă cu privire la modul de desfășurare a probelor. 

Art. 34. (1) În cazul probelor scrise, elevilor li se înmânează foile tipizate, care asigură caracterul secret al identității participantului, după caz, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenți verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii cu vârsta sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare și cu lista participanților la olimpiadă. (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipește colțul lucrării, președintele semnează pe colțul îndoit al acesteia și secretarul aplică ștampila specială a olimpiadei; la etapele anterioare etapei naționale, pe lucrări se va pune ștampila școlii organizatoare/ștampila olimpiadei. 

Art. 35. (1) Timpul alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenți primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/caracteristicile produsului, în prezența elevilor și le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor și ale profesorilor asistenți. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs. 

Art. 36. (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de olimpiadă sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum și cu telefoane mobile și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al olimpiadei. (2) Nerespectarea dispozițiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, precum și frauda sau tentativa de fraudă duc la eliminarea din concurs a candidatului de către președintele comisiei. (3) Candidații eliminați din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la olimpiadele școlare din anul școlar următor. Art. 37. Elevii care, în timpul desfășurării olimpiadelor școlare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele școlare, prin regulamentele specifice ale olimpiadelor școlare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminați din competiție și pierd dreptul de participare la olimpiadele școlare. 

Art. 38. (1) Pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului București, în cazul probelor scrise, vicepreședintele și secretarul subcomisiei de organizare primesc seturile de lucrări pe disciplină/clasă/regim de studiu/domeniu le amestecă, le numerotează de la 1 la n și le grupează în pachete. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri. (2) Pachetele de lucrări vor fi transmise spre evaluare Comisiei județene/ a sectoarelor municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor din alt județ/sector, conform repartiției realizate de MEN sau Comisiei centrale. Excepție fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă și la care lucrările se evaluează în fața elevului pe bază de șablon de corectare, olimpiadele destinate elevilor aparținând minorităților naționale care se organizează într-un singur județ precum şi olimpiadele la informatică şi tehnologia informaţiei la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare, pe baza evaluatoarelor construite în cadrul comisiei. (3) Lucrările sunt evaluate de echipe formate din câte doi profesori. 

Art. 39. (1) La toate etapele olimpiadei școlare, rezultatele probelor, sunt apreciate, de regulă, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor. (2) În situația în care se optează pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecărei olimpiade școlare. 

Art. 40. (1) Profesorii evaluatori evaluează independent, în săli diferite, lucrările/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare și acordă punctaje lucrărilor/produselor/subiectelor. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activității de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreşedintelui/vicepreședintelui subcomisiei de evaluare, odată cu lucrările evaluate. După ce vicepreşedintele/vicepreședintele subcomisiei de evaluare se asigură că între notele/punctajele acordate de cei doi profesori evaluatori nu este o diferență mai mare de 10% din punctajul maxim acordat probei, profesorii evaluatori trec notele/punctajele obținute pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, se asigură de concordanța notelor/punctajelor transcrise cu cele din borderourile individuale și semnează. (3) Vicepreşedintele/vicepreședintele subcomisiei de evaluare, în prezența profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor/notelor acordate de aceștia, o trece pe lucrare și semnează. Aceasta reprezintă punctajul/nota final(ă) la evaluare. (2) Dacă, în urma analizei borderourilor celor doi evaluatori, se constată o diferență mai mare de 10% între notele/punctajele acordate, acestea nu se transcriu pe lucrare și se procedează astfel: - președintele comisiei nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării; - după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare, iar evaluatorii se semnează. - vicepreședintele subcomisiei de evaluare calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare și semnează. (4) Excepție de la aceste prevederi fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi cele la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare. 

Art. 41. Elevii aparținând minorităților naționale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât și în limba maternă, și pot redacta lucrarea în limba lor maternă. Elevii care solicită traducerea subiectelor în limba maternă trebuie să se adreseze, în scris, conducerii unității școlare din care fac parte, iar aceasta să înainteze lista cu necesarul traducerilor Comisiei județene/ a sectoarelor municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor/ Comisiei centrale a olimpiadei naționale, cu cel puțin 48 de ore înaintea desfășurării probei de concurs. 4. Rezolvarea contestațiilor și stabilirea rezultatelor finale 

Art. 42. (1) Elevii nemulțumiți de rezultatele evaluării lucrărilor scrise pot depune contestații. (2) La probele orale nu se admit contestații. (3) La probele practice/experimentale, în funcție de particularitățile olimpiadei, posibilitatea de a depune contestații se stabilește prin regulamentul specific al olimpiadei. (4) Elevii participanți pot contesta numai punctajul inițial al propriei lucrări scrise/propriului produs. 

