Munții Bihor, regiunea turistică Vârtop - Arieşeni - Gârda

Învelişul vegetal, alcătuit din specii forestiere diverse, îmbracă în toate anotimpurile culori atrăgătoare. În această arie montană aflată la nord de Mureş, un râu important, Arieşul, şi-a sculptat una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase văi din Carpaţi; o alternanţă de zone de îngustare (chei cel mai ades) şi bazinete depresionare. Nu poţi uita prea curând imaginea adăposturilor pentru animale sau a caselor cu acoperişuri ţuguiate, alcătuite din paie migălos aranjate. Spre înaltul cerului saltă turle zvelte de biserici, multe dintre ele monumente de arhitectură. Întâlnim mori de apă şi pive (predecesoarele maşinii de spălat). Oamenii prelucrează lemnul cu multă măiestrie, transformă calcarul în var şi lutul în obiecte de ceramică.

Spectaculoase cascade, păstrăvi în undele încă curate ale multora din râuri. Cântecele şi jocurile populare, obiceiurile de iarnă sau cele religioase atrag prin originalitate mulţime de călători. Un adevărat rai pentru împătimiţii de peşteri.

Accesul în munte este cel mai adesea uşor. Puzderie de drumuri, naţionale şi judeţene, asfaltate sau pietruite; drumuri forestiere şi de tractor, drumuri de căruţă şi poteci de picior alcătuiesc o reţea ce te poartă pretutindeni pe vale sau culme, prin păduri seculare sau păşuni şi fâneţe, pe la stâne şi colibe. Gradul ridicat de umanizare a peisajului oferă o atracţie în plus şi, de ce nu, pentru mulţi dintre noi o anume siguranţă a excursiilor, cu numeroase refugii în caz de vreme rea.

Şoseaua asfaltată Turda - Câmpeni - Ştei - Oradea asigură acces comod atât din estul cât şi din vestul munţilor. La Câmpeni vine şi drumul asfaltat de la Alba Iulia, pe Valea Ampoi, prin Zlatna şi Abrud. De la Albac, prin Horea şi Pasul Ursoaia se trece spre Ic Ponor, staţiunea turistică Fântânele şi Huedin (cu legătură rutieră spre Gilău şi salba de lacuri din lungul Someşului Cald). Un drum de 17 km urcă din Arieşeni până pe cel mai înalt vârf al Munţilor Bihor, la releul de televiziune, reper sigur de orientare.

Parcul Naţional al Munţilor Apuseni (incluzând prin Legea 5/ 12 aprilie 2000 teritorii însumând 75.784 km pătraţi aparţinând judeţelor Alba, Bihor şi Cluj) numără între componentele de peisaj protejate şi o mulţime de rezervaţii şi monumente ale naturii concentrate în zona Vârtop - Arieşeni - Gârda, rezervaţii complexe, peisagistice, geologice, geomorfologice, speologice, de importanţă naţională: Peştera Gheţarul de la Scărişoara, Peştera Gheţarul de la Vârtop, Cheile Gârdişoarei, Cheile Ordâncuşei, Cascada Vârciorog, Peşterile Coiba Mică, Coiba Mare, Vârtopaşu, Huda Orbului, Hodobana, Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuz, Peştera Hoanca Apei, Avenul de la Tău, Peştera Pojarul Poliţei, Izbucul Coteţul Dobreştilor, Peştera de sub Zgurăşti, Peştera Poarta lui Ionele, Peştera Dârninii, Izbucul de la Mătişeşti, Cheile Mândruţului.

În Pasul Vârtop, lângă drumul naţional Oradea - Turda, se află o pârtie de schi lungă de 753 m, cu 218 m denivelare, telescaun, expunere nordică şi strat abundent de zăpadă; posibilităţi de cazare. Aproape, în satul Bubeşti, există o pârtie pentru începători, cu tractare pe cablu. Largi posibilităţi pentru excursii pe schiuri. Vara şi toamna, numeroase posibilităţi pentru trasee de mountainbike.

