MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE

            CUPRINS                                                                                                    

Partea I. Contextul

1.1. Viziune scolii  …. . .. . . . . . ……………………………………. 6

1.2. Viziunea scolii.................................................................................. 6

1.3. Profilul scolii ……………………………………………………    9

1.4. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut.................. 12

1.5. Priorităţi la nivel  naţional.............................................................. 14

1.6. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local............................... 16

Partea a II-a – Analiza nevoilor  

2.1.   Analiza mediului extern ……………………………………….. 18

2.2.   Diagnoza mediului intern  …………………………………….  18

2.2.1.   Predarea şi învăţarea....................................................... 19

2.2.2.   . Informarea, consilierea şi orientarea elevilor................. 20

2.2.3.   Calificări şi curriculum.................................................. 21

2.2.4.   Resurse materiale şi umane............................................. 24

2.3.   Analiza SWOT Organizationala...................................................... 25

2.4.   Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare.............. 29

Partea a III-a –Planul operaţional

3.1.   Obiectivele specifice şi ţintele şcolii................................................ 30

3.2.      Acţiuni pentru şcoală        (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele)    32

Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

4.1.   Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului........................................................................ 45

4.2.    Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a planului................ 46

Argument justificativ

1.1.      Viziunea şcolii

Liceul Tehnologic nr 1 Prundu acorda şanse egale fiecărui elev în funcţie de potenţialul, interesul şi motivaţiile personale, asigurând formarea de capacităţi şi competenţe care să permită absolvenţilor noştri să-şi găsească locul şi menirea socială într-o lume în continuă schimbare.

1.2.      Misiunea şcolii

Liceul Tehnologic nr 1 Prundu promovează dezvoltarea unui învăţământ modern, de calitate, axat pe respectarea valorilor democraţiei europene. Unitatea noastră şcolară oferă şanse egale elevilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale şi de cultură generală din domeniile agricultură şi protecţia mediului asigurând însuşirea limbajelor necesare integrării sociale şi comunitare. De asemenea asigură continuarea învăţării de-a lungul întregii vieţi, pentru adaptarea la schimbările tehnologice specifice economiei bazata pe dezvoltare.

În toate activităţile, Liceul Tehnologic nr 1 Prundu promovează calitatea, dezvoltarea creativităţii, responsabilitatea, încrederea în sine, toleranţa şi respectul pentru personalitatea fiecărui individ.

Misiunea se subordonează obiectivelor strategice intersectoriale, precum :

v  Accesul egal şi sporit la educaţie

v  Asigurarea calităţii în educaţie şi a formării profesionale

v  Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educaţional

v  Transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării   României

v  Compatibilizarea europeană şi scoaterea şcolii româneşti din izolarea din ultimii ani

v  Reconsiderarea resursei umane – ca principal factor formator

v  Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a culturii organizaţionale

v  Promovarea formării continue şi a învăţării pe tot parcursul vieţii

v  Asigurarea educaţiei de bază şi a formării iniţiale minime Promovarea unui management eficient

v  Promovarea unei culturi civice minimale

v  Construcţia unui mediu intercultural

v  Cunoaşterea şi aplicarea politicilor europene

Şcoala noastră doreşte să devină o minicomunitate în comunitate, ordonată, atentă, bazată pe valori, cu o personalitate bine definită ce va deriva din conexiunea cu tradiţia locală şi unde tinerii vor putea dobândii şi în continuare abilităţile necesare unei profesii utile şi de interes.

