05-Al doilea mare bau-bau
Desigur nu putem vorbi serios despre bau-bau, fara sa invocam prima lege a Kybalionului. Deci, ce ar putea fi ORICE bau bau intr-un univers mental, nonobiectiv si iluzoriu? Evident, ceea ce CREDINTA TA a acceptat ca...ar fi!
Am facut postarea de ieri, situata intre intaiul bau bau, care ne stoarce energia vitala a vehiculului pus noua la dispozitie pentru a putea "trai Maya/iluzia" experientei, in deplin confort energetic, si cel de al doilea MARE BAU BAU, cel menit sa ne distruga calitatea experientei prin "acordarea vibrationala" la frecventele mintii, cele definite de mine a fi complexul "manelist" "griji/nevoi/necaz/durere".
Evident menirea postarii era tocmai aceea de va reaminti ca ...VOI INSIVA si nimeni dinafara voastra, va construiti experienta, in baza unor conditionari, luate de voi ca fiind Lege, pe "plastelina" care era subconstientul vostru, in frageda pruncie. Asta doar EXPLICA gustul unor ecuatii partiale de viata traite inconstient, dar NU SI JUSTIFICA invartirea la nesfarsit...in jurul hipnozei initiate de altii. Pentru ca exista si...constientizarea!
Cand un om se plange de "starea lui", de fapt el nu face decat sa dea o "declaratie pe proprie raspundere" despre modul jalnic de constienta in care isi creaza propriul scenariu, regia si interpreteza propriul rol, in "blestematul film" la care "priveste mereu hipnotizat", de parca nu ar fi capabil sa rescrie un scenariu mai "bun"...Si, culmea, mai are si pretentia sa fiu "spectator inconstient" la ceea ce "marele lui talent" a...produs!!! Daca sunt "compasiv", asa cum "ar fi cazul", eventual sa mai si plang si sa-l mangai pe crestet, deoarece iata ce soarta trista avu el sau ce...karma!!!Dragilor, compasiunea nu e nici ea un sentiment ci doar CONSTIENTIZARE a faptului matematic cum ca fiecare individualitate aflata in experienta, deci la SCOALA PAMANT, nu este de judecat, criticat, condamnat pentru alegerile pe care el le face, deoarece...asa arata programa scolara- la el. Nimic nu este bun/rau, nimc frumos/urat, nimic adevarat/gresit intr-un univers mental. Exista experiente ARMONIOASE/DIZARMONIOASE, rezultate din perceptii limitative, care doar contorsioneaza local "floarea vietii" individului si o face sa nu se mai alinieze cu adevarata Floare a Vietii. Deci nu se mai aliniaza armoniei universale. Cand aceste deformari sunt maximale, individualitatea traieste experinta "inchiderii Cerurilor", cu alte cuvinte, in orice directie incearca sa isi duca experinta, parca da tot de fundaturi. Cam multi, din ce in ce mai multi, in acest ACUM, au parte de astfel de experinte, pentru a se trezi. Este un ajutor care li se da, exact cum sunt si "bolile", nu o pedeapsa. Voi fi OBLIGAT sa tot revin la CONSTIENTIZAREA voastra asupra faptului ca, VOI si nu altul, alegeti la ce banda de frecvente va duceti experienta. Ele sunt doar doua: frecventa limitativa a mintii sau cea NELIMITATA, a Sinelui, altfel spus a Iubirii si/sau supraconstientei. Deci doar o simpla ALEGERE. Ea nu contine DRAMA. Drama ar fi daca nu ati putea alege. Doar ca PUTETI. Problema nu este DACA PUTETI, ci ce anume va face sa CREDETI ca voi nu puteti, sau varianta chiar si mai proasta, ca voi INCA nu puteti. Spun ca e si mai proasta deoarece incumba un mare si periculos nivel de NEATENTIE: MINTEA va pacaleste iar despre existenta unui "maine" mai bun, ca sa o lasati in pace sa-si faca mendrele...azi, adica in singurul moment VIU. Desigur si maine va zice exact la fel.
Pentru ca, intr-un univers mental, CREDINTA voastra este cea care va aduce un "maine" exact ca cel de azi sau...mai rau. Mai bun, in mod obligatoriu nu poate veni DECAT DACA voi ati facut DEJA alte alegeri in ACUM.Conform conditionarilor devenite "clasice", desigur toti ne-am aflat in banda de frecvente a mintii. Ea contine DOAR cortegiul griji/nevoi/necaz/durere si...nimic altceva. Unii vor fi tentati sa mai adauge si...bucurii, fericiri, chestii diverse, doar ca ei se refera la iluzii experientiale din lumea duala a perceptiilor, botezate asa, si care tin cat poate tine o biata iluzie, cu izvorul cauzei situat in perimetru, dupa care face loc...polaritatii opuse ei. Pentru ca, asa cum reiese din postarea anterioara, in " viata" fiecaruia se va manifesta doar ce el proiecteaza. Ca atare, daca ceea ce proiectezi este din banda de frecvente a mintii, nu conteaza ca i-ai zis tu gandire pozitiva, ea tot contine...griji/nevoi/necaz/durere, si tot astea le va aduce in manifestare. Este si motivul pentru care PARE ca filmul "the secret" nu functioneaza. Acolo indica, indirect, ca tu trebuie sa emiti STARI, ori mintea nu cunoaste termenul. Ea ve emite...planuri sau...vise. Care nu se vor manifesta pana ce STAREA TA nu le va aduce in manifest-stare. Mie mi se pare, matematic, si limpede si logic.
Desigur ca in urma conditionarii drastice la care am tot fost supusi, aceasta logica este imediat contrazisa de tot ce a fost "varat"in tine: ai grija, fa-te om, munca este singura valoare care iti va permite sa...,fi econom, bani albi pentru zile negre, barbatul nu vrea de la tine decat..,frate frate dar branza e pe bani, spala-ti labele ca te imbolnavesti,...infinte prostii penibile. Toate sunt in noi si TOATE NE CREEAZA EXPERIENTA, DACA NU ALEGEM SA fim stare de atentie, responsabila de ce aduce in traire. STAREA DE ATENTIE ar fi preferabil insa sa vegheze in fiece clipa la frecventa la cre noi suntem racordati, in ACUM. Prin asta minimizam la maxim riscul de a fi iarasi surprinsi de...ceea ce noi am creat, cu doar o clipa inainte.
Am fost martor al multor evolutii, incepand desigur cu a mea, si stiu bine ca fiecare din noi incercam la un momendat sa impacam si capra si varza. Fara exceptii, nimeni nu a reusit! Adica toti cautam sa satisfacem daca s-ar putea, atat pretentiile mintii, care ne sfatuieste sa fim prudenti, cat si bucuria inimii, care doar de asa ceva nu asculta. Maestrul Iisus ne-a avertizat ca nimeni nu poate sluji la doi stapani, dar credem vreunul? Asa cum nu intelegem nici logica, de bun simt, conform careia in galetusa mintii noastre nu avem cum primi oceanul de informatii ale Creatiei: noi tot vrem sa mai invatam/intelegem cate ceva...
Pentru a fi limpede: intr-un univers mental, grijile/nevoile/necazul si durerea mai intai trebuiesc proiectate de noi, pentru ca abia apoi ele sa ajunga sa ne fie "materializate" in experienta. A trai hipnoza mintii, inseamna sa CREDEM la nesfarsit ca noi suntem EFECTUL MANIFESTARILOR NOASTRE. Iar credinta noastra va opera ca LEGE in universul nostru hipnotic. DACA TRAIESTI STAREA de lipsa, manifest-starea va fi exact ce ai emis, indiferent cat vei munci sa nu o traiesti. Daca, dimpotriva, alegi sa traiesti starea de abundenta, indiferent ca ea se refera in acumul tau doar la existenta unui pachet de tigari, ea va aduce abundenta sub orice forma. Este si motivul pentru care cel mai dur programel de background si cel mai ades intalnit e cel de vesnic nemultumit. Asa numitul perfectionist, care mereu vede ca...se poate si mai bine. Aparent mintii, este fundamentul pentru autodepasire sau progres, doar ca sentimentul care il sponsorizeaza, de la frecventa ceva mai inalta, este de VESNIC NEMULTUMIT.
Ceea ce eu am apreciat mult, atat in "Jocul vietii si cum sa-l joci" cat si la Neville dar si la altii, a fost sublinierea rolului Universalului in viata ta. Cat de important este ca, dupa ce iti este limpede INTENTIA TA CREATOARE, sa permiti Universului sa isi faca treaba. De altfel este, pe drept cuvant, considerat cel mai NEINTELES ASPECT. Tot la el se refera si pasajul "daca ati avea credinta cat un bob de mustar, ati muta muntii".
Un alt obstacol greu de trecut, profund inraurit de conditionari, este iluzia importantei familiei biologice, hranita de parinti pana la nivel de dementa separare de oricine si orice nu apartine valorilor clanului. Conform acestei viziuni, inafara familiei TOTUL este periculos, iar "secretomania" este o maxima valoare, de parca nu emitem permanent tot ce ne defineste. Desigur ca "valorile aparate" nu contin si iubirea, in aceste familii deseori nici macar cuvantul nu este pronuntat. Rezultatul, sunt fiinte total neadaptate la "viata", indiferent nivelul la care am face referire. Cunosc sute de astfel de familii biologice, ale caror "copii" raman vesnic singuri, incapabili de a explora nici macar o relatie, chiar daca au ajuns la varste alarmante. In spatele oricarei initiative de a gasi un partener, exista un bau bau numit PERICOL. Usile metalice de la intrarea apartamentelor, stau marturie "pericolului" reprezentat de oricine este dinafara. Partea cu adevarat grava este ca acest tip de viziune ofera iluzia unei securitati ANORMALE SI..."DE INIMA", si ca atare tot ce nu apartine micii enclave nu este nici sigur, nici de calitate. Totul este in registrul noi versus ei, si nici un fel de logica nu mai desface aceasta iluzie.
Puteti sa ma credeti, chiar am experimentat. Cei formati in astfel de enclave chiar vad in IUBIRE o primejdie maxima, deoarece simt ca pe acolo se poate patrunde in "cetatea lor", si "NU SE RISCA".
Creatia are legitati foarte simple,in ADEVARUL EI:
menirea ta este doar aceea de a avea O VIZIUNE despre tine. Una LIMPEDE. O poti afla/crea intr-o stare de profunda meditatie, nu planuind-o. Daca ai vazut-o si CREZI ABSOLUT in ea, este suficient. Tot ce mai e util este apoi ca, din stare de ATENTIE, in fiece ACUM, alegerile pe care le faci SA NU CONTRAZICA propria ta viziune. Daca ai facut-o ti-ai "dat cu stangul in dreptul", adica singur ai demontat ceea ce tot tu montasesi. Mintea Universala, asa cum bine zice Neville pe pagina de ieri, nu uita, a luat nota de inconsecventele tale. Iar in subconstientul tau se mai adauga un programel de neincredere in tine insati.
Voi atasa acestei pagini o arhiva nu tocmai mare, cu cartile scurte traduse din Neville, pentru cei care inca nu le stiu. Desigur va invit sa vi le faceti familiare.