Intersecții cu inteligența artificială, jaloane istorice

Discuțiile recente despre inteligența artificială(AI[1]) și mai ales citirea unui volum despre evoluția acesteia și la care am fost invitat să-l prefațez, mi-au trezit amintiri din relația mea de-a lungul timpului cu ceea ce se numește inteligența artificială. Evoluția fantastică a domeniului digital a început în 1945, când a fost pus în funcțiune în SUA primul calculator electronic ENIAC,  și continuă în prezent pe parcursul a aproape 80 de ani de-a lungul unei generații umane. Am avut șansa să construiesc calculatoare din primele generații, să lupt pentru acceptarea unor concepte noi cum a fost industria de software sau necesitatea competențelor digitale.

Interacțiunea cu inteligența artificială a fost o constantă, pe parcursul întregii evoluții. Și nu mi-a fost greu să constat că proiectele de inteligență artificială au fost strâns legate de evoluția calculatoarelor de la extrem de simplu la început la extrem de complex, inclusiv de înțeles, în prezent. Și cu o evoluție viitoare care entuziasmează și sperie. Baza tehnică, suportul, erau calculatoare singulare la început, apoi rețele, apoi rețeaua de rețele Internet. Nu ne putem imagina un ChatGPT în anii 1960 sau chiar mai târziu în 2000. ChatGPT 3 a fost învățat prelucrând terabaiți de date. MECIPT-1, cu care mi-am început activitatea în domeniu în 1962 avea o memorie de circa 4 mii de baiți, de câteva sute de milioane de ori mai mică decât setul de date de antrenare a modelelor lingvistice de azi.

Și totuși în anul 1962 cercetătoarea Erica Domokos-Nistor a venit la MECIPT-1 la Timișoara recomandată de Grigore C. Moisil și a făcut prima traducere automată din limba  engleză în română. Memoria mică și viteza de numai 50 operații pe secundă au făcut ca algoritmul de traducere implementat să fie simplu și cu o bază de cuvinte redusă. Și totuși am simțit, cei contemporani evenimentului, că asistăm la un eveniment major. Prima frază tradusă de calculator a devenit celebră și a fost publicată în ziarele vremii ”You explain the development of science and we help describe the examples”. Nici în alte țări nu era o mare diferență în complexitatea traducerii. Îmi amintesc că un program american a tradus din limba rusă în engleză o știre despre un mareșal Nedelin ca ”Marshall Week[2]”

Între timp traducerea automată a făcut progrese uluitoare Google Translate, pentru exemplificare, traduce în peste 100 limbi, acceptă texte în ortografii naționale, poate fi accesat sau redat vocal sau prin scanare foto. A fost antrenat cu un volum imens de texte traduse de oameni și este acum un asistent digital valoros pentru marele public. Și totuși, traducerile sunt bune, dar departe de a fi perfecte. Să remarcăm că și oamenii au probleme cu traducerea dintr-o limbă în alta. Limbile, dialectele, graiurile sunt extrem de variante și mai există și insurmontabilele expresii uneori intraductibile. Televiziunile, fluxurile de știri, subtitrările la filme, etc. abundă de erori datorate a ce se numesc traduceri ad litteram sau ceea ce în engleză se numesc ”false friends”. Și redactorii sunt probabil aplicații digitale, dar cel mai des oameni. Un alt titlu care m-a amuzat recent[3] se referea la ”Banca de Vest”, iar redactorul, poate din ignoranță politică, nu știa că West Bank este un teritoriu palestinian în Israel. Inteligența artificială s-a descurcat mai bine. Am verificat acest lucru cerându-i lui ChatGPT să traducă în română textul "Uncertainty in West Bank" și mi-a furnizat corect traducerea "Incertitudine în Cisiordania". Meci câștigat de AI!

