Participarea la unirea cu România

Anterior actului unirii, o parte dintre prizonierii de război din Rusia, originari din Banat, Crișana, Transilvania și Bucovina, s-au înscris voluntari în unităţile încadrate armatei române (Dudaş, pag.314-315). Vasile Dudaş a identificat următoarele nume de voluntari provenind din Chevereş: Zamfir Lugojan, Gligor Maşcovescu, Pavel Secoşan, Iosif Ştefănescu şi Pavel Ştefănescu, respectiv din Dragșina: Iosif Jivan, Iosif Secoșan.

În luna octombrie 1918 au avut loc, în comitatul Timiș, patru mari adunări de popor premergătoare unirii: la Timișoara (8 octombrie п.), la Ciacova (15 octombrie п.), la Belinț (22 octombrie п.) și la Chevereșu - Mare (22 octombrie п.). (Românul, pag.163).

Pe 25 noiembrie 1918 se desfășura, la Izvin, adunarea cercului electoral Recaș, din care făcea parte și Chevereșu Mare. Au fost aleși cinci delegați care să reprezinte locuitorii români din acest cerc electoral la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Procesul verbal întocmit cu această ocazie nu precizează localitățile care au fost reprezentate și nici numărul de alegători prezenți. (Banatul, pag. 115)

Pe 26 noiembrie 1918 avea loc, la Buziaș conferința pentru alegerea delegaților care să reprezinte cercul electoral Rittberg (astăzi Tormac) la Marea Adunare Națională, care urma să se desfășoare la Alba Iulia, în data de 18 nov./1decembrie.

Au participat, la această conferință, 350 de delegați, bărbați de încredere, din următoarele localități: Blajova, Berini, Cerna, Cadăr, Duboz, Icloda, Buziaș, Sacoșu Turcesc, Sacoșu Unguresc, Silagiu, Sinersig, Stamora Română, Uliuc și, probabil, Vucova. Procesul verbal al acestei conferințe se păstrează la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Au fost aleși cinci delegați, între care Avram Ciocoiu (1867-1952), preot ortodox român la Vucova și Ioan Răchițan (1877-1940), comersant la Vucova, membru activ al Partidului Național Român. (Banatul, pag. 119)

La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (Banatul, pag. 146) a participat și un grup de chevereșeni format din Ioan Adam, Ioan Barbos, Ioan Breștin și învățătorul Gheorghe Pârvu. Aceștia, fără să fie delegați, s-au numărat printre cei 100.000 de participanți. A participat, de asemenea, un grup de români vucoveni.

Ziarele Românul din Arad, pe 9 decembrie 1919, Banatul din Timișoara, pe 12 decembrie 1919 și altele, relatau despre telegrama de adeziune trimisă de Comitetul executiv al slovacilor din Banat primului prefect român de Timiș, dr. Aurel Cosma: