Cutremur. Dosarul Microsoft EADS: Ioan Rus, Ioan Bene, Ben&Ben, Ponta, Maior, Blaga

http://www.cotidiantr.ro/mobile/cutremur-dosarul-microsoft-eads-ioan-rus-ioan-bene-ben&ben-ponta-maior-blaga-75532.php

Megadosarul Microsoft-EADS, instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie, ar putea pulveriza o mare parte a leadership-ului politic care a guvernat Romania in ultimii 15 ani, precum operatiunea Mani Pulite (Maini Curate) care a destructurat clasa politica italiana cu doua decenii in urma, scrie senatorul Valer Marian. Finalizarea anchetei va devoala legaturile mafiote transpartinice din actuala clasa politica autohtona, sub lupa procurorilor anticoruptie aflandu-se in jur de 40 de inalti demnitari (prim-ministri, ministri, secretari de stat, sefi de politie si de servicii secrete s.a.), care au condus destinele Romaniei in ultimii 15 ani. Intr-un interviu publicat de ziarul Adevarul saptamana trecuta, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a facut cunoscut faptul ca, pana in stadiul actual al cercetarilor, s-a conturat un prejudiciu de ordinul sutelor de milioane de euro si o mita de circa 60 de milioane de euro, care s-a dat prin conturi bancare sau direct unor persoane fizice ori prin intermediul unor societati comerciale.

Acest megadosar nu este insa rodul muncii si inteligentei marilor procurori anticoruptie din Romania (alde Daniel Morar, Lucian Papici, Maria Alexandru, Laura Codruta Kovesi, s.a.), ci al unor anchete demarate de autoritatile judiciare din Statele Unite ale Americii, Germania, Elvetia si Austria. Acestor demersuri judiciare din strainatate, li s-a adaugat anul trecut un denunt formulat de Guvernul Romaniei impotriva fostilor ministri PDL Daniel Funeriu (Educatie) si Valerian Vreme (Comunicatii). Inceperea urmaririi penale (deocamdata, in rem) si accelerarea anchetei de catre Directia Nationala Anticoruptie, cu cateva luni inaintea alegerilor prezidentiale, ar putea sa-i zdruncine serios pe unii candidati importanti la functiile de presedinte (Victor Ponta, Calin Popescu Tariceanu) sau de prim-ministru (Ioan Rus, Vasile Blaga, George Maior).

Potrivit unor dezvaluiri aparute in presa romaneasca, in perioada in care a detinut functiile de sef al Corpului de control al premierului Adrian Nastase, cu rang de secretar de stat (2001-2004), si de ministru delegat pentru Controlul Implementarii Programelor cu Finantare Internationala si Urmarirea Aplicarii Acquis-ului Comunitar in Guvernul PSD (2004), actualul prim-ministru Victor Ponta a fost presedintele Fundatiei “Secolul XXI”, care era, in perioada respectiva, asociat majoritar, cu 52,5%, in firma care administra Radio 21, alaturi de grupul francez Lagardere, care detinea restul partilor sociale. Grupul francez Lagardere a fondat alaturi de grupul german Daimler Chrysler concernul european EADS, cu care Guvernul Adrian Nastase a incheiat, in 2004, contractul pentru securizarea frontierelor Romaniei, considerat al doilea cel mai pagubos contract din istoria postdecembrista a tarii, dupa contractul incheiat in 2003 cu compania americana Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Contractul pentru securizarea frontierelor Romaniei a fost atribuit concernului EADS fara licitatie, prin hotarare de guvern, in august 2004, la o valoare de aproape un miliard de euro. Ulterior, respectiv in 2005, ministrul de interne Vasile Blaga a solicitat o analiza a incheierii si derularii acestui contract si, intrucat au fost gasite nereguli mari, a cerut anchetarea mai multor fosti sefi din Ministerul de Interne, in frunte cu chestorul Toma Zaharia, fost prim-adjunct al ministrului Ioan Rus, iar valoarea contractului a fost diminuata la suma de 524,5 milioane de euro, cu posibilitatea de subcontractare de inca 350 de milioane de euro.

Intre fondatorii Fundatiei “Secolul XXI” s-a aflat si Ioan Rus, unul dintre cei mai importanti sustinatorii ai actualului prim-ministru Victor Ponta, care a demarat negocierile cu EADS pentru securizarea frontierelor Romaniei, in calitate de ministru de interne in Guvernul Adrian Nastase. Atat inainte cat si dupa ce a detinut aceasta functie, Ioan Rus a fost asociat si director al unei firme controlate de omul de afaceri Ion Țiriac (RMB Inter Auto SRL), care comercializa in Transilvania autovehicule Mercedes Benz, produse de Daimler AG. Ion Țiriac era si este reprezentantul concernului Daimler Chrysler in Romania si se afla in relatii apropiate, inclusiv de afaceri, cu Ioan Rus de aproape doua decenii. Un prieten apropiat a lui Victor Ponta, Ovidiu Miculescu, numit in 2012 de actualul sef al Guvernului presedinte al Societatii Romane de Radiodifuziune, a facut parte din consiliul director al Fundatiei “Secolul XXI” si a detinut in perioada respectiva functia de vicepresedinte al consiliului de administratie al Radio Europa FM, la care era coactionar acelasi grup francez Lagardere.

