Obiective de patrimoniu

Lăcaşe de cult gorj

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj

Activități

Artă și cultură

Stagii

Promovare

Followup

Obiective de patrimoniu

Monumente şi ansambluri Monumente şi situri arheologice Lăcaşe de cult

Zone istorice urbane şi rurale Muzee, clădiri şi case memoriale Areale naturale

Lăcaşe de cult

Mănăstirea Tismana a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, cu ajutorul voievodului Radu I (1377-1383). Prima biserică a fost construită din lemn de tisa, de unde vine si numele mănăstirii. Biserica actuală a fost sfinţită la 15 august 1377. Mănăstirea este considerată monument istoric.

Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul – Cămărăşeasca” este aşezată pe malul drept al râului Gilort, la nord¬est de oraşul Târgu-Cărbuneşti. Este zidită în anul 1780 de catre Polcovnicul Mihai Coltescu în timpul Voievodului Alexandru Ipsilanti. Se afirma că din pronaos pornea un tunel subteran prin care se putea ajunge în caz de primejdie pe celălalt mal al Gilortului, tunel surpat in 1946.

Mănăstirea Dealu Mare se află aşezată în vârful Dealului Mare, loc cunoscut sub denumirea Cioaca lui Surcel. Biserica a fost zidită în anul 1865 de C. Savoiu, boier cu tendinţe liberale. A fost desfiinţată în

anul 1959 şi reînfiinţată în 1992.

Mănăstirea Icoana - este cea mai nouă din Gorj, construcția lăcașului de cult din cărămidă fiind încheiată în 2014. Viața monahală a început aici încă din anul 1996, în 2007 fiind adusă aici și biserica din lemn. Este așezată într-o zonă pitorească din nordul județului, la poalele muntelui

Mănăstirea Strâmba-Jiu - este ctitorită în 1597-1599 de Stoichiţă Raioşeanu, soţia sa Dochia şi nepotul său Miloşi, pe locul unui schit mai vechi, din 1519. În anul 1525, Schitul Strâmba este menţionat ca metoc al Mânăstirii Govora. În 1731, în vremea domnitorului Alexandru lliaş,devine metoc al Mânăstirii

Mănăstirea Lainici - are un trecut încă învăluit în mister, începuturile acestui lăcaș de cult nefiind cunoscute cu precizie. Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicodim ar fi construit după Vișina și un schit din lemn la Lainici

.Mănăstirea Polovragi - a fost zidită în jurul anului 1505, de Radu Comisul si Pătru Spătarul. În anul 1645, logofătul Danciu Paraianu ctitoreşte actuala biserică, cu ajutorul domnitorului Matei Basara

Mănăstirea Vişina - se află la ieşirea din defileul Jiului, pe şoseaua ce leagă oraşul Târgu-Jiu de Petroşani. Prima atestare documentară a acestei mânăstiri o avem într-un document al lui Neagoe Basarab din anul 1514. Din vechea Mânăstire Vişina s-au păstrat doar ruinele bisericii. Mânăstirea Vişina a fost reînfiinţată în anul 1994.

Mănăstirea Crasna - este ctitoria vel-pitarului jupan Dumitru Filisanu, nepot al Banului Craiovei, Dobromir, şi văr cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, de la sfârşitul sec. al XV-lea. Biserica Mânăstirii Crasna a fost terminată în 1637. Biserica Mânăstirii Crasna este construită în stil bizantin, cu o singură turlă

Mânăstirea Târgu Logreşti - a fost închinată Episcopiei de Râmnic în anul 1785. În perioada 1830-1840 a servit ca biserică de mir şi a fost parasită după secularizarea averilor mânăstireşti.

Mănăstirea Sfântul Ilie din Dobrița, Comuna Runcu, este printre cele mai nou ctitorite în Gorj. Datează ca lăcaș de cult din anul 2005, când Înalt Prea Sfințitul Teofan a pus prima piatră de temelie a mănăstirii, inițial funcționând doar ca o mică bisericuță din lemn. Locația mănăstirii este fabuloasă, oferind o priveliște uluitoare de la înălțime asupra județului Gorj.