Art. 43. (1) Termenul de depunere a contestațiilor este stabilit de către Comisia județeană/ a sectoarelor municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor pentru etapa județeană a olimpiadelor școlare, respectiv de către Comisia centrală a olimpiadei naționale, pentru etapa națională, și sunt comunicate participanților în momentul afișării rezultatelor inițiale. (2) Termenul de analiză și răspuns la contestații nu poate depăși 24 ore de la încheierea depunerii contestațiilor pentru etapa națională și 72 de ore pentru etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București. (3) Pentru etapa județeană a olimpiadelor școlare, rezolvarea contestațiilor se realizează în alt județ/sector decât județul de origine sau decât cel care a realizat evaluarea inițială a lucrărilor. Fac excepție olimpiadele disciplinelor din domeniul artelor, tehnologiilor, limbilor moderne, religiei și a celor destinate elevilor aparținând minorităților naționale, caz în care contestațiile se rezolvă în județul/sectorul unde s-a realizat evaluarea inițială a lucrărilor, prin desemnarea altor profesori evaluatori. (4) MEN poate stabili centre regionale de rezolvare a contestațiilor. (5) La rezolvarea contestațiilor se aplică prevederile art. 40 din prezenta metodologie. 

Art. 44. Rezultatele finale ale competițiilor sunt afișate înainte de festivitatea de premiere. Secțiunea 3. Premierea 

Art. 45. (1) La toate etapele, ierarhia se stabilește în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute. (2) În afara criteriului menționat la alin. (1), pot fi specificate și alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare competiție școlară națională. 

Art. 46. La etapele locală, județeană/ a sectoarelor municipiului București și regională/interjudețeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale concursului. 

Art. 47. (1) Certificarea premiilor și mențiunilor acordate de MEN se face prin diplomă înregistrată. (2) La etapa națională a olimpiadelor școlare, la care participarea elevilor este individuală, MEN acordă, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secțiune, categorie, de regulă 3 premii, un premiu I, un premiu II și un premiu III, și un număr de mențiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanților, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracționar, cu respectarea ierarhiei valorice și a condiției de punctaj stabilită prin regulamentele specifice. Fac excepție situațiile în care doi sau mai mulți participanți obțin același punctaj în concurs, fără posibilitatea de departajare, caz în care comisia poate decide acordarea aceluiași premiu pentru punctaje egale. (3) La olimpiadele școlare la care participarea se realizează la nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordă cel mult 3 premii și un număr de mențiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obține distincția va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la MEN. 

Art. 48. (1) Pe lângă premiile acordate de MEN, la etapa națională a olimpiadei pot fi acordate și premii speciale, de către societăți științifice, organizații ale minorităților naționale din România sau străinătate, asociații profesionale, universități, autorități locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a olimpiadei naționale și vor fi comunicate participanților la deschiderea fiecărei olimpiade. 

Art. 49. Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obținut distincții la etapele județeană/a sectoarelor municipiului București și interjudețeană/regională ale olimpiadelor școlare sunt stabilite de către autoritățile administrației publice locale și finanțate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obținut distincții la etapele națională și internațională sunt asigurate de către MEN, din bugetul ministerului, conform legislației în vigoare. Art. 50. Pe lângă premiile obținute în urma participării la olimpiadele școlare, elevii pot beneficia de excursii și tabere școlare gratuite. 

Art. 51. Elevii participanți la etapa națională a olimpiadelor școlare naționale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului școlar organizator. 

Art. 52. (1) Drepturile elevilor participanți la olimpiadele școlare, ale personalului didactic care însoțește elevii și ale personalului didactic care face parte din Comisiile județene/ a sectoarelor municipiului București de organizare, evaluare și soluționare a contestațiilor specifice olimpiadelor școlare, Comisia județeană /a sectoarelor municipiului București de organizare a etapei naționale a olimpiadei și din Comisiile centrale ale olimpiadelor naționale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea și desfășurarea olimpiadelor școlare, se stabilesc în conformitate cu legislația în vigoare. (2) Pentru olimpiadele școlare naționale, cuantumul alocat de către MEN pentru cheltuielile cu participanții (elevi și profesori însoțitori) reprezentând serviciile de masă, cazare și alte cheltuieli organizatorice este de 100 lei/zi/persoană. Acesta poate fi suplimentat de către instituțiile organizatoare din alte venituri constituite, în condițiile legii. (3) Cadrele didactice implicate în organizarea și desfăşurarea etapei naționale a olimpiadelor naţionale vor fi remunerate pe baza unor baremuri stabilite prin ordin al ministrului, în cuantum identic cu cele practicate pentru evaluarea națională și examenul naţional de bacalaureat în anul şcolar respectiv, cu excepția evaluatorilor, care vor avea un barem mărit cu 100% față de cel utilizat la remunerarea evaluatorilor în cadrul evaluării naționale și examenului naţional de bacalaureat. Capitolul III Concursuri școlare Secțiunea 1. Clasificarea și etapele concursurilor școlare 

Art. 53. În funcția de tematica abordată, concursurile școlare pot fi: a) concursuri pe discipline/meserii; b) concursuri multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare; c) concursuri de creativitate. 