Ţintele strategice vor fi :

Armonizarea ofertei IPT cu piaţa muncii

Ţinte:

·         Cuprinderea in planul de şcolarizare în proporţie de 75%, a calificarilor pentru domeniile prioritare la nivel judeţean

·         Maximizarea efectivelor de elevi laclase la 95% din cifra de şcolarizare propusa, prin reducerea abandonului scolar si atragerea populatiei din zona

Asigurarea de șanse egale prin sistemul IPT privind accesul la educație al tinerilor din regiune

Ţinte:

·        Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 15 %

Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolilor din regiune în parteneriat cu alte organizatii

Ţinte:

·        igienizarea scolilor IPT

·        elaborarea unor proiecte de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice

Eficientizarea   relaţiilor parteneriale   existente şi dezvoltareade   noi parteneriate pentru IPT

Ţinte:

·        Cel putin un parteneriat cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor pentru fiecare calificare

·        Cel putin un proiect POCU pentru aprofundarea stagiilor de practica

Formarea profesională continuă a resurselor umane din şcolile ipt ale regiunii

Ţinte:

·        Identificarea nevoilor de formarea profesională a resurselor umane si asigurarea accesului acestora la cel putin un program de formare profesională

Eficientizarea şi dezvoltarea serviciilor de consiliere profesională a elevilor din IPT

Ţinte:

·        Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT

1.3.          Profilul scolii

Scurt istoric

·        Comuna Prundu

,,Pentru ca cetatea morală să se ridice împrejurul nostru, trebuie ca ea să fie mai întâi în noi înşine, trebuie ca prin educaţie să facă parte din sufletul celor de mâine”

Jules Michelet

Comuna Prundul este situată pe Drumul Naţional 41, Giurgiu-Oltenița, în S judeţului Giurgiu la o distanţă de 38 Km de municipiul Giurgiu şi 60 Km de Bucureşti cu o populaţie de aproximativ 5000 de locuitori .

Comuna PRUNDU are în componenţa sa două sate după cum urmează: Prundu și Puieni. Este compusă din circa 4391 ha teren arabil, 193ha intravilan şi 320ha păşune.

În satul PRUNDU se află sediul Consiliului Local, Dispensarul uman şi Dispensarul veterinar.

Deplasarea cetăţenilor în oraşe şi în incinta comunei se face cu autoturisme personale, transport auto.

Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura, creşterea animalelor, legumicultura, folosite în special pentru nevoile proprii, dar există și o piaţă de desfacere pentru valorificarea acestor produse.

În toate satele există telefonie prin fibră optică şi televiziune prin cablu, de asemenea este instalata alimentarea cu apă potabilă stradală cu posibilitate de racordare a cetăţenilor și canalizare.

Drumurile din localitate sunt asfaltate aproape 100%.

Pe raza comunei Prundu există agenţi economici care să asigure necesarul de locuri de muncă pentru cetăţeni.

·        În comuna Prundu funcţionează doua unitati scolare cu personalitate juridică:

1.         Liceul Tehnologic nr. 1 Prundu şi

2.        

Şcoala Gimnaziala nr. 1 Prundu la care este arondată şcoala primara cu clasele I-IV Puieni.

Toate şcolile de pe raza comunei PRUNDU dispun de mobilier adecvat şi mijloace de învăţământ moderne, necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ.

Ø In anul 2010 se infiinţeaza Liceul Tehnologic nr 1 Prundu prin având pentru inceput o clasă cu profilul Tehnician Agronom

Ø În 2011 se înfiinţeaza o clasă de Tehnician ecolog şi protectia mediului

Ø În anul 2014 - termină prima promoţie de absolvenţi de liceu, curs de zi, specializarea Tehnician Agronom si 3 elevi reuşesc să promoveze examenul de Bacalaureat

Ø In 2015 –primeste acreditare atât profilul Tehnician Agronom, cât şi cel de Tehnician ecolog

Trebuie menţionat că Liceul Tehnologic nr. 1 Prundu, dispune de :

-                     1 laborator informatică- 20 laptopuri, imprimantă;

-                     1 laborator de agricultura

-                     1 laborator de protectia mediului

-                     2 grupuri sanitare moderne

-                     12 săli de clasă dotate cu mobilier modern

-                     1 copiatoar, 6 imprimante;

-                     2 video proiectoare;

Transportul elevilor din localitatile invecinate   se face cu 4 microbuze şcolare.

