Consilierea medicală s-a făcut pentru fiecare grupă de elevi în parte, structurate pe clase, de la clasele V, până la clasele VIII.

Despre ce am vorbit împreună cu copiii? Merită detaliat pentru că sunt informații valoroase și pentru adulți.

Explicarea terminologiei ”coronavirus”, ”Sars-cov-2”, ”Covid-19”.

Cum se manifestă familia coronavirusurilor

Cum se răspândesc particulele de virus, cam cât de mică este o astfel de particulă

Importanța limfocitelor (globulele albe, soldățeii care luptă pentru noi)

Ce se întâmplă când o mamă nu alăptează - nu transmite anticorpi copilului

Am vorbit și despre raportul dintre bacteriile bune și bacteriile rele. Dacă mâncăm multe cereale integrale, fructe și legume vom avea bacterii bune care ne vor proteja pe termen lung; și brânza și carnea sunt foarte bune, dar asezonate cu legume.

Vitaminele pe care le avem în corp le avem din mediul exterior în mare parte (fructe, legume, gălbenuș de ou, ficat de pasăre, etc), altele de la soare prin piele (vit D)

Simptomele Covid-19: rinoree (curgerea nasului), durere în gât, tuse, febră, stare generală proastă, durere de mușchi, stare de frig (frisonul), transpirație, simptome gastro-intestinale (diaree, greață, etc), pierderea mirosului și a gustului.

Cum tușim și cum strănutăm

Importanța lichidelor

Virusurile își schimbă structura, se adaptează în funcție de numărul și tipul de persoane pe care le întâlnesc

Ce se întâmplă dacă am simptome: vorbesc cu părinții, anunțăm școala, anunțăm și medicul de familie, testarea, toți cei care au intrat în contact cu noi trebuie să se izoleze până la o testare, deci trebuie să îi anunț pe cei apropiați, cu care am intrat în contact în ultimele zile. Am vorbit și în ce condiții sunăm la 112

Mai multe detalii despre cele discutate le găsiți pe grupul public de Facebook al proiectului: https://www.facebook.com/groups/821064198482294/permalink/852471935341520/

Înregistrările ședințele pot fi urmărite pe site-ul nostru la secțiunea ”Poze.Video”, precum și pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=rHfIedUoBzY https://www.youtube.com/watch?v=Fv86Ndon4PM https://www.youtube.com/watch?v=3JCQ4ie0Uy8

1. Am clarificat terminologia ”Sars-cov-2”, ”Covid-19”, ”coronavirus”, ”pandemie”

2. Ce este noul coronavirus, cum se manifestă și cum ne putem proteja

3. Care sunt pașii în cazul în care un copil sau un adult prezintă simptome de Covid-19

4. Cum se construiește și se menține imunitatea organismului

5. Vaccinurile disponibile pe piață, tehnologia din spate și când sau de ce ne vaccinăm

Înregistrările ședințele pot fi urmărite pe site-ul nostru la secțiunea ”Poze.Video”, precum și pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=Fv86Ndon4PM

Ce fain, ce viitori adulți de succes și verticali am cunoscut în ultimele două zile! În prima ședință ne-am cunoscut și ne-am dezghețat puțin, am făcut un mare mic exercițiu de #încredere în sine și ne-am făcut unuii altora promisiunea ca ne vom distra în toate întâlnirile noastre din cadrul acestui proiect. Printre activități: M&Ms game (jocul de-a culorile și cum să ne cunoaștem mai bine), Catwalk (mersul pe o scenă de modă) și Follow the Leader (urmează liderul).

Și uite asa e din ce în ce mai frumos să înveți din joacă .

În cadrul atelierului de advocacy, derulat cu elevii de gimnaziu de la Runcu si Buciumeni, în cadrul proiectului Mens sana in corpore sano, devenim treptat conștienți de forța unei comunități unite, învățăm că dacă suntem organizați, dacă știm să ne formăm o echipă de lucru, dacă găsim în interiorul nostru curajul de a recunoaște o nevoie, o problemă și de a ne face vocea auzită...putem să influențăm factorii de putere să ia o decizie de interes public.

În a doua întâlnire a noastră, am tras câteva concluzii, ca urmare a jocurilor noastre, despre prietenii, echipă și munca în echipă. Spre exemplu, jocul "Șarpele" ne-a învățat câte ceva despre echipă, strategie și coordonare, cum funcționează comunicarea într-o echipă mică vs una mare și care sunt încercările pe măsură ce echipa se mărește. Și am și făcut multă multă mișcare (că tot vorbim în proiectul nostru despre stil de viață sănătos)!