O alta legatura intre Fundatia “Secolul XXI” si EADS in timpul guvernarii Nastase o constituie contractul controversat al achizitionarii a doua fregate militare invechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a carui divizie de rachete a fuzionat in 2001 cu EADS, operand sub denumirea de MBDA. Fregatele militare au fost cumparate cu suma de 122 de milioane de euro in anul 2002, cand la conducerea Fundatiei “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Pascu, care era ministru al Apararii in cabinetul Nastase. Contractul cu BAE Systems a fost insa negociat si semnat de George Maior, pe atunci secretar de stat pentru relatii internationale in Ministerul Apararii Nationale, iar din 2006 director al SRI, care se mandreste cu acest fapt in CV-ul sau. Legat de tranzactia cu BAE Systems, in presa britanica (The Observer) au aparut in 2007 acuzatii ca un politician roman neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o ancheta in acest sens, pe care a inchis-o in 2009 cu solutie de neinceperea urmaririi penale, cu precizarea ca va putea fi redeschisa daca vor aparea noi probe. Un fapt mai putin cunoscut este ca George Maior este cel care a demarat negocierile cu Microsoft European Operations Center, cu sediul in capitala Irlandei, perioada in care a fost insarcinat cu afaceri la Ambasada Romaniei de la Dublin (1997-1999) si ca a continuat negocierile cu reprezentanta Microsoft pentru Europa in perioada in care a fost secretar de stat la Ministerul Apararii Nationale (2000-2004).

In CV-ul si in declaratiile de interese ale lui Victor Ponta nu apare faptul ca a fost, timp de trei ani, in care a detinut functii guvernamentale in Cabinetul Nastase, presedinte al Fundatiei “Secolul XXI”. In calitate de sef al Corpului de control al primului ministru, Victor Ponta avea, prin lege, atributia si obligatia de a verifica modul de negociere si de atribuire a contractului privind securizarea frontierelor Romaniei catre EADS, precum si a controversatului contract cu BAE Systems. Mai mult, avand in vedere functia de ministru pe care o detinea la data semnarii efective a contractului de securizarea a frontierelor, Victor Ponta avea atributia si obligatia sa supervizeze implementarea contractului pentru securizarea fontierelor pentru motivul ca era finantat partial din fonduri europene. Pe de alta parte, Victor Ponta a fost membru al Comisiei speciale privind faptele de natura penala comise de membrii Guvernului Romaniei.

Victor Ponta a fost intr-un conflict evident de interese, raportand functiile sale guvernamentale la functia de presedinte al Fundatiei “Secolul XXI”, asociat la Radio 21 cu grupul Lagardere, fondator al EADS. La fel, a fost intr-un conflict evident de interese ministrul de interne Ioan Rus, avand in vedere ca a detinut functia de director al companiei lui Ion Țiriac, reprezentantul in Romania al grupului Daimler Chrysler, celalalt fondator al concernului EADS. Directorul SRI, George Maior, poate fi acuzat de complicitate sau de tainuire, avand in vedere, pe de o parte, implicarea sa in negocierile cu Microsoft Irlanda si cu BAE Systems, iar pe de alta parte, relatiile sale de afinitate cu Victor Ponta (caruia i-a fost nas la a doua casatorie) si cu Ioan Rus (care a fost nasul sau la prima casatorie). Prin aceasta prisma se poate explica si lipsa de reactie de pana acum a SRI in cazurile Microsoft, BAE Systems si EADS. In cazul contractului cu EADS, avand in vedere ca a fost incheiat si derulat prin Ministerul de Interne, ar fi trebuit sa se sesizeze in primul rand serviciul secret al acestui minister (Directia Generala de Informatii si Protectie Interna), condus in perioada 1999-2006 de catre chestorul Virgil Ardelean. Numai ca, originar din Cluj, Virgil Ardelean este de aproape doua decenii un apropiat al ministrului Ioan Rus, iar in ultimul deceniu s-a apropiat si de omul de afaceri Ion Țiriac, o dovada elocventa in acest sens fiind faptul ca firma sa de protectie si paza (in realitate, un serviciu privat de informatii) functioneaza in sediul firmei lui Țiriac de langa Ambasada Chinei.

De derularea paguboasa a contractelor cu Microsoft si EADS nu este strain nici fostul ministru de interne Vasile Blaga, chiar daca in 2005 a solicitat renegocierea contractului cu EADS si a dispus formularea unei plangeri penale impotriva chestorului Toma Zaharia, primul adjunct al ministrului Ioan Rus. Este de observat ca aceasta plangere, soldata cu o solutie de neincepere a urmaririi penale, nu l-a vizat si pe ministrul Ioan Rus, cu care Vasile Blaga s-a aflat si se afla in relatii de prietenie. In acelasi timp insa, principalul partener al EADS in Romania, compania Fujitsu Siemens a incheiat un contract substantial cu Ministerul Educatiei, unde sotia ministrului de interne, Violett Blaga, era sefa Directiei Juridice si de Control, iar unul din principalii parteneri de afaceri ai ginerelui lui Vasile Blaga, firma Nei Guard, a devenit subcontractor al EADS. Pe de alta parte, cele mai substantiale plati pentru contractul cu EADS au fost efectuate in al doilea mandat de ministru de interne a lui Vasile Blaga (2009-2011).