Ofertaeducţională

Pentru stabilirea ofertei educaţionale se ţine cont în primul rând de corelarea cuc erereade pe piaţa forţei de muncă, având în vedere că piaţa muncii este în continuă schimbare, iar adaptabilitatea şi flexibilitatea sunt condiţii esenţiale de integrare socio-profesională a absolvenţilor noştri. Având în vedere integrarea României în Uniunea Europeană, formarea iniţială a tinerilor in domeniul Agriculturii şi a Protecţiei mediului le dă elevior posibilitatea accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea propriei afaceri pe plan local.

În aceste condiţii, Liceul Tehnologic nr 1 Prundu a depus şi depune eforturi pentru a asigura baza materială necesară, cadre didactice care să deruleze activităţi şi parteneriate cu angajatori, care să ducă la îndeplinirea obiectivului prioritar al unităţii noastre, acela de a creşte gradul de integrare socio- profesională a absolventilor.

Resurse umane Personal didactic

Nr crt

Cadre didactice

2020-2021

2021-2022

1

Profesori titulari

12

12

2

Profesori suplinitori calificati

12

12

3

Profesori Suplinitori necalificati

-

-

4

Cadre didactice debutante

1

1

5

Cadre didactice cu definitiv

4

4

6

Cadre didactice cu gradul

didactic II

6

6

7

Cadre didactice cu gradul

didactic I

12

12

8

Cadre didactice cu doctorat

1

1

Personal didactic auxiliar

Nr crt

Numeric

2020-2021

Numeric

2021-2022

Administrator financiar

1

1

Secretar

1

1

Personalul nedidactic

3 persoane in anul sc 2020-2021

3 persoane in anul sc 2021-2022

Parteneriate locale/ judeţene

LISTA PARTENERIATELOR EDUCAŢIONALE

AN SC 2021-2022

-          Parteneriat Universitatea TEHNICA de Constructii Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnica- proiect POCU/379/6/21/124651, „Atragerea de candidati la invatamantul tertiar universitar ingineresc si pregatirea lor pentru cerntele pietei muncii actuale”

-          Parteneriat Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice –orientare profesionala cls XII

-          Parteneriat Clubul copiilor Blaj – Concurs interjudetean „Magia sarbatorilor de iarna”

-          Parteneriat Parohia Ortodoxa Romana Prundu – Activitati cultural – educationale

-          Parteneriat Baroul Giurgiu – Proiect de responsabilitate sociala – „Libertatea mea se termina unde incepe libertatea ta”

1.4 Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anii trecuţi:

a)  Rezultate cantitative

Nr crt

Rezultatul cantitativ

Numeric/ Statistic 2020-

2021

Numeric/ Statistic 2021-

2022

1

Numărul elevilor cuprinşi în cele 13 clase

264

264

2

Numărul elevilor rămaşi la sfârşitul anului şcolar

248

239

3

Elevi repetenţi

16

28

4

Elevi retraşi

0

5

Elevi transferaţi la alte unităţi de învăţământ

5

6

Elevi exmatriculaţi

0

0

7

Nr total de absenţe:

9916

17567

Absente motivate

844

2761

Absenţe nemotivate

9072

14806

8

Starea clădirilor

Buna

Buna

9

Nivel de dotare

10

Cadre didactice angajate

24

24

11

Personal didactic auxiliar

1

1

12

Personal nedidactic angajat

3

3

13

Ponderea cadrelor didactice cu vârsta sub 30 ani

10

9

14

Ponderea cadrelor didactice cu vârsta intre 30 si 50

ani

11

12

15

Ponderea cadrelor didactice cu vârsta peste 50 ani

3

3

b)     Rezultate calitative

·         Crearea unei ambianţe plăcute şi propice activităţii intelectuale

·         Relaţii de colegialitate, respect reciproc şi spirit de echipă

·         Comunicare bună între conducerea şcolii şi personalul angajat

·         Managementul unităţii este realizat de director, coordonator pentru activităţi educative şi extracurriculare; programe manageriale realizabile, eficiente;

·         Asigurarea bazei logistice pentru desfăşurarea activitatiloe curriculare şi extracurriculare;

·         Implicarea în diagnoza și prognoza managerială a tuturor factorilor de decizie ;

·         răspunsuri eficiente și pozitive fidărilor societății în concordanță cu spiritul reformei ;

·         imprimarea unei direcții bune de management și dezvoltare școlară

·         influențe educativ sănătoase și benefice pentru elevi din partea corpului profesoral

·         predominanța învățământului formativ existând în puncte de informare în cancelarie

·         frecvența bună a elevilor și atitudine pozitivă față de educația furnizată de școală

·         procentele de promovare :87 %

·         menţinerea unui climat de siguranţă a elevior în şcoală, prin organizarea serviciului cadrelor didactice, supraveghere video

·         realizarea unui procent de promovabilitate la examenul de Bacalaureat de 20 % in 2021 si de 50 % in 2022

·         realizarea unui procent de 77 % de competente de nivel IV

Ø  S-au creat parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea în condiţii aptime a practicii comasate şi a orelor de instruire practică a elevilor.

Nr

crt

Agentul economic

partener

Calificarea profesională

1

SC TOTAGRO S.R.L.

Tehnician agronom

2

A.D.I.                 E.C.O. MUNTENIA

Tehnician ecolog si protectia calităţii mediului

Nr crt

Specializarea

Nr elevi inscrisi la examenul de certificare a competenţelor de nivel 4

Număr elevi admişi

Procent elevi care au obţinut certificatul de competenţe profesionale nivel4

2020-

2021

2021-2022

2020-

2021

2021-

2022

2020-2021

2021-2022

1

Tehnician agronom

12

10

12

8

100%

57%

2

Tehnician ecolog si protecţia mediului

12

16

12

16

88%

100%

RATA DE SUCCES

Rata de succes reliefata numeric si prin procentul de promovabilitate

Bacalaureat

ANUL

Nr elevi înscrisi

la BAC

Nr elevi care au

promovat

Procent

promovabilitate

2014

3

2015

11

2016

2

2017

5

2018

25

4

8

2019

14

4

29

2020

17

0

0

2021

9

2

20

2022

14

7

50

1.5     Priorităţi la nivel naţional

După aderarea României la UE în anul 2007, politica naâională de dezvoltare a României s-a racordat din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniu, în vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip “european” şi reducerea cât mai rapidă a discrepanţelor semnificative faţăde Uniuninea Europeană.

Integrarea României în Uniunea Europeană are efecte semnificative asupra ocupării forţei de muncă implicit asupra educaţiei şi formării profesionale.

Educația și formarea profesională a forței de muncă vor contribui la definirea locului și rolului României în structura Uniunii Europene în conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educațională a Uniunii este în principal

definită în contextul național cu respectarea diversității culturale și lingvistice. Condiții firești legate de asigurarea egalității șanselor cetățenilor statelor membre UE și candidate la piața muncii se are în vedere ca finalitățile în formare și educație să răspundă cerințelor subsistemelor dezvoltate armonizată în cadrul UE.

În perioada următoare se va pune accent deosebit pe:

·                    Învăţarea centrată pe elev

·                    Parteneriatului cu agenţii social-economici

·                    Dezvoltare curriculum-lui

·                    Elaborarea de standarde de calitate

·                    Formarea continuă a personalului didactic

·                    Asigurarea calităţii

·                    Orientarea şi consilierea elevilor

·                    Modernizarea sistemului informaţional

·                    Modernizarea bazei materiale

·                    Şanse egale pentru toţi tinerii

·                    Utilizarea IT în predare

·                    Elevii cu nevoi speciale

·                    Zone dezavantajate/ zone rurale

·                    Integragrarea europeană

·                    Dezvoltarea de materiale pentru formare diferenţiată

Prioritatea 1 : ARMONIZAREA OFERTEI IPT CU PIAŢA MUNCII

OBIECTIV: Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Ţintă:

