Dan Diaconu: În pragul catastrofei
Rusia a dat cel mai puternic mesaj de până acum ideii aberante a lui Macron de a trimite armatele statelor membre NATO în Ucraina. „Nici nu veți putea clipi” – a spus Putin, iar mulți au considerat zicerea o amenințare și atât. Doar că, așa cum veți vedea, e mult mai mult de-atât!
Rusia a început să deplaseze rachetele TOPOL-M spre diverse zone de lansare, sugerând că ceea ce a spus Putin nu e o simplă declarație. E un mesaj mai mult decât puternic. Topol-M e o rachetă intercontinentală de o precizie uluitoare, având o marjă de eroare de doar 200 de metri la un parcurs de peste 11 000 Km. Doar o asemenea rachetă poate trimite o țară precum Franța în epoca de piatră. Așadar, nu-i de joacă. În ceea ce privește capabilitățile de a fi oprită din drumul său, acestea sunt zero. Nimic nu o poate opri. Mai mult, în apropierea destinației, se separă în rachete individuale, fiecare cu ținta sa. Iar după detonare se așterne liniștea.
Este cât se poate de clar că Rusia a ajuns la capătul răbdării deoarece în cazul conflictului din Ucraina s-au depășit nu doar limitele diplomatice sau ale bunului simț, ci și orice alte limite pe care ni le-am putea imagina. Amestecul Occidentului în acel conflict local este deja de neacceptat. Imaginați-vă că Rusia ar începe să înarmeze statul Texas pentru a se putea rupe de SUA. Cum ar fi văzută asta? Cum ar reacționa SUA? E limpede pentru oricine că există limite care, în Ucraina, acum sunt ignorate de NATO. Iar Putin nu face altceva decât să pună punctul pe i.
Am văzut tot felul de analize care mai de care mai aberante. Toți așa-zișii analiști spun că declarația lui Macron este una vizând o ipotetică independență militară a Europei față de NATO. Prostie mai mare nici că există. A uita cine e Macron e o sfidare a rațiunii. Ca toți politicienii europeni, Macron e o marionetă întoarsă cu cheia de stăpânii săi aflați în spatele puterii SUA. De făcut Macron nu face absolut nimic de capul său. În aceste condiții, probabil vă întrebați de unde i-a venit ideea? Păi de unde să-i vină, de-acolo de unde-i vin toate ideile, din SUA.
Aflu că într-o notă transmisă acum câteva luni Casei Albe, un think-tank influent a punctat că o salvare a frontului ucrainean nu poate veni decât prin implicarea „independentă” a altor țări în conflict. În acest fel, SUA va putea rămâne în continuare „arbitru”, obținând o echilibrare a frontului prin implicarea directă a mai multor trupe și a echipamentului NATO. Doar că, de data aceasta jucăria nu mai merge.
Iată motivul pentru care SUA și-a activat nu doar chelnerul de la Élysée, ci și întreaga forță propagandistică. Peste tot vezi viteji care propovăduiesc războiul împotriva Rusiei. Există o întrebare pe care omul simplu ar trebui să le-o pună tuturor acestor „radu tudor”, „mândruților” cetepiștilor s.a.m.d.: Dacă vă e atât de drag războiul, dacă vă e atât de dragă democrația și, mai ales, Ucraina, de ce nu sunteți acolo, vitejilor? Ce mai căutați pe-aici? Valea la război și gata! În ciuda faptului că e o încercare de a mai pune o picătură în pahar ca să vadă dacă se umple, acțiunea a fost una deosebit de prostească din partea SUA.
Rusia și-a pus în alertă nu doar rachetele terestre, ci și submarinele nucleare care, probabil, vor lua poziții în apropierea coastelor americane, astfel încât amenințarea să fie cât se poate de transparentă. De ce? Strategia e simplă: Rusia va lovi nuclear, fără drept de apel, orice țară membră NATO care se implică în Ucraina. De asemenea, în cazul în care detectează semne că SUA decide să răspundă, submarinele rusești vor lovi din apropiere punctele strategice pentru a slăbi capacitatea americană de coordonare, dar și pentru a permite ICBM-urilor rusești să câștige un avantaj strategic. Practic este scenariul Sfârșitului Lumii. Din păcate la asta se ajunge atunci când te joci cu focul.