Ceva mai târziu a avut loc cea de a doua mea întâlnire cu AI în anii 1966/67 la Universitatea din Cambridge, Anglia unde am avut șansa să lucrez cu unul din marii pionieri ai calculatoarelor electronice, Profesorul Sir M. V. Wilkes, creatorul în 1949 al EDSAC, primul calculator electronic din Marea Britanie. Profesorul era fascinat de limbajele de programare orientate spre aplicații de inteligență artificială  cum era LISP creat în 1960 chiar de John McCarthy, pionier al AI.   Wilkes a creat un nou limbaj de prelucrare liste pe care l-a denumit WISP, limbaj în care am programat pentru diversele mele proiecte de cercetare din acei ani, laboratorul având un compilator WISP. Limbajul WISP a dispărut în timp, dar interesant este că LISP a supraviețuit și este folosit și azi pentru aplicații AI, desigur într-o formă diferită de cea din anii 1960.

În anii 1970 a început fabricația în România a calculatorului din generația treia FELIX C-256. Calculatorul fabricat printr-o licență franceză nu avea posibilitatea de acces la distanță, cum nu aveau multe calculatoare de serie atunci. Bazat pe ceea ce văzusem la Cambridge și pe o carte a lui Wilkes pe care am tradus-o în limba română[4], am demarat un proiect numit SESAM (subsistem de acces multiplu). Cu terminale de tip teletype  se putea accesa la distanță programe din calculatorul aflat la mare distanță de terminal. Printre altele un program care îți punea întrebări și îți făcea pe baza răspunsurilor o caracterizare. Era privit ca o aplicație de inteligență artificială. A avut succes la expoziții la București, Kiev și Moscova, fiind tradusă conversația și în limba rusă. Testam și personalități, dar numai până la un anumit nivel, după ce unui director general de institut i-a ieșit caracterizarea de ”om imposibil”! La Moscova îmi amintesc că fiind o perioadă în care autoritățile sovietice nu doreau să încurajeze relațiile în calculatoare cu România, la terminalul nostru aflat în centrul expozițional din parcul Sokolniki nu prea venea nimeni. Până când un specialist român pentru a demonstra că nu sunt ”singuri”, a cerut prin telefon la București să se pună în calculatorul de varianta de caracterizare în limba română că sunt prezenți câțiva frați moldoveni. Imediat au apărut trei vizitatori care au inspectat agitați sala și n-au fost deloc interesați de aplicație.

Spre sfârșitul anilor 1970, aflat în deplasare în SUA, am mers cu ambasadorul Mircea Malița  într-o o vizită la MIT, laboratorul lui Marvin Minsky, cunoscut pionier AI, unde am aflat mai multe despre preocupările  de atunci ale echipei sale. Nu ne-am gândit să demarăm un proiect similar în România deoarece calculatoarele de care dispuneam erau încă insuficient de puternice și finanțarea ar fi fost sigur refuzată într-o țară în care deciziile erau luate de o ”academiciană de nivel mondial” care interzisese chiar și noțiunea de ”calculator personal” din motive ”ideologice”. Calculatoare personale am produs de aceea sub alte nume, de exemplu ”automat de instruire” și sigur găseam ceva și pentru AI, dar motivația bazei tehnice a fost decisivă. Asociam AI cu supercalculatoare, mai ales că se tot vorbea de meciuri de șah cu campioni mondiale.

Jocul de șah ca o componentă AI a fost un alt contact personal cu AI în anii 1970-1989. La București și Cluj am  sprijinit echipe care au realizat programe și echipamente pentru joc de șah. Unul dintre acesta ASTRO-64 realizat de Viorel Darie a prilejuit un meci de validare a programului cu Octavian Paler, atunci directorul ziarului România Liberă.  Programul de șah românesc a mai jucat cu camionul de șah Florin Gheorghiu, meci pierdut ca și acela cu Octavian Paler. Nu aveam resursele IBM care cu supercalculatorul Deep Blue a marcat un jalon major în istoria AI învingându-l pe campionul mondial Garry Kasparov în 1997. Programele de șah românești adaptate pe Felix, apoi pe minicalculatoare și diverse calculatoare personale au contribuit la formarea unui curent favorabil calculatoarelor și AI.