·        Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară cuprinsă în învăţământul IPT

Prioritatea 2: ASIGURAREA DE ȘANSE EGALE PRIN SISTEMUL IP PRIVIND ACCESUL LA EDUCAȚIE AL TINERILOR DIN REGIUNE

Obiectiv : Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie

Ţintă: Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 15 %

Prioritatea 3 – DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR DIN REGIUNE ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZATII

Obiectiv: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională

Ţintă:

·        igienizarea scolilor IPT

·        elaborarea unor proiecte de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice

Prioritatea 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREADE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT

Obiectiv:   Dezvoltarea   parteneriatului   social   activ  pentru              formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţean

Ţintă:

·        Cel putin un parteneriat cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor pentru fiecare calificare

·        Cel putin un proiect POCU pentru aprofundarea stagiilor de practica

Prioritatea 5 : FORMAREA   PROFESIONALĂ                  CONTINUĂ             A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE REGIUNII

Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT

Ţintă:

·        Identificarea nevoilor de formarea profesională a resurselor umane si asigurarea accesului acestora la cel putin un program de formare profesională

Prioritatea 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

Ţinta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT

2.1. 

Analiza mediului extern Extras din PLAI 2019-2025

2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

La 1 iulie 2021, populaţia judeţului Giurgiu a fost de 264437 locuitori, cu o densitate de 74,59 locuitori pe km2. Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Giurgiu.

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2007 - 2021 cu circa 22226 persoane.

Sursa: INS,TEMPO

La nivelul judeţului Giurgiu se constată un uşor trend descendent, de populaţie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională.

2.1.2      Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Pe medii de rezidenţă, la nivel regional, judeţul Giurgiu este judeţul cu a doua cea mai ridicată pondere în populaţia rurală de 67,60%, dupa judetul Dâmboviţa, care are 68,36%.

Acest aspect este determinat şi de faptul că judeţul Giurgiu se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni. Sursa: INS

2.1.3      Distribuţia pe sexe

Sursa: INS, TEMPO

Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine.

Astfel, la 1 iulie 2021, 50,87% din populaţia judeţului Giurgiu era de sex feminin şi  49,13% de sex masculin.

2.1.4       Structura pe grupe de vârstă

Pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste).

Comparativ cu 1 iulie 2007 în anul 2021 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 15,48% la 14,32% şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 23,88% la 24,22%. Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 61,46% din total. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârsta 35-49 ani( de la 19,99% la 22,45%) şi 50-54 ani (de la 6,08% la 9,29%) şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-34 ani (de la 28,48% la 24,57%) şi 55-59 ani ( de la 6,10% la 5,16%).

Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

2.1.5.         Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2021

În anul 2021, ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) din România este de 17,40% pe total ţară.

La nivelul judeţului Giurgiu ponderea populaţiei vârstnice este de 18,57%, mai mare decât cea la nivel de ţară.

Sursa: INS, TEMPO

Din analiza structurii populaţiei pe grupe de vârstă, rezultă că si în judeţul Giurgiu, la fel ca în regiunea Sud Muntenia, se păstrează tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin procente reduse ale populaţiei tinere (0-14 ani - 14,32%, 15-19 ani - 5,33%),

pe fondul menţinerii creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 65 ani (18,57 %).

Sursa: INS

2.1.6.   Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale la 1 iulie 2021 în judeţul Giurgiu

100%

18,6                                   16,9                                   19,4

80%

60%              50,2                                   54,0                                   48,2

40%

5,9                     5,6                     6,1

5,7                     5,2                     6,0

20%              5,3                     5,0                     5,5

14,3                   13,3                   14,8

0%

TOTAL             URBAN             RURAL

0-14

15-19

20-24

25-29

30-64

65 +

Pe grupa de vârstă „0-14” ani ponderea mai mare este în mediul rural decât în urban (14,8% în rural faţă de 13,3% în urban); la grupa „30-64” ani ponderea mai mare este în urban (54,0% faţă de 48,2% în rural), iar la

grupa „65” ani şi peste ponderea mai mare este în rural (19,4% faţă de 16,9% în urban).

