Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Septembrie 2013, mijlocul lunii, cer innourat. Mergem spre un deal interesant ale carei pante le-am mai parcurs dar in alt sens si pe alt traseu. Intrarea o facem acum din satul Sahateni aflat pe drumul E577, la aproximativ 28 km de Buzău inspre Ploiești (vezi harta 1, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989). Din centrul satului ne deplasam circa 3 km inspre satul Năeni, pe DJ 41, urmand la inceput acelasi traseu descris la.
Dupa ce am parcurs cei 3 km ajungem la intersectia din imaginea 1, unde drumul asfaltat se abate spre stanga fata de sensul de mers. Noi mergem insa la dreapta, pe un drum printre vii pline de struguri (foto 2).
imagine de la
1
2
Parcurgem circa 7-8 minute pe acest drum si zarim undeva pe partea dreapta in sensul de mers un interesant monument, Crucea Manafului (foto 3). In stanga, in ultimul plan din imaginea 3 se observa Dealul Istrita pe care intentionam sa-l suim. Crucea a fost ridicata prin 1846, pe terenul unui preot a carui fiica s-a casatorit cu un negustor turc, Manaf Selim. Crucea de piatra este impresionanta desi acum este napadita de ierburi. Pe o fata laterala se observa si inscriptia care atesta anul constructiei. Crucea este crestina dar are si ornamente orientale.
3
Ne deplasam inca aproape 150 de metri pana ajungem la o alta intersectie (foto 7). Pana acolo mai intalnim o cruce de piatra, de dimensiuni mai mici, aflata pe partea stanga in sensul de mers. De aici ne vom abate pe drumul din stanga imaginii fata de sensul de parcurgere. Inainte de a porni pe acest nou drum, cercetam putin tot ce ofera acest loc: doua cruci mari din piatra, o fantana tot din piatra (foto 8) si langa fantana, napadita de ierburi, o adapatoare scobita de asemenea in piatra (foto 9), toate apreciabile prin vechime. La aceasta intersectie se spune ca pe vremuri era hanul Manafului. Pornim apoi pe drumul amintit mai inainte, printre vii intinse. Plante multicolore stau de veghe pe marginea lui (foto 10, 11) dar cel mai des intalnim tufe mari de paducel (foto 12).
7
8
9
10
11
12
Mai incolo, pe dreapta in sensul de mers, printre ierburi, din nou o cruce de piatra. La un moment dat in stanga noastra se adanceste treptat valea unui parau secat, semanand si cu un canal. Drumul coboara apoi putin si din acest loc putem vedea o parte din traseul descris la (foto 14). Ierburi inalte, dese si galbui stapanesc aceste dealuri. O alta cruce veche de piatra isi face aparitia, tot pe dreapta fata de sensul de mers (foto 15). Spre stanga, spre vale, un mic parau a determinat frecvente alunecari de teren (foto 16).
14
15
16
Ne apropiem de satul Vispesti, se vad nu departe primele case pana la care avem putin de urcat. Inainte de a intra in sat, tot pe dreapta intalnim langa marginea drumului un mic izvor sulfuros, cu mult noroi si chiar inainte de primele case, tot pe dreapta, o cruce foarte veche si o fantana, simbol al acestor meleaguri (foto 19). Tufe imense de Scaiul Dracului sunt prezente peste tot (foto 20).
19
20
Ajungem si la asfalt, urcam cateva sute de metri pana in centrul satului de unde ne abatem spre dreapta cativa zeci de metri, traversam DJ 205 si urcam mai departe pe primul drum lateral intalnit. Ceva mai sus, langa gardul unei case aflate de asemenea pe partea dreapta a drumului, se gasesc cativa trovanti varuiti (foto 21) iar ceva mai incolo, dar pe stanga, o fantana cu adapatoare, sapate intr-un singur bloc de piatra (foto 22).
21
22
Nu mai mergem mult si depasim ultimile case ajungand la intersectia din imaginea 23. De acolo ne abatem pe drumul din dreapta, in urcus usor. Dupa cateva sute de metri vom traversa pe rand cateva vai interesante, albe, sapate se pare de torenti (foto 24). Undeva, spre dreapta fata de sensul de urcus, se observa o mica zona de abupt de asemenea alba (foto 25). Pe acest sol neprimitor, pietros, alb, radacinile plantelor se tarasc pana gasesc loc propice sa se infinga in pamant (foto 26).
23
24
25
26
In fata noastra observam tinta spre care tindem, creasta Dealului Istrita si creionam din ochi traseul pe care il vom urma (foto 27). Din locul in care am facut popas fotografiem si satul pe care l-am traversat (foto 28).
27
28
Pornim mai departe, urcand foarte putin dupa ce trecem pe langa un mic camp ingradit. Ajungem la o poteca care se strecoara printre doua alte ingradituri si ne conduce spre dreapta in sensul de mers la un drumeag pe care il vom urma cativa zeci de metri dupa care vom urca din nou o panta mica, printre tufe cu multi tepi. Ajungem intr-o portiune golasa, cu ierburi dese si incep sa apara stancarii izolate, calcare albe, erodate de vreme.
La un moment dat ajungem la o rapa pe care am putea sa o ocolim prin stanga ei in sensul de urcus, dar am preferat sa coboram in acesta rapa deoarece de la distanta am observat in ea pietre cu forme interesante (foto 29). Dupa ce ne-am apropiat suficient am gasit trovanti (foto 30, 31).
29
30
31
Urcam mai departe si cand ajungem pe partea superioara a rapei pe care am traversat-o fotografiem din nou aceasta arie cu trovanti (foto 32). Din acest loc, dupa ce traversam o portiune cu iarba inalta si foarte deasa (foto 33) ne abatem spre dreapta, pe o poteca ce urmeaza curba de nivel, spre poalele Istritei. In fata noastra se vede creasta pe care vom urca si care debuteaza cu cativa pereti abrupti (foto 34). De asemenea pe stanga noastra, chiar sub pantele pe care le vom urca, se afla alti pereti calcarosi (foto 35). Padurea ce acopera acest deal este formata in special din pin.
32
33
34
35
Ne inscriem in urcus pe o poteca intalnita si apoi ne abatem spre stanga in urcus. Ajungem in cateva minute intr-un loc deschis, minunat punct de belvedere, de unde stancariile de pe Istrita si zarile indepartate se imbina maiestuos (foto 36). Urcam pe sub peretii nu prea inalti ai acestor locuri. Poteca duce si pe deasupra lor si pe la baza acestor abrupturi (foto 37). La un moment dat traversam un mic drumeag si intalnim un marcaj izolat, punct rosu (foto 38). Urcam mai departe prin padurea de pin unde simtim din plin mirosul specific de aer ozonat. Ajungem din nou la o portiune cu multe stancarii, unele cu mici eroziuni provocate de apa (foto 39). Undeva, dintr-un luminis, putem vedea continuarea traseului spre varful dealului (foto 40).
36
37
38
39
40
Interesante prin aceste locuri sunt grotele. Apar la inceput mai timid, printre ierburi (foto 41). Mai incolo intalnim una mai mare (foto 42) pe care am si vizitat-o (foto 43). Are lungime de aproape 10 m, este puternic descendenta iar latimea este aproape constanta, in jur de 2,3 metri. In interior sunt si cateva forme (foto 44).
41
42
43
44
Iesim la lumina si continuam urcusul. Ajungem din nou la un luminis de unde se vad releele din varful dealului (foto 45). De langa acele relee vom face coborarea. Tot despre acel releu am pomenit la (in imaginile 28 si 33) numai ca atunci am facut traseul oarecum in sens invers. Prin ierburile nu prea mari de aici intalnim si cateva ciuperci (foto 46). Pinii mai mici ca dimensiuni sunt plini de conuri (foto 47).
45
46
47
Urcam mai departe ajungand la un perete ce seamana cu o faleza. Aici vom intalni foarte multe goluri subterane, foarte apropiate intre ele, dar independente, unele lungi sau adanci, toate formate prin prabusire. Iata cateva din ele, in ordinea in care le-am gasit, in urcus (foto 48, 49, 50).
48
49
50
Tot de aici se vede spre nord-vest si Schitul lui Ambrozie, descris amanuntit la (foto 51). Urmeaza apoi alte intrari in grote mari, interesante (foto 52). Una din intrari are un pilon de sustinere (foto 53). In imaginea 54 este fotografiata retrospectiv portiunea de abrupt la baza careia se afla toate grotele intalnite.
51
52
53
54
Urcam mai departe pe creasta stancoasa (foto 55) si in aproximativ 100 metri iesim din padure exact sub releele din varf. De aici am preferat sa coboram spre dreapta fata de sensul de mers, aproape de liziera padurii. Intalnim multe poteci, unele se pierd printre ierburi dar nu exista pericol de ratacire deoarece se observa foarte bine satele spre care ne indreptam, de la baza dealului (foto 56).
55
56
Coboram cam 20 minute pe aceste poteci pana intalnim un drumeag care da intr-un drum mai circulat si care in coborare se abate spre dreapta, catre satul Greceanca. Inainte de a ajunge in sat, pe partea stanga in coborare, foarte aproape de drumul pe care suntem, ne atrag atentia trei varfuri stancoase. In imaginea 57 am surprins doua dintre ele. Daca ne abatem spre acele mici varfuri vom gasi mici stancarii cu aspect ruiniform (foto 58); de la distanta par a fi zidurile parasite ale unei cetati.
57
58
Coboram apoi spre sat dar nu intram in el ci ne abatem pe una din potecile care coboara pe langa primele case. Avem surpriza sa intalnim iar o rapa alba cu versantii abrupti (foto 59). Coboram mai departe pe malul drept al acestei rape si deodata observam un uliu urias (foto 60). Apoi poteca ajunge pe langa gardul unei biserici unde, in capatul sau dinspre amonte zac cruci de piatra foarte vechi (foto 61).
59
60
61
Mai coboram cateva sute de metri si intalnim primele case din satul Greceanca. De acolo ne indreptam pe ulitele satului spre soseaua asfaltata care traverseaza satul iar o data ajunsi la asfalt ne abatem spre stanga, in coborare. Mai avem de parcurs circa 3 km pana ajungem din nou la drumul E577.
Page updated
Google Sites
Report abuse