Art. 54. În funcție de gradul de participare a elevilor, concursurile școlare pot fi: a) concursuri locale, la care participă elevi dintr-o unitate de învățământ preuniversitar sau din mai multe unități de învățământ preuniversitar, din aceeași localitate/sector; b) concursuri județene/ ale sectoarelor municipiului București, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din același județ/ sector al municipiul București; c) concursuri regionale/interjudețene, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din două sau mai multe județe; d) concursuri naționale, la care participă elevi din unitățile de învățământ preuniversitar din cel puțin 50% din toate județele țării/sectoare ale municipiului București. Excepție fac concursurile școlare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne și celor destinate elevilor aparținând minorităților naționale din România, caz în care concursul se consideră național dacă participă elevi din minimum 50 % din județele și sectoarele municipiului București în care se asigură studiul/ școlarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu pentru care se organizează concursul respectiv; e) concursuri internaționale, la care participă elevi din mai multe țări. 

Art. 55. (1) Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor locale, județene/ale sectoarelor municipiului București și regionale/ interjudețene sunt elaborate de organizatori. (2) Regulamentele specifice de organizare și desfășurare a concursurilor naționale sunt elaborate de Comisia națională pentru coordonarea competițiilor școlare și aprobate de către secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar/secretarul de stat pentru învățământ în limbile minorităților naționale. (3) Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor internaționale sunt elaborate de către Comitetul internațional/ Juriul internațional al fiecărui concurs. 

Art. 56. (1) Etapele de desfășurare a concursurilor interjudețene/regionale sunt: a) etapa pe școală; b) etapa locală; c) etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București; d) etapa regională/interjudețeană. (2) Etapele de desfășurare a concursurilor naționale/internaționale sunt: a) etapa pe școală; b) etapa locală; c) etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București; d) etapa națională; e) etapa internațională, după caz. 

Art. 57. În cazul în care numărul de unități de învățământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele școlare pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau locală ale unui concurs național organizând direct etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București. 

Art. 58. (1) Calificarea participanților la etapa superioară a unui concurs se face cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru și cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentele specifice ale fiecărui concurs. Criteriile de calificare și numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, cu cel puțin 5 zile înainte de desfășurarea etapei respective a concursului. (2) Pentru etapa națională a concursurilor, locurile atribuite fiecărui județ/sector al municipiului București sunt prevăzute în regulamentele specifice ale concursurilor. Secțiunea 2. Organizarea și desfășurarea concursurilor școlare naționale 1. Comisiile concursurilor naționale - Structură, responsabilități și atribuții 

Art. 59. (1) Responsabilitatea organizării și desfășurării concursurilor, în funcție de etapa de desfășurare, revine: a) unităților de învățământ preuniversitar, pentru etapa pe școală; b) inspectoratelor școlare, pentru etapa locală, la nivel de comună, oraș, județeană/a sectoarelor municipiului București municipiul București, respectiv etapa regională/interjudețeană; c) Direcției Generale Educație Timpurie, Învățământ Primar și Gimnazial (DGETÎPG), Direcției Generale Învățământ Secundar Superior și Educație Permanentă (DGÎSSEP) și Direcției Generale Minorități și Relația cu Parlamentul (DGMRP)/ Direcția Minorități (DM) din cadrul MEN, pentru etapa națională, respectiv internațională, în cazul în care aceasta se desfășoară în România. (2) Pentru organizarea și desfășurarea concursurilor se realizează, de regulă, colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăți științifice/asociații profesionale și/sau instituții de învățământ superior, instituții științifice, instituții culturale, cu organizații ale minorităților naționale din România și din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorități locale, ambasade, organizații non-guvernamentale, naționale sau internaționale. (3) În condițiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include și activități de sponsorizare a concursurilor școlare.

 Art. 60. (1) La concursurile regionale/interjudețene, pentru etapele pe școală, locală, județeană/a sectoarelor municipiului București și regională/interjudețeană se constituie Comisii de organizare și evaluare, corespunzătoare fiecărei etape prevăzute la art. 56 alin. (1). (2) Comisiile de organizare și evaluare răspund de corectitudinea organizării și desfășurării concursului școlar. (3) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa pe școală, numită prin decizie a conducătorului unității de învățământ preuniversitar, cuprinde cel puțin 2 profesori și un secretar. Calitatea de președinte al comisiei revine directorului unității de învățământ preuniversitar. (4) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa pe școală stabilește criteriile de participare la etapa pe școală. (5) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa locală este propusă, la nivelul inspectoratului școlar, de către Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor și este numită prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea componență: a) președinte: inspector școlar/profesor metodist de specialitate; b) vicepreședinte: profesor metodist de specialitate/profesor de specialitate cu rezultate deosebite în activitatea profesională; c) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învățământ preuniversitar în care se desfășoară etapa, având competențe de operare pe calculator; d) membri: profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesională, numărul acestora fiind proporțional cu numărul elevilor participanți. (6) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa locală elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul fiecărei competiții și stabilește numărul de locuri pentru etapa locală. (7) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului București este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor și este numită prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea componență: a) președinte: inspector școlar general sau inspector școlar general adjunct/ inspector management instituțional cu atribuții de coordonare la nivel de sector al municipiului București; b) președinte executiv: inspectorul școlar/profesor metodist de specialitate; c) vicepreședinți: cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția, având competențe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învățământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională și, dacă este cazul, cadre didactice universitare, în număr proporțional cu numărul elevilor participanți. (8) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa județeană/ a sectoarelor municipiului București elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul fiecărei competiții și stabilește numărul de locuri pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului București. (9) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa regională/interjudețeană este propusă de Consiliile consultative ale disciplinei din județele participante și este numită prin decizie a inspectorului școlar general al inspectoratului școlar organizator, având următoarea componență: a) președinte: inspector școlar general/inspector școlar general adjunct al județului care organizează etapa regională/interjudețeană; b) președinte executiv: inspectorul școlar/profesor metodist de specialitate din județul gazdă; c) vicepreședinți: inspectori școlari /cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională, din județele participante; d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția, având competențe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învățământul preuniversitar din județele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesională și, după caz, cadre didactice universitare, în număr proporțional cu numărul elevilor participanți. 

Art. 61. La concursurile naționale organizarea și desfășurarea etapelor pe școală, locală și județeană/ a sectoarelor municipiului București se realizează conform prevederilor art. 60, alin. (1) - (8). 

ART. 62. (1) Pentru etapa națională a fiecărui concurs școlar, se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia de organizare a concursului național și Comisia centrală a concursului național. (2) În cadrul Comisiei centrale a concursului național se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuții specifice desfășurării concursului. (3) Comisia de organizare a concursului național se constituie la nivelul județului/ municipiului București care este gazda etapei naționale a concursului, este aprobată prin decizie a inspectorului școlar general și este transmisă, spre informare direcțiilor generale implicate din cadrul MEN. (4) Comisia de organizare a concursului național are următoarea componență a) președinte: inspector școlar general/inspector școlar general adjunct al județului/municipiului București unde se desfășoară etapa națională; b) vicepreședinte: inspector școlar/profesor metodist din județul organizator; c) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția, având competențe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unităților de învățământ implicate în organizarea competiției și cadre didactice. (5) Comisia centrală a concursului național constituită cu cel puțin 15 zile înaintea începerii etapei naționale a competiției, la propunerea inspectorului / inspectorului de specialitate/expertului /consilierului din DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM, este avizată de către directorul general al DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/ director al DM și aprobată de secretarul de stat care coordonează direcția generală respectivă. (6) Comisia centrală a concursului național are următoarea componență: a) președinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituții culturale, artistice, științifice, sportive; b)președinte executiv: inspector/expert/consilier/inspector de specialitate DGETÎPG/ DGÎSSEP/DGMRP/DM /un inspector școlar ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitatea didactică; c) vicepreședinți: cadre didactice universitare, inspectori școlari sau cadre didactice de specialitate din învățământul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori școlari sau profesori din învățământul preuniversitar având competențe de operare pe calculator; e) membri: inspectori școlari, cadre didactice, traducători, evaluatori specialiști în domeniu, a căror competență profesională și ținută morală sunt recunoscute, precum și studenți, foști elevi olimpici cu rezultate recunoscute la competițiile internaționale în domeniu. 

Art. 63. Atribuțiile Comisiei de organizare a etapei naționale din județul organizator sunt următoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanții calificați la competiție; b) asigurarea logisticii necesare desfășurării competiției, inclusiv confecționarea ștampilei; c) desemnarea și convocarea profesorilor asistenți; d) asigurarea condițiilor optime de cazare și masă pentru participanții la competiție, pentru însoțitorii acestora și pentru membrii Comisiei centrale a concursului național; e) administrarea fondurilor alocate de MEN pentru competiție, în conformitate cu legislația în vigoare. 

Art. 64. (1) Atribuțiile Comisiei centrale a concursului național sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru și pot fi completate prin regulamentele specifice. (2) Președintele Comisiei centrale a concursului național are următoarele atribuții: a) răspunde de corectitudinea desfășurării concursului și a evaluării probelor de concurs; b) stabilește, împreună cu președintele executiv al comisiei, în urma analizei declarațiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenței subcomisiilor; c) avizează, împreună cu președintele executiv și cu vicepreședinții, forma finală a subiectelor și a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu președintele executiv și cu vicepreședinții, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea și corectitudinea evaluării și notării lucrărilor/produselor elevilor; e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor; f) verifică acuratețea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare și avizează criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalți membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certifică rezultatele obținute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare și lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numește membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; j) avizează, pentru afișare, rezultatele finale obținute de participanți și listele cu premii și mențiuni; k) semnează colțul secretizat al lucrărilor elevilor și diplomele pentru premiere, precum și toate documentele de analiză și datele statistice. (3) Președintele executiv al Comisiei centrale a concursului național are următoarele atribuții: a) monitorizează organizarea și desfășurarea concursului școlar pe toată durata sa; b) stabilește, împreună cu președintele comisiei, în urma analizei declarațiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenței subcomisiilor; c) avizează, împreună cu președintele și cu vicepreședinții, forma finală a subiectelor și a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu președintele și cu vicepreședinții, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea și corectitudinea evaluării și notării lucrărilor/produselor elevilor; e) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate, după consultarea cu vicepreședinții; f) stabilește, împreună cu președintele și secretarul comisiei, sălile/spațiile destinate activității de evaluare; g) preia documentele statistice și de evidență destinate MEN; h) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea MEN, care vor fi înmânate câștigătorilor concursului și returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/ neutilizate; i) trimite spre publicare, pe site-ul MEN, listele premianților, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea etapei naționale a concursului școlar. (4) Vicepreședinții Comisiei centrale a concursului național au următoarele atribuții: a) organizează și monitorizează activitatea de evaluare desfășurată de profesorii din subcomisii; b) verifică și avizează calitatea subiectelor și a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verifică și avizează corectitudinea calculului punctajelor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale și ierarhia participanților; d) preiau și predau, personal, secretarului comisiei, lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare și alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii. (5) Secretarul/secretarii Comisiei centrale a concursului național are/au următoarele atribuții: a) instruiesc profesorii asistenți pe săli cu privire la atribuțiile ce le revin în timpul desfășurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfășurarea competiției; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de președintele comisiei; d) elaborează și multiplică imprimatele – borderourile; e) însoțesc președintele comisiei în săli și ștampilează lucrările; f) multiplică baremele aprobate de președintele comisiei și le afișează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; g) multiplică subiectele și baremele la etapa națională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfășurare a probei, asistați de președintele executiv; h) participă la deschiderea lucrărilor și la ierarhizarea participanților; i) participă la realizarea documentelor finale privind evidența și corectitudinea desfășurării competiției; j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/mențiuni; k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor competiției școlare; l) asigură afișarea rezultatelor competiției școlare, înainte și după contestații; m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele școlare și MEN, subiectele, baremele și rezultatele competiției; n) primesc și înregistrează contestațiile depuse de elevi; o) predau, împreună cu președintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele și documentele aferente, spre păstrare în arhiva școlii, unui reprezentant din conducerea școlii în care se desfășoară concursul. (6) Membrii Comisiei centrale a concursului național au următoarele atribuții: a) elaborează subiectele și baremele de evaluare; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de președintele/vicepreședinții comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul și cu respectarea normelor deontologiei profesionale b) completează borderourile de evaluare; c) reevaluează lucrările/produsele pentru care au fost depuse contestații, atunci când sunt desemnați de președinte. 

Art. 65. Atribuțiile menționate pentru Comisia centrale a concursului național sunt valabile, cu adaptările necesare, și pentru persoanele nominalizate ca membri ai comisiilor etapelor anterioare etapei naționale și a celor care se finalizează cu etapa interjudețeană/regională. Art. 66. Fiecare comisie are obligația de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificați pentru următoarea etapă a concursului, precum și eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă. 

Art. 67. (1) La etapele locală, județeană/ a sectoarelor municipiul București, regională/interjudețeană și națională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare și evaluare, respectiv ai Comisiei centrale a concursului național, pentru etapa națională, cadrele didactice care au în competiție rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv. (2) La toate etapele concursurilor naționale, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă și nu pot intra în contact cu subiectele/baremele respective, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele concursurilor naționale, membrii comisiilor vor da o declarație scrisă prin care să își asume respectarea condițiilor menționate la alin. (1) și (2). Modelul declarației este prezentat în anexa, care face parte integrantă din prezenta metodologiecadru.

