Istoric
Cea mai veche formă de instituţionalizare a copiilor cu CES îi este datorată Reginei Maria, începând cu 1920. Legea Învăţământului din 1924 prevedea posibilitatea înfiinţării în învăţământul de masă a unor "clase diferenţiate pentru înapoiaţii mintal, pentru cei cu sănătate şubredă, asociali şi vicioşi, orbi şi surdomuţi".
În Buzău a fost înfiinţată în anul 1959, Şcoala Ajutătoare de Băieţi. Unitatea a şcolarizat copii cu dizabilităţi, provenind mai ales din familii cu posibilităţi modeste de trai sau din familii dezorganizate. În 1995 a avut loc mixtarea, şcoala s-a numit Şcoala Specială nr. 1. În 2003 s-a înfiinţat învăţământul preşcolar special în şcoala noastră, iar în 2005 şi învăţământul profesional (arte şi meserii: lucrător în finisarea textilelor şi a pielăriei şi lucrător în alimentaţie publică).
La 1 ianuarie 2007 când unitatea noastră a devenit Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă elevii însrişi la acea dată erau cuprinşi în învăţământul de zi preşcolar, primar, gimnazial şi SAM.
În 2009 şcoala a celebrat semicentenarul şcolii (1959-2009), pe parcursul anului au avut loc mai multe activităţi didactice dedicate acestui eveniment, ca: dezvelirea plăcilor comemorative cu numele directorilor şi a directorilor adjuncţi ai şcolii, de la înfiinţare până astăzi, celebrarea centenarului C. Noica (o sută de ani de la naşterea marelui filozof); criticul şi eseistul Sorin Lavric, redactor la revista "România liberă", a onorat evenimentul cu o comunicare ştiinţifică, alături de alte notabilităţi locale.
Prin educaţia incluzivă se urmăreşte exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învăţământ a tuturor elevilor din cadrul comunităţii. Educaţia sau şcoala incluzivă implică ideea de schimbare - reformă a şcolii şi a societăţii în ansamblu, cu scopul de a răspunde dezideratului societăţii viitorulu i- „o societate pentru toţi”.
Fiecare copil prezintă particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare profesională personalizate.
Atât cât ne-a stat în putinţă, am urmărit să angajăm ATITUDINI, nu APTITUDINI, ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL fiind apriori o problemă de LIMBAJ şi ATITUDINE.
Copiii cu deficienţe au aceleaşi trebuinţe de bază în creştere şi dezvoltare ca toţi copiii: nevoia de securitate şi afecţiune, de apreciere şi întărire pozitivă, de încredere în sine, de stima de sine, de responsabilitate şi independenţă. Ei sunt la rândul lor diferiţi din punct de vedere al comportamentului, al motivaîiei chiar dacă prezintă acelaşi tip de deficienţă: (ADHD, sindrom DOWN, AUTISM, DISLEXIE, ILETRISM etc).
Activitaţile instructiv-educative desfăşurate cu elevii şcolii sunt în conformitate cu Planul de Învăţământ elaborat de Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului şi transmis şcolii prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău.
Realizări
În 1993 s-a reuşit mixtarea şcolii, care din 1958, de la înfiinţare a fost numai pentru băieţi; s-a reuşit o progresivă deschidere a şcolii către mediul obişnuit de socializare în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului, cu Policlinica, cu Spitalul Municipal, cu Laboratorul de Sănătate Mintală, cu Consiliul Judeţean, cu poliţia, cu Organizaţiile Nonguvernamentale, cu Biserica şi cu societatea Civilă în general.
Prin atragerea de fonduri de la sponsori s-a reuşit dotarea clubului şcolii cu scaune în 1997, dotarea celor 22 de clase de elevi din şcoală cu câte un radio-casetofon; de asemenea au fost atrase, prin Fundaţii nonprofit, fonduri pentru a oferi daruri tuturor elevilor şcolii începând din 1996, până în prezent, de sărbători religioase: Paşti, Sfântul Nicolae, Crăciun, sau de sărbători laice: ziua copilului, ziua Naţională, Anul Nou. De asemenea, prin atragerea unor sponsorizări, am realizat excursii cu elevii cel mai puţin favorizaţi la mare, la Păltiniş, în Poiana Braşov, pe Valea Prahovei etc.
S-a realizat, de asemenea, din sponsorizări un laborator cu calculatoare, un spaţiu de joacă în curtea şcolii, transportul elevilor cu deficienţe psiho-motorii de la domiciliu la şcoala şi invers, în măsura fondurilor disponibile. Din fondurile acordate de la bugetul de stat, s-a reuşit înlocuirea acoperişului şcolii (2005), s-a reparat zidăria şi tencuielile şcolii (2005), s-a înlocuit tâmplăria veche, s-au înlocuit pardoselile cu parchet nou s-a înlocuit instalaţia termică cu una nouă, s-a dotat cabinetul de Kineto-terapie cu aparatură fiabilă, s-a înlocuit mobilierul de la clase (băncile, scaunele, birourile) cu unele noi, s-a achiziţionat un autoturism pentru aprovizionarea cu materiale de curăţenie, material didactic, transport elevi-problemă etc. (2003) şi un microbuz pentru transport elevi în 2007.
În 2007, în urma realizării proiectului „O şcoala prietenoasă” , am avut şansa de a câştiga finanţarea grantului cu 26.000 RON. Aceste fonduri au fost folosite în dotarea ludotecii cu o multitudine de jocuri, bibliotecă virtuală şi teste psihologice.
În aprilie 2008, 11 cadre didactice ale şcolii au participat la cursuri de formare pentru utillizarea bateriilor de teste psihologice NEPSY, CAS si BTPAC organizate de cadre universitare de specialitate din Cluj Napoca (COGNITROM). De asemenea, şcoala a achiziţionat şi bateriile de teste evocate.
Deviza şcolii pendulează între: "Să destabilizăm haosul!" şi "Este interzis să interzici!"
CŞEI Buzău a cultivat în ultimii 20 de ani filozofia grecilor antici care considerau SKOLE /şcoala ca pe un loc al eliberării de RĂU, ca pe un loc în care se atinge libertatea SUPREMĂ, cea SPIRITUALĂ, ca FRUCT al CUNOAŞTERII. Am învăţat noi, dascălii, apoi am învăţat comunitatea şi pe discipolii noştri să convertim SEGREGAREA în INTEGRARE. Cadrele didactice din şcoala noastră au ajuns să ridice gestul GRATUIT, EMPATIA, REPRIMAREA RESENTIMENTELOR la rang de deprindere comunitară… şi asta fără a se turna „ apă de trandafir” în cerneala acidă a judecăţilor critice, fără a camufla derapajul în spaţiul nonvalorii. În şcoala noastră, punem în operă EDUCAŢIA pentru TOŢI prin TOLERANŢĂ, SOLIDARITATE, CONVIVIALITATE şi INCLUZIUNE.
Perfecţionarea profesională continuă constituie una din priorităţile esenţiale în toate domeniile de activitate. Acest lucru este pe deplin valabil în domeniul invăţământului, care prin specificul activităţii sale, impune reconsiderări periodice ale modalităţilor de instruire a elevilor.
Nevoile de dezvoltare şi perfecţionare a instituţiei şcolare acţionează asupra cadrelor didactice ca presiuni si constrângeri de perfecţionare continuă. Tocmai de aceea, centrul de greutate al activităţii de perfecţionare a personalului didactic trebuie sa fie la nivelul şcolii.
Unitatea şcolară este o organizaţie care reprezintă o realitate constantă cumulând unitatea şi uniformitatea în divestitate.
Misiunea şcolii este aceea de a asigura un mediu şcolar incluziv în care drepturile şi demnitatea elevilor cu dizabilităţi să fie respectate.
Considerăm că fiecare elev este o valoare, un caz unic, o provocare pentru inovaţie, având atât potenţialităţi cât şi dizabilităţi; realizăm recuperarea maximal posibilă a lor cu scopul integrării profesionale şi sociale. Chiar dacă sunt diferiţi elevi şcolii noastre au aceleaşi nevoi sufleteşti ca şi noi.
Şcoala oferă elevilor pregătirea de bază, prin cursuri în laboratoarele de alimentaţie publică si tectile. De-a lungul timpului, calitatea deosebită a cadrelor didactice a determinat elevii să îmbrăţişeze meserii învăţate în şcoală. În prezent unii dintre absolvenţii şcolii lucrează în industria alimentară şi textilă.
CŞEI beneficiază, de bibliotecă şcolară unde elevii şi cadrele didactice găsesc 16500 de volume. De asemenea beneficiază de un laborator de alimentaţie publică şi unul de textile utilate corespunzător.
Baze sportive. Elevii desfăşoară orele de educaţie fizică în sala de sport a şcolii şi pe terenul de sport aflat în spatele şcolii. De asemenea avem în curtea şcolii şi un loc de joacă pentru copii antepreşcolari.
La întrebările precum: "Câţi elevi au trecut şi au terminat această şcoală?", "Câte din visele şi speranţtele acestora (cât şi ale părinţilor lor) s-au împlinit?", "Unde au găsit cadrele didactice din această şcoală forţa şi dăruirea necesare practicării meseriei lor?", ei bine, la aceste întrebări nu veţi găsi răspuns decât dacă treceţi pe aici.
Ceea ce impresionează la noi în şcoală este interesul şi sprijinul pe care toţi cei implicaţi în procesul de învăţare îl oferă elevilor. Suportul material şi fizic acordat elevilor nu vine numai din partea cadrelor didactice. În cazul în care elevii au nevoie de informaţii, adeverinţe, foi matricole, diplome, orice alte documente şcolare se adresează secretariatului şcolii (unde o găsesc pe Viorica NEGOIŢĂ). De asemenea elevii şcolii sunt trataţi cu profesionalism de serviciul contabilitate, de informatician, de administrator şi de toţi ceilalţi angajaţi ai instituţiei.
Încă mai avem rezerve de inocenţă, de unde şi o mare rezervă de optimism, atât de necesare cultivării VALORII şi a IUBIRII.
Valoarea, iubirea au timp şi, asemenea lui Pegas, nu pot fi înjugate nici la plug şi nici la carul triumfal al vreunui „ism”, ci la dăruirea necesară copiilor atât de vitregiţi de un destin „special”.