Așa cum Ucraina a fost o agresiune nepermisă la care SUA a apelat pentru a-și menține rolul suprem în lume, la fel se întâmplă cu ipotetica implicare a armatelor. De data aceasta Rusia tratează totul extrem de serios și în litera strategiei sale de apărare. Să nu uităm că în tot conflictul din Ucraina Occidentul a început de la „nu ne implicăm”, continuând cu „acordăm doar echipamente de protecție”, pentru ca apoi să se ajungă la „dăm arme defensive”, urmat de „dăm arme ofensive” și de „dăm avioane, rachete cu rază lungă de acțiune etc.”. Jocul cu zăhărelul nu mai funcționează, iar semnalele de la Kremlin sunt cât se poate de clare.
Partea ciudată într-un conflict nuclear e că nimeni nu crede în el. Absolut toți jucătorii știu că un asemena conflict e primul și ultimul pentru întreaga umanitate, astfel încât trebuie să existe responsabilitate în țările care dețin arme nucleare. Până acum, de-a lungul întregului conflict tăcut de după Războiul Mondial, întreaga lume a rămas pe linia de plutire ca efect al responsabilității părților. Ceea ce, într-un mod paradoxal, nu mai e valabil acum. S-a ajuns la o situație absolut aberantă întrucât marionete fără personalitate sunt împinse în față. Când „liderul lumii” e un moș ramolit care se scapă-n pantaloni și când toți ceilalți subordonați puși în linie la frâiele statelor europene sunt niște prostovani fără creier, n-ai cum să nu te aștepți la rezultate precum cel din prezent.
Ceea ce semnalizează Moscova este determinarea sa de a nu mai accepta modificarea „liniilor roșii”. Practic răbdarea rușilor a ajuns la limită, iar tot ce se va întâmpla este, din păcate, la mâna ramoliților și proștilor pe care Occidentul îi are în funcțiile cheie. O situație absurdă care e pe cale să ne împingă într-un conflict absolut nebunesc și cu adevărat final pentru viața de pe Pământ.
Sunt realist, nu pesimist!
Au fost mulți cei care mi-au spus că în articolul de joi am fost cam pesimist, că treburile nu stau chiar atât de rău și că un război total poate fi evitat. Cu toate că mi-ar plăcea să nu am dreptate, în momentul în care văd atâta inconștiență și infatuare la liderii vestici devin conștient că treburile n-au cum să meargă în altă direcție decât în cea a dezastrului. Rușii au semnalizat în mai multe rânduri că nu e de joacă, doar că inconștiența e imensă.
Culmea, treburile nu se joacă doar militar. Să vă dau un exemplu de infatuare, dar și de prostie. La nivelul G7 a fost creată încă din 1989 o organizație al cărei nume este FATF. Știu, n-ați auzit, dar această organizație a reușit să-și impună punctul de vedere asupra vieții fiecăruia dintre noi. Modul său de acțiune e unul tipic pentru organizațiile transnaționale care ajung să-și proiecteze obiectivele asupra tuturor.
FATF este prescurtarea de la „Financial Action Task Force”, iar menirea sa este aceea de a lupta împotriva spălării banilor. Începând cu anii 2000, după farsa Word Trade Center, FATF s-a axat în special pe lupta împotriva finanțării terorismul, iar forța organizației a crescut considerabil. Desigur, orice observator cinstit, din evoluția fenomenului terorist, va putea înțelege că scopul FATF a fost deplin atins, în sensul în care a fost limitat teribil fenomenul terorist independent, câștigând însă meciul mult mai coerentul terorism sponsorizat de SUA și aliații săi. Al-Qaeda, ISIS și alte facțiuni apărute „de nicăieri”(aici putem include și Hamas până la declararea independenței față de creatorii săi) ne arată limpede care sunt obiectivele reale ale organizațiilor precum FATF.
Aderarea Rusiei la FATF a fost suspendată în 24 februarie 2024, dar recent organizația a emis o decizie conform căreia Rusia e obligată să respecte deciziile FATF. Asta e o imbecilitate absolută. E ca și cum Federația Română de Fotbal mi-ar trimite o adresă prin intermediul căreia eu aș fi obligat să le respect deciziile. Dar stați puțin deoarece imbecilitatea nu se oprește aici.
Imediat după acel comunicat organizația a luat o altă decizie, conform căreia declasează evaluarea rublei digitale deoarece ... nu e deplin reglementată, transmițând tuturor țărilor că moneda rusească este o amenințare la adresa „integrității, fiabilității și securității” sistemului financiar global. În buruienosul comunicat, justificarea declasării e de-a dreptul halucinantă, demnă de spitalul de nebuni: rubla digitală nu e bună deoarece ... nu respectă sancțiunile dictate de SUA și aliați împotriva Rusiei!!! Totuși, cât de prost, cât de cretin, cât de oligofren trebuie să fii pentru a susține așa ceva? Nu te doare mâna când scrii un astfel de comunicat? Nu simți că-ți amorțește creierul de la atâta hibernare?