Tema atelierului de ieri a fost DEMNITATE și RESPECT. Totul s-a derulat prin trei activități de educație non-formală:

Joc de rol - o mică scenetă de teatru din care am învățat diferența dintre lipsa de respect venită din răutate sau din lipsa de cunoaștere sau de experiență, precum și ce înseamnă demnitate. Am învățat și faptul că există două aspecte: "A FI demn" și "a TE PURTA cu demnitate", "a TE respecta" și "a-l respecta pe CELĂLALT".

Joc de imaginație - am învățat că respectul este și un sentiment și o atitudine, iar el se exprimă și verbal și prin gesturi...pentru asta am urmat firul amintirilor și am vindecat rănile dintr-o anumită întâmplare din viața fiecăruia când ne-am simțit jicniți/nerespectați/când ni s-a încalcat dreptul la demnitate. Am surprins multe priviri întoarse spre sine și gânditoare la sfârșitul activității...a fost frumos.

Joc de cunoaștere - joc pe echipe în care am învățat că...unele lucruri ne aseamănă, altele ne deosebesc, fie că suntem frați, prieteni, colegi sau străini.

Pentru că am dezvoltat ideea de relație cu tine și relație cu cei din jur, ca parte a atelierului de advocacy, am trecut împreună și printr-un joculeț în care ne-am notat fiecare principalele 4 valori în care credem și am făcut un mic exercițiu de eliminare a lor, în anumite situații de viață, și am rămas cu cea mai importantă, cea "intangibilă", trecând printr-un proces de reflecție.

Participanții au completat și o carte poștală către sine, pe care o vor primi prin poștă peste 6 luni, și unde au răspuns la întrebarea "Ce îți propui să schimbi în relația ta cu tine în următoarele 6 luni?"

Tot în cadrul acestei întâlniri, participanții de la Buciumeni au primit și pachete de suport pentru perioada aceasta (dezinfectant, maști reutilizabile, broșură cu informații de ordin medical despre noul virus și regulile de igienă personală, tricouri) și a existat și o tragere la sorți prin care s-a câștigat o baterie externă pentru telefon/tabletă (tradiție deja pentru atelierele noastre de advocacy).

La Runcu am detaliat în special relația cu părinții și cum putem folosi ceea ce am învățat la atelierele de comunicare și de negociere în dialogul cu părinții pentru a evita certurile și a ajunge la un consens. Am identificat, astfel, care sunt principalele lor probleme când apar disensiunile din familie, între părinte și copil, și să înțelegem și care ar putea fi cauzele. Împreună ne-am jucat și cu zarurile de povesti și, în grupe, s-au jucat un pic cu ideea de storytelling, adică au construit treptat cate o poveste in care personajele principale, părinte și copil, au un conflict pe o anumită temă...au gândit o tactică de negociere pentru a identifica la final o soluție cu care toate personajele sunt mulțumite.

Am înțeles, practic, bazele comunicării prin trei jocuri:

Cum comunicăm, care sunt dificultățile în a comunica doar verbal, doar prin semne/gesticulații sau doar în scris. Dintre cele 3 tipuri de limbaj, limbajul verbal, non-verbal și paraverbal, cam cât folosim din fiecare când comunicăm doar în scris (prin scrisori, mesaje text pe aplicații, mesaje pe social media).

Active listening: ce înseamnă să vorbești cu o persoană care doar ascultă și nu interacționează cu tine prin nici un gest, nici un cuvânt, cât de dificil sau de ușor este să vorbești cu cineva care nu îți dă nici un feedback, sau cât de dificil sau ușor este doar sa îl asculți pe celălalt și fără reacție

Ochiul lui Polifem: un joc cu o pereche de câte doi participanți în care unul îl însoțește pe celălalt (care se preface că este orb) într-o călătorie imaginară, într-o lume fantastică ce cuprinde multe obstacole. Ambii au experimentat cele două roluri, pe rând, și ne-au împărtășit la sfârșit ce dificultăți au întâlnit, chiar și eventualele temeri trăite. A fost interesant de observat cum și-au asumat participanții cele două responsabilități și capacitatea de a avea încredere totală în celălalt. Dacă mai aveam o oră la dispoziție și tot nu ne săturam de jucat acest joc...toți elevii au dorit să trăiască rolurile.

Ce am făcut:

• Am vorbit despre stările noastre de spirit influențate de factori externi

• Despre cele 6 emoții de bază cu care ne naștem și cum reacționăm la aceste emoții

• Cum ar fi să trăim printre oameni care sunt tot timpul triști sau furioși sau dezgustați

• Despre faptul că ce ne recomandă sunt calitățile noastre și nu hainele, nu casa, nu curățenia hainelor sau culoarea pielii

• Dar și despre reacțiile noastre: dacă nu suntem echilibrați, nici răspunsul sau reacția noastră nu va fi echilibrată

• Motiv pentru care am trecut în mod natural la descifrarea relației SITUAȚIE - GÂND - EMOȚIE - COMPORTAMENT, unde gândul este cel mai important

• Am vorbit și despre ce te face pe tine să ai o stare de bine sau să revii la starea de bine

S-a vorbit mult despre emoții, despre grija și dialogul cu sinele, despre reproșurile din partea altora, sub o formă sau alta, care s-ar traduce prin "nu ești ok". Am vorbit mult despre întoarcerea la sine, reflecție și puterea de a construi starea de bine și viața zilnică când realitatea nu este "ok" (o problemă din viața ta asupra căreia nu ai control), când nu te simți "ok" (o tristețe, o supărare, o furie, un dezgust) sau când alții spun despre tine că "nu ești ok" (gura lumii, judecata altora).

La sfîrșit am făcut și un mic joculeț, atât grupa profesorilor, cât și grupa elevilor, în care fiecare a completat o carte poștală cu numele și adresa sa și cu un mesaj către el/ea din viitor: ce ai vrea să schimbi la tine începând de astăzi. Cartea poștală o vor primi fiecare prin poștă peste 6 luni.

Tot în cadrul acestei întâlniri, participanții au primit și pachete de suport pentru perioada aceasta (dezinfectant, maști reutilizabile, broșură cu informații de ordin medical despre noul virus și regulile de igienă personală, tricouri). Broșura cu informații medicle poate fi consultată tot pe acest site al proiectului.

Tema a fost aceeași ca pentru grupa de elevi a școlii, doar că discuția s-a țesut pornind de la dificultățile cu care se confruntă cadrele didactice prezente la întâlnire, în această perioadă de nesiguranță. S-a pus accentul pe relația Situație-Gând-Emoție-Comportament, despre adaptabilitate, despre STAREA de BINE.

Și profesorii au completat o carte poștală adresată sieși, pe care o vor primi la 6 luni de la completare și în care au răspuns la întrebarea: ce ai vrea sa schimbi la tine incepand de astazi?

Printre gândurile exprimate:

"M-aș "iubi" mai mult pe MINE!"

"Aș vrea să schimb felul meu de a fi și anume: să mă pun pe mine pe primul loc și să mă iubesc și să mă apreciez mai mult"

"Eu, începând de astăzi, îmi propun să am mai multă grijă la părerea mea față de alți oameni"

"Începând de astăzi îmi propun să devin o persoană mai responsabilă față de sentimentele mele și față de cei din jurul meu"

Ghiciți care sunt gânduri ale unui elevi de gimnaziu și care ale unui cadru didactic?

Am vorbit despre schimbările din viața lor o dată cu revenirea la școală în format fizic, despre ce este la fel și ce este diferit, despre ce este diferit în bine și ce în rău și motto-ul pe care trebuie să îl avem în viață pentru a descoperi dorințele noastre, fie ele cât de mici, ascunse în spatele unei mari frici, a unei temeri...și mai mult decât a le descoperi este să le scoatem în față, să le prioritizăm și să înțelegem care este scopul nostru, ce ne-am propus și pentru cine și ce facem totul.

Aceste ședințe de consiliere psihologică, cum sunt ele numite oficial, adică întâlniri în care ne descâlcim gâdurile și ne punem pe noi în ordine, sunt parte din activitățile pe care le derulăm în proiectul nostru dedicat elevilor de gimnaziu, părinților și profesorilor din cadrul a două școli rurale, Runcu și Buciumeni, ca sprijin pentru perioada pandemiei.

Printre ideile care au fost discutate astăzi și punctate la final de către participanți:

”niciodată să nu renunți deoarece un eșec este un pas spre o realizare”

”pe mine această oră m-a făcut să am mai multă încredere în mine și să nu renunț”

”sunt sigură că de acum voi pleca de acasă mult mai pozitivă, cu un zâmbet pe buze, capul drept si NICIODATĂ PLECAT. Voi fi mai optimistă și voi încerca până reușesc, nu mă voi lăsa demoralizată de părerile celorlalți și mereu VOI ȘTI CĂ POT.”