Sursa: INS, TEMPO

2.1.7 Structura etnică

În urma Recensământului populaţiei din 20 octombrie 2011 a rezultat că 94,1% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 5,9%, iar 5,8% rromi. Din punct de vedere al compoziţiei etnice, cea mai mare parte a populaţiei judeţului este de naţionalitate română, dintre minorităţile naţionale cea mai bine reprezentată fiind minoritatea rromă.

Populație

Etnie

Giurgiu

români

maghiar

rromi

ucrainien

germani

lipoven

turci

tatari

sarbi

slovaci

100%

94,1%

*

5,8%

*

*

*

*

*

*

-

După religie, cel mai mare procent il constituie populaţia de confesiune ortodoxă (Sursa – INS).

Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraţiune.

În anul 2021 rata natalităţii a fost de 8,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori, peste media pe ţară (8,2‰). Rata mortalităţii a fost de 20,2 decedaţi la 1.000 locuitori, fiind cu 5,0 mai mare faţă de nivelul înregistrat pe total ţară.

Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor natural negativ (-3121 persoane şi respectiv -11,9‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990.

În anul 2021, s-au înregistrat 11 decese sub un an, rata mortalităţii infantile în judeţul Giurgiu fiind de 4,9 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, inferioară mediei pe total ţară (5,6‰).

2.1.8.          Mişcarea migratorie

Unul din factorii care influenţează scăderea populaţiei judeţului Giurgiu este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio- economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio- demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai

dispusă la modificarea domiciliului, se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.

Migraţia internă şi externă a populaţiei nu influenţează în mod semnificativ structura demografică a regiunii.

Alături de migraţia internă, un factor important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liber, s-a constatat la nivel naţional un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat populaţiile aparţinătoare grupurilor etnice minoritare (germanii şi maghiarii) şi persoanele care aveau rude sau prieteni plecaţi.

Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din regiune să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA şi Canada. După anul 1995, judetul Giurgiu cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

Judeţul Giurgiu se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu

negativ.

Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi.

Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA , Canada.şi Marea Britanie . După anul 1995, Judeţul Giurgiu cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

2.1.9.        Proiecţii demografice

Proiectarea populaţiei Judeţului Giurgiu, până în anul 2025

Proiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară).

Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.

Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.

Evoluţia viitoare a populaţiei judeţului Giurgiu în varianta medie pe sexe

- mii persoane

2003

2017

2025

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin

292,15

142,33

149,82

274,85

134,86

139,99

240,38

117,29

123,09

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Numărul populaţiei judeţului Giurgiu este anticipat să scadă până în anul 2025 cu aproximativ 49,1 mii persoane faţă de anul 2003 şi cu 34,47 mii persoane faţă de 2017, principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.

Diferenţa pe sexe se va menţine aproximativ la acelaşi nivel, dar numeric va fi în continuă scădere în 2025 populaţia feminină va reprezenta 51,21% din populaţia judeţului faţă de 51,3% în 2003 şi 50,93% în 2017 .

Evoluţia populaţiei judeţului Giurgiu pe grupe mari de vârstă în anul 2003, 2017 şi 2025 Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 49,2 mii persoane la 32,6 mii persoane (-33,7%). Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 16,8% la 13,6%.

În perioada 2017-2025 populaţia de 0-14 ani va scădea de la 39,5 mii persoane la 32,6 mii persoane (-17,5%). Ponderea tinerilor se va diminua de la 14,4% în 2017 la 13,6% în 2025.