Putem pleca în excursii din comuna Arieșeni (830 m altitudine), situată la confluența Râului Alb (denumirea Arieșului înspre izvoare) cu Râul Cobleș; sau din comuna Gârda de Sus (710 m altitudine), aflată la confluența Arieșului Mare cu Valea Gârda (cunoscută spre amonte sub numele de Gârda Seacă și Gârdișoara); sau din numeroasele cătune și sate aparținând celor două comune.

Posibilități de cazare. În gospodăriile sătenilor. Popasul turistic Arieșeni: 30 locuri, situat amonte de comuna Arieșeni, la 850 m altitudine; vile, căsuțe de lemn, loc de campare. Popasul turistic Gârda: 40 locuri, amonte de Gârda de Sus, 720 m altitudine. Cabane la Vârtop, în preajma pasului cu același nume, 1150 m altitudine. Tabere de copii la Gârda de Sus și Arieșeni. Cantoane silvice. În general se poate campa la cort fără restricții.

Marcajele turistice nu se află într-o stare prea bună. Există însă poteci recent remarcate. Mulțumim pentru informațiile furnizate domnului Vasile Coancă din Oradea și Clubului GIG Oradea; Salvamontului din Ștei; domnului Christian Ciubotărescu din Gârda și Clubului de speologie Sfinx Gârda.

Traseele de pe hartă pot fi astfel catalogate: trasee turistice tradiționale (vechi), remarcate sau aflate în diverse stadii de păstrare; marcaje aproape distruse (din cauza vremii, exploatărilor de lemne etc.); marcaje noi; marcaje pe care le considerăm că trebuiesc materializate în teren (zona Cucurbăta Mare).

Școala Bubești - Cornu Poniței - Valea Gojii - Șaua Ponița - Șaua Glăvoi, marcaj atipic, punct roșu în cerc alb și cerc roșu, 3-4 ore.

Comuna Arieșeni - Valea Cobleș - Șaua Ponița - cantonul Luncșoara - Valea Luncșoara - Pietroasa, triunghi galben, 26 km, 8-9 ore, marcaj definitivat de Cercetașii Munților Oradea în anul 1999.

Comuna Arieșeni - Valea Cobleș - cătunul Fața Glăvoiului - Șaua Borțig - Poiana Ponor - Padiș, triunghi roșu, 16 km; începând din Valea Cobleș, 5-5½ ore. Se întâlnește cu marcajul punct roșu atipic care vine de la Bubești prin Șaua Ponița.

Comuna Gârda de Sus - Cheile Ordâncușii - La Moară - Dealul Mielului - poiana fostei cabane Scărișoara - cătunul Ghețar - Valea Ocoale - Șaua Ursoii - Poiana Călineasa - Padiș, bandă albastră, 8-9 ore, marcaj degradat.

Comuna Gârda de Sus - Valea Gârda - cătunul Munună - cătunul Ghețar - Ghețarul Scărișoara, cruce roșie, 2 ore.

Comuna Gârda de Sus - Valea Gârda - poiana fostei cabane Scărișoara - cătunul Ghețar - Ghețarul Scărișoara, bandă roșie, 2-2½ ore.

Ghețarul Scărișoara - Valea Gârda Seacă - Casa de Piatră - Valea Gârdișoara - Padiș, parcurs de 22 km, triunghi albastru, parțial deficitar, 6½-7 ore.

Ghețarul Scărișoara - Valea Gârda Seacă - Dealul Pântești - Arieșeni, triunghi roșu, 3-3½ ore.

Ghețarul de la Scărișoara - Valea Ocoalelor - Șaua Ursoii - Vârful Clujului - Pasul Ursoaia (drumul Albac - Horea - Huedin) - Dealul Stauin - Muntele Mare, bandă roșie; 4½-5 ore până în Pasul Ursoaia dincolo de care se trece din Munții Bihor în Muntele Mare.

Pentru a ajunge din Gârda la Ghețarul Scărișoara putem folosi și drumul forestier de pe Valea Ordâncușa, parțial asfaltat până în Cheile Ordâncușii, urmat până la moară și de banda albastră; 18 km, marcat cândva cu bandă albastră, deosebit de pitoresc.