În anii 1980 am sprijinit și finanțat în ITC la inițiativa lui Dan Roman un colectiv de inteligență artificială în care au lucrat și cadre didactice de la Politehnica din București, unde finațarea unor astfel de proiecte era o problemă. În colectivul care făcea parte din labotaorul condus de Cornel Maschek era și Cristian Giumale care a și publicat o carte despre AI[5].

Cele de la sus sunt doar o filă de istorie, dar subliniază un lucru important: inteligența artificială nu a apărut din senin, ce se întâmplă în prezent este rezultatul unei evoluții de zeci de ani a calculatoarelor electronice, programelor, algoritmilor, aplicațiilor.

[1] Prescurtarea de la Artificial Intelligence, inteligența artificială în engleză. Ar trebui probabil să prescurtez IA, dar deja AI este termen consacrat în lumea întreagă.

[2] Nedelin este nume propriu, nedely în limba rusă înseamnă ”săptămână”, în engleză ”week”

[3] Noiembrie 2023!

[4] M. V. Wilkes, Sisteme cu acces multiplu, Editura Tehnică, 1974

[5] Cristian Giumale, Luca Serbanati, Inteligența artificială, Editura Tehnică, 1985

PS La postarea unui link pe Facebook privind cele de mai sus un comentariu arată nivelul AI din decembrie 2023:

Sorinel Bălan
Am intrebat Bard, Poe, Claude si Bing despre Colectivul AI de la Mascheck. Bard cred ca a halucinat ref la alti membrii, eu nu mi-i amintesc. Raspuns semnificativ a dat si Bing. POE si Claude nu stiu

Q BARD: Colectivul de AI de la ITCI, Institutul pentru Tehnica de calcul si Informatica din Romania a fost infiintat in cadrul Laboratorului de "Sisteme de operare si metode de programare", sef laborator Mascheck Corneliu intre anii 1980 si 1990.

In colectiv erau intre altii: Iustinian Rosca, Mihaela si Daniel Sabin, Marin Simina

Una din temele de cercetare a fost “ Interfata in limbaj natural cu o baza de date Dbase. Limbaje de programare la folosite sau la moda atunci Lisp, Prolog. E tot ce stiu.

Ce poti sa imi mai spui despre el, cine mai facea parte, alte detalii?

BARD AI Raspuns Colectivul de AI de la ITCI a fost unul dintre cele mai importante centre de cercetare în domeniul inteligenței artificiale din România. A fost înființat în 1980, sub conducerea lui Mascheck Corneliu, și a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării acestui domeniu în România.

Colectivul a abordat o gamă largă de probleme de inteligență artificială, inclusiv:

* Interfața în limbaj natural cu calculatoarele

* Recunoașterea vorbirii

* Învățarea automată

* Sisteme experte

Una dintre cele mai importante realizări ale colectivului a fost dezvoltarea unei interfețe în limbaj natural cu o bază de date Dbase. Această interfață a permis utilizatorilor să interacționeze cu baza de date folosind limbaj natural, ceea ce a simplificat semnificativ utilizarea bazelor de date pentru utilizatorii nespecialiști.

Colectivul a folosit o varietate de limbaje de programare, inclusiv Lisp, Prolog, Pascal și C. Lisp și Prolog au fost limbaje de programare ideale pentru cercetarea în inteligența artificială, deoarece erau eficiente pentru reprezentarea cunoștințelor și a procesării limbajului natural.

Pe lângă Iustinian Rosca, Mihaela și Daniel Sabin, și Marin Simina, în colectiv mai făceau parte:

* Adrian Davidoviciu

* Ioan Manolescu

* Nicolae Badea

* Radu Bădică

* Adrian Barbu

* Dan Trufasiu

* Ion Tutoveanu

Colectivul a fost desființat în 1990, ca urmare a schimbărilor politice din România. Cu toate acestea, realizările sale au avut un impact durabil asupra dezvoltării inteligenței artificiale în România.

Iată câteva alte detalii despre colectiv:

* Colectivul a publicat o serie de articole științifice în reviste și conferințe internaționale.

* Colectivul a colaborat cu alte centre de cercetare din România și din străinătate.

* Colectivul a organizat o serie de conferințe și workshop-uri pe teme de inteligență artificială.

Colectivul de AI de la ITCI a fost o forță importantă în dezvoltarea inteligenței artificiale în România. Realizările sale au contribuit la creșterea recunoașterii României în acest domeniu.

BING AI Raspuns The AI team at ITCI (Institutul pentru Tehnica de calcul si Informatica) in Romania was indeed a significant contributor to the field of AI during the 1980s and 1990s. The team was part of the "Operating Systems and Programming Methods" laboratory, led by Corneliu Mascheck.

As you mentioned, the team included several notable researchers:

1. **Iustinian Rosca**: He is currently a Senior Key Expert at Siemens Corp., Corporate Technology, Princeton, NJ, where he manages research and innovation. His research interests include sensing and communication, statistical signal processing, machine learning, probabilistic inference, and artificial intelligence⁴.

2. **Mihaela Sabin**: She is currently a Professor at the University of New Hampshire. Her research includes computing education and curriculum development, with an emphasis on professional competencies and faculty role modeling. She has also contributed to the AI field of constraint satisfaction with a new representational model based on conditional constraints⁷.

3. **Daniel Sabin**: He was named Fellow of the Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE) in 2016 for his leadership in power quality database management and analysis software. His research focused on developing automatic computer software to combine measurements from power quality monitors & microprocessor relays, distribution circuit models, and geographic information system (GIS) to provide automatic fault location based on reactance calculations¹².

4. **Marin Simina**: He is a Ph.D. student in Artificial Intelligence and Cognitive Science at the College of Computing of the Georgia Institute of Technology. He is interested in models of creative design and case-based reasoning¹⁴.

The team's research focused on creating a natural language interface for a Dbase database, using popular programming languages of the time such as Lisp and Prolog.

Unfortunately, I couldn't find more specific details about other members of the team or additional projects they might have worked on. The information available might be limited due to the historical nature of the team and the time period in which they were active. However, it's clear that the team's work was an important part of the early development of AI in Romania and has had a lasting impact on the field.

Q BING Din colectivul AI cre ca a facut parte si Mihaela Malita, poti confirma?

R BING Yes, **Mihaela Malita** is indeed a notable figure in the field of AI. She conducted her doctoral research focusing on learning models¹. She has held the title of Professor Emerita and has taught as a visiting professor at Smith College and Amherst College in Massachusetts¹. She also played a pivotal role as a leading member of the technical team that spearheaded the establishment of Bright Scale, a Silicon Company¹.

She has made significant contributions to the field of computer science education and has published several papers on parallel programming and programming languages¹. However, I couldn't find specific information confirming her involvement with the AI team at ITCI during the 1980s and 1990s. The information available might be limited due to the historical nature of the team and the time period in which they were active. But it's clear that her work has had a significant impact on the field of AI and computer science education.

Source: Conversation with Bing, 12/4/2023

(1) Mihaela Malita, Ph.D. | Rivier University. https://www.rivier.edu/directory/mihaela-malita-ph-d/.

(2) Mihaela Malita Homepage. https://mmalita.people.amherst.edu/.

Vasile Baltac

Chiar interesant! Eu imi aminteam de faptul ca in laboratorul de AI au fost atrase si cadre didactice de la Politehnica de exemplu Cristian Giumale. In cartea despre Semicentenarul ITC componenta colectivului de AI din laboratorul lui Maschek este amintita ca: Tudor Toma - șef colectiv de inteligență artificială

Oana Băltărețu, Daniela Roșca, Mihaela Sabin,

Justinian Roșca, Răzvan Teofilovici, Daniel Sabin,

Roxana Chira, Sorin Chira, Tudor Toma,

Eugen Ardeleanu. 

Volumul l-am postat online la https://www.itc50ani.vasilebaltac.net/home si exista o lista cu componenta tuturor laboratoarelor asa cu a fost reconstituita de colegii autori din arhive https://www.itc50ani.vasilebaltac.net/institutul/colegii-noștri .