De fapt, ieșirea FATF la atac e determinată de votul din Duma de Stat care va avea ca efect înlocuirea sistemului SWIFT cu o alternativă descentralizată propusă de ruși. În mod evident, în stilul specific Occidentului, vor urma numeroase detonări ale altor instituții aparent independente pentru a fragiliza inițiativa rusească.
Să trecem însă la treburi mai serioase și infinit mai flagrante. Dacă asculți propaganda occidentală îți rezultă că Putin în special și rușii în general sunt niște rudimentari care pornesc războaie absolut din senin. „Dovada” este tocmai actualul conflict din Ucraina, riguros instrumentat de occidentali pentru a-i face pe ruși să iasă la atac. Însă, dacă e să judecăm logic, orice om cu un minim bun simț și neinfectat de propagandă înțelege perfect ce s-a întâmplat acolo. Dacă mai aducem și argumentele istorice care ies la iveală abia acum, în special cele despre tentativele de extragere a Ucrainei din URSS încă din timpul Războiului Rece, înțelegem mult mai adânc unde-s problemele și, mai ales, faptul că se urmărește prostește un plan absolut nebunesc.
De aceea ieșirea la mezat a imbecilului președinte francez cu propunerea de a trimite trupe occidentale în Ucraina este din același context. Din nou, rușii au făcut apel la calm, dar se pare că spiritele nu se potolesc. Mai mult, serviciile secrete ruse le arată pe față occidentalilor că le știu planurile. O încercare disperată de a-i opri este recent publicata conversație de 40 de minute între câțiva ofițeri superiori germani referitoare la strategia de dărâmare a Podului Crimeei cu ajutorul rachetelor Taurus. Discuția este absolut de necrezut. Aceasta demonstrează mai mult decât e necesar că implicarea occidentală în Ucraina e deja de neacceptat. Faptul că e pe față știe și vede toată lumea. Culmea, cu aceeași infatuare și cu o sfidare pe față a realității vizibile cu ochiul liber, orice politician occidental va spune pe un ton cât se poate de bățos că Occidentul și NATO nu se implică acolo, ci doar răspund cererii „legitime” a Ucrainei.
Culmea, episodul cu trupele, în ciuda a ceea ce au spus rușii, nu a încetat să fie dezbătut. Recent, o altă idee creață le-a venit occidentalilor, anume aceea de a trimite trupe necombatante acolo. Ați înțeles șmecheria? De fapt, vor să reia cu trupele ceea ce au făcut cu armamentul: inițial trimit trupe necombatante, apoi trupe care să ajute strict la apărare, pentru ca în final să trimită pe față trupe combatante. Doar că acest joc nu mai merge! Rușii au dat mai multe semnale, mult mai multe decât ar fi fost normal. Ceea ce văd acum este o Rusie care încearcă disperată să oprească un război final și un Occident absolut degenerat care acționează la modul tembel.
Din ce în ce mai mult cred că Rusia nu se va limita la confruntarea în care este stârnită de lacheii SUA, ci va trece direct la atac asupra diavolului cel mare. Practic, în toată această nebunie nu există altă alternativă. A rămâne în confruntarea cu cei mici e o epuizare inutilă a energiei. De aceea, cel mai probabil, primele focuri într-acolo vor fi date. Asta dacă nu vor alege inițial Marea Britanie ca ultimă șa de bătaie pentru a pricepe iapa americană.
Vă spun cât se poate de îngrijorat că situația e mai mult decât încordată fiind capabilă să degenereze în orice clipă. Discuția „scăpată” de sursele rusești arată că treburile put mult mai rău decât ne-am fi imaginat, noi toți fiind acum într-un început de dezastru. Ceea ce constat este că, în ciuda planurilor americane, actuala așezare a pieselor de pe tabla de șah ne arată limpede că situația este cumva similară celei din ultimul Război Mondial: Rusia va fi din nou țara care se va sacrifica cel mai mult pentru apărarea propriului teritoriu și a ordinii mondiale normale și care va ține piept invadatorilor săi. Doar că, de data aceasta, regele care va ieși din „neutralitate” pentru a înclina balanța nu va mai fi SUA, ci China. Iar în final, dacă va mai exista, SUA nu va mai putea să depășească vreodată statutul Germaniei de după Război. Mă rog, asta în funcție de câte teritorii vor mai rămâne locuibile după confruntare.