Obiective de patrimoniu Lăcaşe de cult

Județul Gorj, situat în partea de sud a României, este cunoscut pentru bogata sa moștenire culturală și religioasă, în special pentru bisericile și mănăstirile din lemn. Aceste comori arhitecturale reflectă semnificația istorică și spirituală a regiunii. Unele dintre siturile religioase notabile din județul Gorj includ:

Manastirea Tismana: Ctitorita de Sfantul Nicodim cu sprijinul domnitorului Radu I (1377-1383), prima biserica a manastirii a fost construita din lemn de tisa (tisa in romana), dandu-i numele. Actuala biserică a fost sfințită la 15 august 1377. Mănăstirea Tismana este considerată monument istoric.
Mănăstirea Lainici: Originile ei sunt învăluite în mister, dar tradiția spune că Sfântul Nicodim a construit și un schit de lemn la Lainici după întemeierea Mănăstirii Tismana.
Mănăstirea Polovragi: Înființată în jurul anului 1505 de Radu Comisul și Pătru Spătarul, actuala biserică a fost ridicată în anul 1645 cu ajutorul lui Logofăt Danciu Paraianu și al domnitorului Matei Basarab.
Sf. Ioan Botezătorul – Mănăstirea Cămărăşeasca: Situată pe malul drept al râului Gilort, la nord-est de Târgu-Cărbuneşti, a fost construită în 1780 de colonelul Mihai Coltescu în timpul domniei domnitorului Alexandru Ipsilanti.
Mănăstirea Vișina: Situată la ieșirea din Defileul Jiului, prima sa mențiune documentată datează de la un document de la Neagoe Basarab din 1514. S-au păstrat ruinele originale ale Mănăstirii Vișina, fiind reînființată în 1994.
Manastirea Dealu Mare: Situata in varful Dealului Mare, cunoscuta sub numele de Cioaca lui Surcel, biserica a fost construita in 1865 de catre C. Savoiu, un nobil liberal. A fost dizolvat în 1959 și reînființat în 1992.
Manastirea Crasna: Ctitorita de Dumitru Filisanu, urmas al Banului Craiovei, si ruda cu Doamna Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, a fost finalizata in anul 1637.
Mănăstirea Icoana: Printre cele mai noi mănăstiri din Gorj, biserica sa din cărămidă a fost finalizată în 2014, iar viața monahală a început aici în 1996.
Mănăstirea Târgu Logreşti: Ctitorită în 1769 de ieromonahul Tăndalescu, a fost ulterior afiliată Episcopiei Râmnicului în 1785.
Mănăstirea Strâmba-Jiu: Ctitorită în anii 1597-1599 de către Stoichiţă Raioşeanu, soţia sa Dochia şi nepotul lor Miloşi.
Mănăstirea Sfântul Ilie din Dobrița, Comuna Runcu: Dintre cele mai noi din Gorj, mănăstirea datează din anul 2005.

Bisericile de lemn din județul Gorj contribuie în mod semnificativ la patrimoniul cultural al României, evidențiind o civilizație înrădăcinată în tradițiile meșteșugurilor lemnului. Aceste biserici au fost păstrate de secole de către comunitățile locale, fiind martorii istoriei și evoluției culturale.

Bisericile prezintă diverse stiluri arhitecturale, cu trăsături unice precum „scaunul de judecată” din partea de sud, adesea folosit pentru întâlnirile comunale. Judetul Gorj se lauda si cu cele mai multe biserici din lemn catalogate ca monumente istorice din Romania.

Tipologia bisericilor din lemn variază, unele având un pronaos la altar obținut prin extinderea pereților naosului, în timp ce altele au un pronaos obținut prin decalarea laturilor de sud și de nord, creând două nișe proeminente.

Arhitectura religioasă a Gorjului este o mărturie a istoriei regiunii și reflectă contribuțiile comunităților locale, preoților și ocazional nobililor care au participat la construcția și conservarea acestor monumente prețuite.