 Art. 68. În funcție de numărul elevilor participanți care susțin concursulîn altă localitate decât cea în care domiciliază, aceștia vor fi însoțiți de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoțitor își asumă responsabilitatea supravegherii și îndrumării corespunzătoare a elevilor și răspunde pentru orice incident apărut și gestionat necorespunzător. 2. Probele de evaluare Art. 69. Probele de evaluare sunt specifice fiecărui concurs. Acestea pot fi teoretice și/sau practice/experimentale. În funcție de specificul disciplinei/domeniului științific, probele teoretice pot fi susținute în scris, oral, pot fi probe de înțelegere a textului audiat etc.

 Art. 70. Tipul și structura probelor de concurs se stabilesc prin regulamentele specifice ale fiecărui concurs școlar național. 

Art. 71. La alcătuirea tuturor probelor de concurs, se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a concursului. 

Art. 72. Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, de 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice concursului școlar, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor și cu particularitățile de vârstă ale participanților. 

Art. 73. (1) La încheierea fiecărei etape a concursului școlar, lucrările la probele scrise și, după caz, produsele probelor practice, precum și documentele de evidență specifice concursului școlar se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant (director) al conducerii unității de învățământ în care se desfășoară competiția. (2) Documentele menționate la alin. (1) se păstrează timp de un an, în arhiva unității de învățământ în care s-a desfășurat etapa respectivă. 

Art. 74. (1) La concursurile școlare la care există etapă internațională, în vederea selecției elevilor participanți la loturile lărgite sau restrânse, se organizează, după caz, teste de limbă modernă/ limbă maternă sau o probă/ probe de baraj. (2) Modul de desfășurare a testului de limbă modernă/ limbă maternă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea subcomisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor și criteriile specifice de selecție sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărui concurs. 3. Desfășurarea probelor de evaluare 

Art. 75. (1) În dimineața zilei de susținere a probei, la fiecare dintre etapele concursului școlar național, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenți, conform unei fișe elaborate de Comisia de organizare și evaluare, respectiv de Comisia centrală a concursului național. (2) Specialitatea profesorilor asistenți este alta decât cea a disciplinei la care se susține proba. Fac excepție de la această prevedere, probele practice/experimentale organizate la etapele concursurilor școlare, unde asistenții pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenți vor da o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialitățile lor și faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă. 

Art. 76. Profesorii asistenți instruiesc elevii participanți la competiție cu privire la modul de desfășurare a probelor de concurs. 

Art. 77. (1) Pentru probele scrise, elevilor li se înmânează, după caz, foile tipizate care asigură caracterul secret al identității participantului, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenți verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare și cu lista participanților la concurs. (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipește colțul lucrării, președintele semnează pe colțul îndoit al acesteia și secretarul aplică ștampila școlii organizatoare/ ștampila pentru concurs. 

Art. 78. (1) Timpul alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenți primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/caracteristicile produsului, în prezența elevilor, și le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor și ale profesorilor asistenți. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs. 

Art. 79. (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de concurs sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum și cu telefoane mobile și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al concursului. (2) Nerespectarea dispozițiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, precum și frauda sau tentativa de fraudă duc la eliminarea din concurs a candidatului de către președintele comisiei, pe bază de proces-verbal. (3) Candidații eliminați din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la concursurile școlare din anul școlar următor. 

Art. 80. Elevii care, în timpul desfășurării competițiilor școlare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele școlare, prin regulamentele specifice ale concursurilor școlare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminați din competiție și pierd dreptul de participare la concursurile școlare. 

Art. 81. (1) La toate etapele competiției școlare, rezultatele probelor, sunt apreciate, de regulă, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor. (2) În situația în care se optează pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecărei competiții școlare. 

Art. 82. (1) Profesorii evaluatori evaluează independent, în săli diferite, lucrările/produsele/ subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare și acordă punctaje lucrărilor/produselor/subiectelor. Lucrările elevilor de tip grilă se evaluează în fața elevului autor, pe bază de șablon. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activității de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreședintelui, odată cu lucrările evaluate. (3) Vicepreședintele, în prezența profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor/notelor acordate de aceștia, o trece pe lucrare și semnează. Aceasta reprezintă punctajul/nota final(ă) la evaluare.

 Art. 83. Elevii aparținând minorităților naționale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât și în limba maternă și pot redacta lucrarea în limba lor maternă. 4. Rezolvarea contestațiilor și stabilirea rezultatelor finale 

Art. 84. (1) Elevii nemulțumiți de rezultatele evaluării lucrărilor scrise, pot depune contestații. (2) La probele orale nu se admit contestații. (3) La probele practice/experimentale, în funcție de particularitățile concursului, posibilitatea de a depune contestații se stabilește prin regulamentul specific al concursului. (4) Elevii participanți pot contesta numai punctajul inițial al propriei lucrări scrise/propriului produs. (5) Înainte de depunerea contestației, elevul poate solicita să-și vadă propria lucrare, în prezența unui membru al comisiei /Comisiei centrale a concursului național. (6) În situația în care elevul consideră că punctajul stabilit de comisie/ Comisia centrală a concursului național nu este în concordanță cu baremul afișat, acesta poate decide să depună contestație. 