”...Să vedem mereu partea plină a paharului!”

”Mereu trebuie să zâmbim, chiar dacă în interiorul nostru avem un sentiment de neliniște și nu trebuie să renunțăm în ceea ce ne propunem să facem!”

Temele dezbătute:

• cum a fost trecerea de la școala în format fizic la școala online

• diferența dintre elevii care cer clarificări și cei care aleg să rămână tăcuți; cauzele și efectele care stau în spatele acestor atitudini

• discuția a continuat la diferețierea între elevii sau profesorii care aleg calea mai ușoară sau calea mai dificilă într-o anumită situație; de ce o facem?

• și, ca o continuare naturală a ideii, am clarificat și noțiunea de NEVOIE, despre cum să ne exprimăm nevoile și de ce este indicat să o facem

Temele dezbătute de copii:

• calitatea cea mai importantă a fiecăruia, calitatea cu care se mândrește (diferența dintre ambiție și perseverență), inclusiv ideea unui copil care ne-a împărtășit că ”încă nu am cu ce să mă mândresc, încă nu am încredere în calitățile mele [...] nu am suficient de dezvoltate aceste calități și nu simt nevoia să mă laud cu ele”

• despărțirea de clasele primare, de dna învățătoare; experiențele lor cu privire la diferențele dintre profesori, diferența de stil de predare, de tonalitate

• alături de un lucru negativ este foarte important să vedem și lucruri pozitive, pentru a înclina balanța spre optimism

• ce facem când suntem prea încărcați, stresați la școală după o anumită oră (și online și dacă suntem fizic)?

Tema de astăzi: CELE 6 EMOȚII DE BAZĂ - bucurie, tristețe, frică, furie, uimire, dezgust.

...ce înseamnă fiecare dintre ele, pe care dintre ele le-am trăit la trecerea de la școala fizică la școala online anul trecut și ce înseamnă dacă trăim cu una sau mai multe dintre ele pentru o perioadă prea îndelungată. Exemple

• tristețea poate duce la depresie (nu o fac doar elevii, ci și adulții, ne duce la dezamăgirea că nu ne mai găsim locul în viață, nu mai avem chef să facem nimic, că tot ceea ce facem nu are nici un sens, poate duce la sinucidere)

• frica poate duce la anxietate (o frică trăită permanent, permanent îți bate inima foarte tare, permanent visezi urât, ai sentimentul că se întâmplă ceva rău cu tine sau cu cei din jur, nu se poate trăi cu frica tot timpul)

Copii au urmărit și două animații despre o fetiță care trecea prin frica și dezamăgirea că a luat o notă mică la un test, și un băiat care avea doar gânduri negative, era mereu trist. Ce a făcut fiecare, cum a primit ajutor, care erau opțiunile lor.

Și în aceste două întâlniri cu dna psiholog, Liliana Chivulescu, am dezbătut cele 6 emoții primare, cele care dau cele mai cunoscute boli psihice și despre care s-a vorbit foarte mult în această perioadă. Două foarte importante dezbătute:

TRISTEȚEA duce la depresie (la cine apelăm pentru vindecare: prieteni, familie, profesori, psihologi - tratamentul se bazează pe schimbarea comportamentală, psihiatri - tratamentul se bazează pe medicamente)

FRICA duce la anxietate (frica fără sens, irațională pentru că nu ne duce la pierderea vieții, ci sunt situații care pot fi corectate, ex ”frica că mâine nu mă voi putea conecta online la ore”, astfel de frici le corectăm cu întrebarea ”și care e cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla?” ”și dacă mi se întâmplă asta, cum pot corecta? pot să repar acest rău?”; frica ne ajuta să ne păstrăm viața dacă ea este rațională, dar nu trebuie trăită pe termen lung)

Dintre concluziile de sfârșit, informații noi, momente de AHA cu care copiii au rămas:

”e foarte important să ne exprimăm emoțiile și să nu ni le ținem în noi (întrebare:”ce faci?„ răspuns: ”bine”). Emotiile care stau foarte mult în interiorul nostru se acumulează și vom simți o durere, niciodată nu o să rezolvăm problemele astfel; să fim sinceri cu noi înșine)

”plec cu mai multă încredere în mine, putem să ne exprimăm sentimentele și opinia în orice situație, ceea ce este o dovadă de curaj”

”să ne deschidem față de noi înșine - să ne împrietenim cu noi înșine, să ne recunoaștem față de noi înșine emoțiile”

”cînd avem o emoție negativă o putem transforma în una pozitivă care să ne dea suportul și curajul”