Printese, vrajitoare hade si eroi neinfricati care primeau ajutor de la tot felul de vietati magice ce apareau in forma unui animal de dimensiuni mici, zmei, regi - cui nu i-au placut basmele?
Tocmai din acest motiv, am incropit o lista cu fiintele mai cunoscute din folclorul romanesc, intalnite in numeroase basme, poeme si balade. Desigur, aceasta se poate completa prin comentariile userilor.
Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte, nouă sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este prezent în majoritatea basmelor românești. În folclorul românesc apare adesea sub numele de Laur-Balaur.
Forma cea mai des intalnita dupa care sunt descrise ielele este aceea de tinere fete cu puteri magice. In popor se spune ca ielele obisnuiesc sa danseze noaptea, sub clar de luna, goale, iar dupa ce acestea pleaca, locul in care au dantuit ramane ars si nimic nu va mai creste acolo vreodata.
Desi nu sunt fiinte neaparat rele, ielele devin instabile in momentul in care ochii curiosi le urmaresc dansul - gest nechizbuit si lipsit de respect. Acestea isi vor pedepsi fara cuget privitorii si exista doua teorii intalnite in acest sens - una spune ca ii vor urati pe viata cu ajutorul dansului lor, o alta spune ca ii vor aduce la stadiul de nebunie.
Acestia sunt personaje carora li se atribuie aspect uman si care, conform folclorului mioritic, sunt vrajitorii care pot controla fenomenele meteorologice, in special ploaia, grindina, furtunile.
Conform legendei, un Solomonar obisnuieste sa vina din "Taramul Celalalt" prin sate pentru a cersi, testand astfel oamenii. In cazul in care era tratat cu rautate, vrajitorul aducea grindina si furtuni insa in ciuda acestui aspect reprezenta un personaj pozitiv cu mici probleme de controlat furia.
Solomonarul este văzut ca un bărbat înalt cu ochii bulbucați și părul roșcat, îmbrăcat într-o haină albă. Solomonarii poartă un topor din fier descântat cu care se crede că acesta fabrică grindina dar care are și un rol de paratrăznet când este împlântat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coajă de mesteacăn cu care acesta strunește, îmblânzește și dirijează balaurul grindinii, Cartea Solomonăriei, în care se află toată puterea și știința lor, iar la piept o toacă mică de lemn cu care solomonarul invocă Vântoasele.