Art. 85. (1) Termenul de depunere a contestațiilor este stabilit de Comisia de organizare și evaluare de la etapă pe școală, locală, județeană/a sectoarelor municipiului București și interjudețeană/regională, respectiv de către Comisia centrală a concursului național pentru etapa națională și sunt comunicate participanților în momentul afișării rezultatelor inițiale. (2) Termenul de analiză și răspuns la contestații nu poate depăși 24 ore de la încheierea depunerii contestațiilor pentru etapa națională și 48 de ore pentru etapele județeană/a sectoarelor municipiului București și locală. 

Art. 86. Rezultatele finale ale competițiilor sunt afișate înainte de festivitatea de premiere. Secțiunea 3. Premierea Art. 87. (1) La toate etapele, ierarhia se stabilește în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute. (2) În afara criteriului menționat la alin. (1), pot fi specificate și alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare concurs școlar național. 

Art. 88. La etapele locală, județeană/a sectoarelor municipiului București și regională/interjudețeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale concursului. 

Art. 89. (1) Certificarea premiilor și mențiunilor acordate de MEN se face prin diplomă înregistrată. (2) La etapa națională a concursurilor școlare, la care participarea elevilor este individuală, MEN acordă, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secțiune, categorie, maximum 3 premii, de regulă un premiu I, un premiu II și un premiu III, și un număr de mențiuni reprezentând 15%din numărul participanților, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracționar, cu respectarea ierarhiei valorice și a condiției de punctaj stabilită prin regulamentele specifice. Fac excepție situațiile în care doi sau mai mulți participanți obțin același punctaj în concurs, fără posibilitatea de departajare, caz în care comisia poate decide acordarea aceluiași premiu pentru punctaje egale. (3) La concursurilor școlare la care participarea se realizează la nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordă cel mult 3 premii și un număr de mențiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obține distincția va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la MEN. 

Art. 90.(1) Pe lângă premiile acordate de MEN, la etapa națională pot fi acordate și premii speciale, de către societăți științifice, asociații profesionale, universități, organizații ale minorităților naționale din România sau din străinătate, autorități locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a concursului național și vor fi comunicate participanților la deschiderea fiecărei competiții. 

Art. 91. Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obținut distincții la etapele județeană și interjudețeană/regională ale concursurilor școlare sunt stabilite de către autoritățile administrației publice locale și finanțate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obținut distincții la etapele națională și internațională ale concursului școlar sunt asigurate de către MEN din bugetul ministerului, conform legislației în vigoare. 

Art. 92. Pe lângă premiile obținute în urma participării la concursurilor școlare, elevii pot beneficia de excursii și tabere școlare gratuite. 

Art. 93. Elevii participanți la etapa națională a concursurilor școlare naționale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului școlar organizator. 

Art. 94. Drepturile elevilor participanți la concursurile școlare, ale personalului didactic care însoțește elevii și ale personalului care face parte din Comisiile de organizare și evaluare județene/ a sectoarelor municipiului București /interjudețene/regionale sau din Comisiile centrale ale concursurilor naționale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea și desfășurarea competițiilor școlare, se stabilesc în conformitate cu legislația în vigoare. Capitolul IV Dispoziții finale 

Art. 95. În cazuri speciale, personalități marcante în domeniu, recunoscute în plan național și/sau internațional pot fi numite președinți de onoare ai competițiilor școlare. Art. 96. (1) Prezenta metodologie este completată cu regulamentele specifice ale fiecărei competiții școlare naționale. (2) Inspectorii din DGETÎPG, DGÎSSEP și inspectorii de specialitate/experți/ consilieri din DGMRP/DM vor elabora, în termen de 90 de zile calendaristice de la aprobarea prezentei metodologii-cadru, regulamentele specifice pentru fiecare competiție școlară națională şi le vor face publice pe site-ul specializat al ministerului şi prin inspectoratele şcolare judetene şi inspectoratul şcolar al municipiului Bucuresti. (3) Regulamentele specifice menționate la alin. (2) sunt aprobate de secretarul de stat care coordonează direcția generală respectivă și sunt postate pe site-ul MEN. (4) Regulamentele specifice pot fi modificate, anual, la propunerile justificate ale inspectorului / inspectorului de specialitate/expert/ consilier din MEN, în funcție de modificările apărute în dinamica fiecărei competiții și de recomandările/sugestiile prezentate în rapoartele membrilor Comisiei naționale pentru coordonarea competițiilor școlare, la sfârșitul fiecărui an școlar. Art. 97. La etapa națională pot participa, în calitate de invitați, echipe/delegații din alte țări, în limita bugetului aprobat. 