Din Pasul Vârtop se poate merge pe marcaj bandă roșie spre Padiș, parcurs de 26 km, pe la Groapa Ruginoasa (monument al naturii), în 6-6½ ore (1 oră până la Groapa Ruginoasa). Tot din Vârtop se poate coborî spre Băița, pe cruce roșie, marcaj recent, în 3½-4 ore.

DN 75 - Șaua Țapu - Valea Sighiștel - Sighiștel, 12 km, 5-6 ore, triunghi albastru.

Vârtop - Groapa Ruginoasa - orașul Ștei, 26 km, 7 ore, bandă galbenă.

Perimetrul Bubești - Vârtop ar trebui să devină, alături de Arieșeni, o placă turnantă pentru turismul din cea mai înaltă parte a Munților Bihor. Trebuie finalizat marcajul bandă roșie care pleacă din Pasul Vârtop, urmează drumul forestier de pe fața vestică a Vf. Gălișoaiei, apoi urcă în culmea principală pe care o urmează spre sud, trecând pe la Piatra Grăitoare, prin Tarnița Bihorului, Vf. Biharia și poposește pe Vf. Cucurbăta Mare (timp de mers 4-5 ore). De aici banda roșie trebuie să urmeze culmea spre sud sud-vest, pe Dealul Bisericuța, iar apoi să ajungă pe Muntele Găina, înălțime simbol a locuitorilor din Apuseni (11-12 ore de mers).

Către zona înaltă a Bihorului trebuiesc revitalizate potecile de urcare. Din Valea Arieșului, de la Bubești, se poate sui spre abruptul Cornului Berbecului, pe vârful cu același nume și apoi se poate ieși în culmea principală, în Vârful Piatra Grăitoare (3 ore de mers).

Din Valea Arieșului, de la confluența cu Pârâul Galbena, poteca ce urcă pe culmea dintre Vârciorog și Galbena te scoate în creasta principală, în 4 ore de mers, poposind în Tarnița Bihorului. Marcajul propus este bandă galbenă. Poate fi și o cale lesnicioasă de coborâre din creastă.

Din Valea Arieșului, de la popasul Arieșeni, prin cătunul Galbena și apoi pe Culmea Chicera se poate urca în 5 ore în culmea principală, pentru ca în final să poposim pe Vf. Bihor (marcajul vechi bandă albastră trebuie refăcut și parțial retrasat). De pe cel mai înalt vârf al Bihorului banda albastră poate fi continuată spre sud-vest, spre Tăul Mare, Muntele Zănoaga, comuna Crișcioru de Jos, refăcându-se astfel o veche legătură turistică (4½ ore).

Drumul de acces la releu (17 km, 4-5 ore de mers) facilitează apariția unui marcaj, noi propunem cruce roșie, pe traseul popas Arieșeni - Valea Șteului (Șteule) - satul Pătrăhăițești - Vf. Cucurbăta Mică - Vf. Cucurbăta Mare, circa 7 ore. Din drumul de mai sus se poate face un circuit marcat cu punct roșu pentru ca urcând pe Valea Cepelor să taiem serpentinele spre releu și să ajungem în satul Pătrăhăițești (3 ore).

Ar fi bine de refăcut marcajul punct galben, de acces la Cascada Vârciorog, pe valea cu acelați nume; 1¼ ore din drumul național.

Alte propuneri: legătură dintre Pasul Vârtop spre partea superioară a satului Bubești, la întâlnirea cu marcajul punct roșu atipic spre Padiș; o legătură Arieșeni - Muntele Găina; un traseu Albac - Fața Albacului - cătunul Runc - Valea Ordâncușa; o legătură Vf. Cucurbăta Mare - comuna Avram Iancu; un traseu comuna Arieșeni - comuna Poiana Vadului. Toate acestea ar putea permite cunoașterea vieții din cătunele de altitudine și o natură nepoluată.

Dată fiind starea marcajelor solicităm turiștilor să utilizeze cu atenție harta, să folosească busola și să nu se aventureze la drumuri lungi pe vreme rea. Iarna, traseele din zona înaltă sunt interzise. (articol redactat în anul 2001)

Donează 30 de lei