Istoria comunei Bunești 

 1. Cele mai vechi urme de locuire

Analiza apariției și evoluției locuirii pe teritoriul comunei Bunești este dificilă din punct de vedere arheologic, deoarece dovezile sunt relativ puține. Cu toate acestea, descoperirile existente arată că acest teritoriu a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Nu au fost identificate în mod cert unelte din paleolitic, însă nu se poate exclude existența unor comunități umane foarte vechi. Lipsa unor tabere stabile sau a unor vestigii clare face dificilă identificarea exactă a începuturilor locuirii.

 Descoperiri importante:

În satul Podeni, în urma cercetărilor realizate de Dr. Mugur Andronic, au fost identificate: așchii din silex, un topor din piatră șlefuită, de tip „calapod”. Acestea sunt atribuite culturii Criș și sunt datate la aproximativ 8000 de ani.

 2. Epoca bronzului

 La Uncești a fost descoperit un mormânt tipic:  schelet depus într-o groapă, groapa era placată cu lespezi de piatră. Din păcate, inventarul funerar nu s-a păstrat, dar se presupune că aparține epocii bronzului.

 3. Migrații și cultura Noua

 În această perioadă au loc migrații din zona nordului Mării Negre. Acestea duc la formarea culturii Noua (sec. XV–XII î.Hr.)

 Descoperiri:

 Situri identificate la: Petia, Bunești (zona școlii). Descoperirile includ: un vârf de lance din bronz și indică prezența unor comunități bine organizate.

4. Epoca dacică și perioada romană

În zona Podeni au fost descoperite vestigii extrem de importante. Săteanul Modest Croitoru, săpând pentru ridicarea unui grajd, a dat peste oale pline cu cenușă și resturi de oase arse. Ca urmare s-au început săpături sistematice desfășurate între anii 1974-1984. Au fost descoperite 34 de morminte carpice (daci liberi) de incinerare.

Necropola dacilor liberi (sec. II–III d.Hr.): morminte de incinerație, urne funerare și gropi simple,  resturi de ardere: cenușă și cărbuni.

Obiecte descoperite: fibule (agrafe pentru prinderea faldurilor la veșminte, după moda romană), cioburi de vase (unele sparte ritualic), lame de cuțit, catarame, pandantive din bronz, mărgele din cornalină, piese afectate de foc

Vase funerare: acoperite cu cioburi mai mari, ceramica era lucrată: manual (tradiție veche), la roată (tehnică romană).

 5. Dovezi ale influenței romane

 Descoperiri monetare: monede din argint (denari), emise de împărați romani: Marcus Aurelius 161-180, Septimius Severus 193-211, monede ale împărăteselor Crispina Faustina

Alte descoperiri: peste 200 de fragmente de vase, amfore pentru vin și ulei de măsline, tipar pentru turnarea opaițelor, brățări și podoabe din bronz, obiecte din os: piepteni,  resturi de prelucrare. Toate acestea arată legături comerciale și influențe culturale romane puternice.

6. Activități și viață cotidiană: dovezi ale meșteșugurilor: prelucrarea metalelor (zgură de fier), prelucrarea osului, țesut (greutăți de lut pentru războiul de țesut).

Obiecte descoperite: fusaiole (greutăți pentru tors), greutăți de lut în formă de piramidă, lame de cuțit, unelte gospodărești.

 7. Descoperiri diverse: pieptene din os, o fibulă din bronz, tipare și unelte, vase ceramice variate.

Descoperiri importante: bulgări de minereu de pegmatită, urme de prelucrare a fierului.

 8. Urme istorice recente

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial: la săparea tranșeelor au fost găsite morminte vechi și necropola care se afla pe un deal din apropierea satului.

 9. Inscripții și spiritualitate

• descoperirea unor pietre cu inscripții gotice

•  una dintre ele conține un mesaj cu caracter religios:

„Cereți uleiul de Paști pentru jertfele voastre și toată mulțumirea (bucuria) ”

„Abisul mării alungă animalele sălbatice…”

Acestea indică o comunitate deja creștinată, probabil de origine vizigotă

10. Formarea satelor medievale

După formarea statului medieval Moldova:

• sfârșitul sec. XIV – apar așezările stabile;

•  colonizare românească dincolo de munți;

11. Primele documente istorice

Satul Petia:

* 18 februarie 1483 – prima atestare documentară (Ștefan cel Mare)

* 20 decembrie 1519 – document domnesc, domnitorul Moldovei era Ștefăniță Vodă

* 5 martie 1532 – Petru Rareș confirmă proprietatea

* 28 aprilie 1593 – satul este menționat din nou, în timpul lui Aaron Vodă

Alte mențiuni:

* 1596 – tranzacții de terenuri, în timpul lui Ieremia Movilă

* 1609, 1630, 1632 – confirmări în documente domnești: Constantin Movilă, Moise Movilă, Alexandru Iliaș

 12. Evoluția satelor componente

Satul Uncești:

* 1603 – Ieremia Movilă întărește proprietăți

* 1604 – schimburi de moșii

* 1803 – 23 liuzi ( contribuabili)

* 1835 – 57 case

* 1847 – moșia aparține lui Dumitru Codreanu

* 1852 – proprietar Gheorghe Dum

* 1866 – 243 gospodării, 873 locuitori

13. Perioada modernă

* 1774 – nordul Moldovei (Bucovina) este anexat

* Bunești devine zonă de frontieră, fiind împărțită în Bunești-Regat și Bunești-Bucovina separate de Pârâul Graniței

 Eveniment important:

* 14 decembrie 1886 – înființarea oficiului vamal austriac

Clădirea acestuia există și astăzi, este actualul Muzeu „Vama Veche” și a funcționat ulterior ca primărie.

14. Educația

• 1865 – prima școală din sat

• învățătorul era plătit din contribuția localnicilor

•  școala funcționa inițial la Petia

15. Date demografice

* 1835 – 95 familii

* 1877 – 12 eroi în război

* 1893 – 585 locuitori (142 familii)

* 1934 – 913 locuitori

* 1966 – 1151 locuitori (317 familii)

16. Războaiele

* 1916–1918 – 38 ostași din sat au murit

* 1941–1945 – 44 ostași

17. Rolul actual – Muzeul

Clădirea fostului punct vamal:

➡️ este astăzi Muzeul „Vama Veche”

➡️ reprezintă:

* un spațiu de conservare a istoriei

* o legătură între trecut și prezent

* un loc de valorificare a tradițiilor locale

Comuna Bunești reprezintă un spațiu cu continuitate de locuire de mii de ani, confirmată prin descoperiri arheologice, documente istorice și evoluția comunității. De la unelte preistorice și necropole dacice, până la documente medievale și instituții moderne, acest teritoriu reflectă o identitate puternică, păstrată astăzi prin muzeu și prin comunitate.