Context religios

Spiritualitatea comunei Bunești

În spațiul muzeistic de la Bunești, se află câteva obiecte care țin de spiritualitatea acestui spațiu străvechi și de cele patru Biserici Ortodoxe ale comunei. În continuare sunt prezentate câteva crâmpeie din istoria lor spirituală.

Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Bunești

Biserica „Sfântul Vasile cel Mare”, zidită din piatră și cărămidă, având inițial hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, a fost ctitorită de o nepoată a lui Vasile Ciurea, Aristița (Profira), căsătorită Ghițescu.

Motivele construirii acestei biserici, acum aproape 200 de ani, sunt cu totul speciale. Înainte de anul 1838, boierul Costache Ghițescu împreună cu soția sa, Profira, au mers la biserica din satul Petia, la sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de hram. După slujbă au mers la masă la rude. Doamna Profira era soră cu doamna de pe moșia Petia, din familia Răhtivanu. După ce s-au cinstit, boierii din Petia au spus celor din Bunești: „măi, vă țineți gospodari și nu sunteți în stare să vă faceți o biserică nouă”, după cum declară bătrânii satului în prezent, din mărturia înaintașilor. Simțindu-se jigniți, boierii din Bunești au adus țigani care au făcut cărămidă arsă, apoi au început zidirea bisericii noi.

Alții susțin că biserica a fost clădită de dânsa drept canon, deoarece ea a dat foc la o țigancă, acuzată fie că i-a pus ceva în cafea sau în sticlele de bere, după cum menționează preotul Lupășteanu Teofil în cronica Parohiei Bunești la anul 1938.

În perioada stăpânirii austriece, aici era vamă, iar parohia a avut o situație deosebită, deoarece credincioșii din Bucovina care doreau să meargă la biserică trebuiau să treacă granița în Regat. Când li s-a interzis acest lucru, s-au făcut slujbe și în școală.

Au slujit la biserică, de-a lungul timpului, și și-au adus jertfa personală preoții:

* Lazăr Bolohan (1931–1937)

* Teofil Lupășteanu (1938–1940)

* Balan Mihai (1941–1943)

* Iftode Miltiade (1944–1945)

* Fărtăiș Gheorghe (1945–1985)

* Amariei Constantin (1985–1989)

* Roșu Gheorghe (1990–2016)

* Roșu Ioan, în prezent

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Podeni

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Podeni a fost ridicată în anul 1932 și este acoperită cu draniță pe exterior și pictată în tehnica secco la interior. Ea face parte tot din Parohia Bunești.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Uncești

Biserica „Sfântul Nicolae” din Uncești este ctitoria familiei boierilor Grigore și Elisabeta Codreanu, fiind construită între anii 1832 și 1836. La sfințirea ei a venit la Uncești marele mitropolit cărturar Veniamin Costachi.

Numele satului Uncești provine de la boierul Panaite Uncesco, care a ridicat prima biserică din sat. Aici, acum aproximativ 400 de ani, au venit credincioși ardeleni care, datorită greutăților din vremea lor, au trecut Carpații și s-au așezat aici cu multă râvnă și hărnicie.

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petia

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petia este o ctitorie de secol al XX-lea, fiind ridicată în anul 1945, în timpuri dificile, dar cu dorința sfântă a oamenilor de aici de a avea un sfânt locaș măreț, deosebit, care să reprezinte ceva din slava și măreția lui Dumnezeu.

Aici au slujit de-a lungul timpului preoții:

* Vasile Grigorescu – profesor al marelui scriitor Ion Creangă la Școala de Cateheți din Fălticeni

* Grigore Grigorescu

* Gavril Grigorescu

* Emanuil Teodoriu

* Mihai Grigoraș

* Grigore Vieru

* Gavril Apostol

* Pavel Ungurenașu

* Vasile Argatu

* Cătălin Simion

* Constantin Tudose

Spiritualitatea buneșteană este o împletire armonioasă a binelui gândit și trăit în prezent. 

Chiar și denumirea comunei — „Bun ești” — poate fi privită ca o reflecție a oamenilor de aici: oameni mărinimoși, altruiști, harnici și darnici, cuminți, vigilenți și purtători ai bucuriei de a fi ai lui Dumnezeu.