Procurorii anticoruptie i-au audiat pana acum pe fostii secretari generali ai Guvernului Adrian Nastase, Șerban Mihailescu si Eugen Bejinariu, precum si pe Ioan Moraru, secretar general adjunct al Cabinetului Nastase si secretar general al guvernelor Ponta I, II si III. De derularea ilicita a contractului cu Microsoft, prin subcontractorul Fujitsu Siemens Computers GsmbH, companie inregistrata in Austria, nu este strain nici secretarul general al Guvernului Tariceanu I, Radu Stroe, intrat in constiinta publica drept cel mai cinic si natang ministru de interne din Romania postdecembrista. In anul 2006, cu cateva luni inaintea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, secretarul general Radu Stroe a primit trei notificari din partea corporatiei Microsoft, respectiv prin Microsoft European Operations Center, cu sediul la Dublin, in data de 20.06.2006, prin subcontractorul Fujitsu Siemens, in data de 14.08.2006, si prin Microsoft EMEA, cu sediul la Paris, in data de 28.11.2006 (pe care le reproducem in facsimil), prin care Guvernul Romaniei era somat sa intre in legalitate cu licentele Microsoft utilizate ilicit in administratia centrala din Romania. Secretarul general Radu Stroe nu a efectuat insa nici un demers, astfel ca, in data de 20.12.2006, cu doar 11 zile inaintea intrarii oficiale a Romaniei in Uniunea Europeana, Microsoft European Operations Center a adresat o notificare pentru restabilirea legalitatii primului ministru Calin Popescu Tariceanu (pe care o reproducem, de asemenea, in facsimil).

In conseciinta, consider ca se impune cercetarea si implicit audierea in cauza a premierului Victor Ponta, a fostului premier Calin Popescu Tariceanu, a fostilor ministri de interne Ioan Rus, Vasile Blaga si Radu Stroe, a directorului SRI, George Maior, si a fostului sef al DGIPI, chestorul Virgil Ardelean. In plus, alaturi de contractele incheiate cu Microsoft, BAE Systems si EADS, procurorii anticoruptie ar trebui sa investigheze si cel mai pagubos contract postdecembrist incheiat de Romania, respectiv contractul cu corporatia americana Bechtel pentru constructia Autostrazii Transilvania. Contractul cu Bechtel a fost semnat in anul 2003 si a fost demarat in 2004, pe raza judetului Cluj, in prezenta premierului Adrian Nastase, a ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, si a ministrului de interne Ioan Rus, inaintea alegerilor locale, la care acesta a candidat pentru functia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Ca in cazul EADS, contractul pentru Autostrada Transilvania a fost atribuit companiei Bechtel fara licitatie, la o valoare de 2.2 miliarde de euro.

Ministrul Ioan Rus a avut beneficii din acest contract sub cel putin trei aspecte. In primul rand, pentru ca doua firme apropiate, SC Ben-Ben SRL si SC Napoca Constructii SRL (detinuta initial de Ioan Rus si Ion Țiriac, in calitate de asociati), au devenit subcontractori importanti ai Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Patronul actual al acestor firme, Ioan Bene, arestat si trimis in judecata de DNA in acest an, pentru dare de mita, in dosarul presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu, este de peste un deceniu un apropiat si un protejat a lui Ioan Rus. Fostul si actualul ministru clujean l-a sprijinit pe patronul Gheorghe Benea sa obtina lucrari pe raza unor judete din Transilvania (Cluj, Salaj, s.a.), iar copii sai sunt asociati cu acesta la Hotelul Meridian din Cluj-Napoca. In al doilea rand, pentru ca Bechtel a achizitionat 213 autocamioane Mercedes pentru lucrarile de la Autostrada Transilvania, din care 100 au fost folosite ulterior in Irak, unde companiei Bechtel i-a fost atribuita reconstructia acestei tari dupa ocuparea sa in 2003. In al treilea rand, profitand de functiile sale, Ioan Rus a obtinut transferul unei suprafete de padure pe care o detinea in localitatea Urisor, sat apartinator al municipiului Dej, in apropierea localitatii sale de domiciliu, Cluj-Napoca, si a Autostrazii Transilvania, realizand o permutare de peste 70 de kilometri. Conform unor surse din DNA, dosarul privind acest transfer de padure s-ar afla in fisetul procurorului sef Laura Codruta Kovesi. Cert este ca, la Cluj Napoca, tot mai multa lume vorbeste ca Ioan Rus, actualmente vicepresedinte regional al PSD si ministru al Transporturilor in Guvernul Ponta III, a luat-o razna prin afacerile cu bani publici pe care le dirijeaza si controleaza.