Art. 98. (1) Inspectoratul școlar din fiecare județ va organiza, înaintea etapei naționale a fiecărei competiții, o ședință la care, alături de profesorii însoțitori, vor participa elevii înscriși în competiție și părinții/tutorii legali instituiți ai elevilor minori. În această ședință, participanților li se aduc la cunoștință prevederile Metodologiei – cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, ale Regulamentului specific competiţiei, precum şi următoarele reguli: a) deplasarea echipei județului/municipiului București se va face cu unul sau mai mulți profesori însoțitori, conform normativelor în vigoare. În cazul în care părinții/ tutorii legali instituiți ai elevului minor asigură, pe cont propriu, deplasarea și prezența elevului la competiție, aceștia vor da o declarație scrisă în care specifică faptul că își asumă răspunderea deplasării propriului copil în localitatea în care se desfășoară competiția școlară, fără niciun fel de implicații ale organizatorilor; b) este obligatorie respectarea programului competiției, a regulamentului de ordine interioară stabilit de organizatori la locurile de cazare și respectiv de concurs, precum și a regulilor de comportament civilizat; c) orice abatere va fi sancționată conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar; d) contravaloarea oricărui bun distrus sau deteriorat pe parcursul deplasării și prezenței la competiție va fi suportată de cei care au produs paguba. e) în cazul abaterilor grave, Comisia centrală a competiției naționale va lua măsura trimiterii elevului acasă, iar părinții acestuia vor fi chemați pentru a-l însoți. În cazul în care părinții nu pot asigura însoțirea elevului, acesta va fi însoțit de către un profesor, cheltuielile fiind suportate de către părinții elevului. (2) La finalul ședinței, elevul și un părinte/tutore legal instituit al elevului minor, în cazul elevului minor, vor semna o declarație prin care să confirme că li s-au adus la cunoștință normele de conduită și consecințele nerespectării acestora pentru perioada desfășurării competiției. 

Art. 99. La locul de organizare și desfășurare a etapei naționale a competiției școlare, participanții vor avea asupra lor actul de identitate/carnetul de elev vizat pe anul școlar în curs (pentru elevii care nu au împlinit 14 ani), precum și avizul epidemiologic, eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de prezentarea la competiție. 

Art. 100. Profesorii implicați în organizarea și desfășurarea competiției care manifestă o atitudine necorespunzătoare în relația cu elevii/colegii sau care, prin diferite acțiuni, favorizează vicierea corectitudinii evaluării vor fi excluși pe termen nelimitat de la participarea la toate competițiile școlare. 

Art. 101. Membrii loturilor lărgite și/sau restrânse selecționate pentru pregătire în vederea participării la etapa internațională a competițiilor școlare, care, în timpul pregătirii centralizate organizate de MEN, manifestă o atitudine ireverențioasă față de profesorii pregătitori, care nu respectă reglementările stabilite la locul de cazare sau de pregătire, ori provoacă deteriorarea sau distrugerea bunurilor care le-au fost puse la dispoziție vor fi excluși din lot.

 Art. 102. Decizia eliminării din competiție aparține președintelui comisiei de la etapa respectivă și se va lua după analizarea cazului în cadrul comisiei, în baza unui raport semnat de persoanele care au constatat fapta. 

Art. 103. Etapele naționale ale competițiilor școlare naționale sunt finanțate din bugetul MEN. 

Art. 104. Materialele consumabile, incluse în logistica pentru etapa națională a oricărei competiții școlare, necesare pentru probele scrise/practice, documentele de evaluare și evidență se asigură de către inspectoratul școlar al județului organizator, din fondurile alocate de MEN pentru aceasta activitate. 

Art. 105. Competițiile sportive școlare naționale subsumate sintagmelor Olimpiada națională a sportului școlar (ONSS) și Gimnaziada (Olimpiada Gimnaziilor) fac parte din categoria olimpiadelor școlare și se desfășoară după regulamente specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

 Anexă la Metodologia – cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare aprobată prin OMEN nr. 4203/30.07.2018                                             DECLARAȚIE 

Subsemnatul _____________________________________________________________________, profesor/inspector la _____________________________________________________ în calitate de _________________________________ în Comisia de organizare și evaluare /Comisia centrală a ___________________________________________________ la disciplina/proba ________________________________, declar pe propria răspundere că am/nu am elevi/rude participanți în cadrul competiției, la disciplinele/proba/clasa ___________________________________________________. Prin prezenta declarație, mă angajez că voi păstra confidențialitatea tuturor subiectelor, a baremelor și a informațiilor cu caracter intern pentru competiție, până la afișarea/comunicarea publică oficială a acestora și că nu voi întreprinde nici o acțiune care să pună la îndoială corectitudinea competiției școlare. 

DATA:                                                                                                                          SEMNATURA