2003

2017

2025

mii persoane

pondere

mii persoane

pondere

mii persoane

pondere

%

%

%

Total

292,2

100,0

274,8

100,0

240,3

100,0

0 – 14 ani

49,2

16,8

39,5

14,4

32,6

13,5

15 – 64 ani

187,3

64,1

184,7

67,2

166,3

69,2

65 ani şi peste

55,7

19,1

50,6

18,4

41,3

17,2

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025,

I.N.S., 2004

Populaţia adultă din judeţul Giurgiu va fi de 166,3 mii persoane în 2025 (cu 21,0 mii persoane mai puţin decât în 2003) şi cu 18,4 mii faţă de 2017. Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 64,1% în anul 2003 la 67,2% în 2017) ajungând în anul 2025 la 69,2%.

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite. Populaţia de 65 ani şi peste a scăzut numeric până în anul 2017 cu 5,1 mii persoane faţă de anul 2003, şi ca pondere, a scăzut de la 19,2% la 18,4%. După 2017 populaţia vârstnică va va scădea în continuare atât numeric cât şi ca pondere în total.

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2003-

2025

În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Giurgiu se va afla pe o curbă descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 37,2 mii persoane (respectiv cu 34%) faţă de anul 2003.

Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani. Până în anul 2025 va fi cu 6,1 mii (- 31,6%) copii mai puţin decât în 2003, numărul lor ajungând la 14,9 mii persoane.

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2017,

2025

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Mii persoane

Modificări 2025/2003

Modificări 2025/2017

2003

2017

2025

absolută (mii)

%

absolută (mii)

%

Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani mii persoane

12,00

10,31

8,168

-3,832

-31,9

-2,142

-20,8

Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani

28,70

21,99

18,89

-9,81

-34,2

-3,1

-14,1

Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani

40,45

31,69

25,60

-14,85

-36,7

-6,09

-19,2

În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 7 mii persoane (37,8%) ajungând la mai puţin de 19 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 14 mii persoane (42,9%) ajungând la 25,60 mii persoane în anul 2025.

În perioada 2017-2025 populaţia corespunzătoare învîţământului obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere cu 3,1 mii persoane (-14,1%) ajungând la 18,89 mii persoane.

Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia 15-24 ani , numărul acesteia urmând să scadă cu 6,09 mii persoane (-19,2%).

2.1.10.        Principalele concluzii din analiza demografică . Implicaţii pentru IPT

Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

® scăderea numărului populaţiei;

® densitate superioara mediei pe ţară;

® scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale;

® spor natural negativ;

® dominarea populaţiei de naţionalitate romana.

® ponderea populaţiei de etnie rroma în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea acesteia la nivel naţional.

Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu populaţie preponderent de etnie rroma şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative:

®   reducerea numărului populaţiei active ;

®   deteriorarea raportului de dependenţă economică;

® reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.

Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi.

Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:

® dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

® dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare: estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Scăderea populaţiei şcolare necesită:

® restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii;

® dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

® dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;

® promovarea unei culturi a învăţării permanente;

® asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională.

2.2.   PROFILUL ECONOMIC JUDEȚEAN

2.2.1  Principalii indicatori economici

2.2.1.1.        Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB)

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Analizând proiecţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Giurgiu acest indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere.

Produsul intern brut realizat în anul 2019 în judeţul Giurgiu a fost de 6848,6 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,65 % din produsul intern brut realizat pe ţară şi 5,66 % din PIB-ul pe regiune.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean.

În judeţul Giurgiu rezultă o pondere semnificativă a VAB în industrie (13,4% faţă de 23,3% la nivel naţional).

Construcţiile deţin 11,0% din VAB, procent peste nivelul naţional (6,5%). Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2019 a avut următoarele caracteristici:

-         serviciile au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (61,0%); în anul 2019 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare (12,3%); comerţ (16,9%); administraţie publică şi apărare (22,2%).

-         industria a contribuit cu 13,4% la formarea valorii adăugate brute;

-         agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 14,6% din valoarea adăugată brută totală;

- construcţiile au avut o contribuţie de 11,0% la formarea valorii adăugate brute.

În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2019 faţă de anul 2005, au intervenit următoarele modificări:

- scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura şi silvicultură, industrie şi construcţii) de la 50,2% în anul 2005, la 39,0% în anul 2019;

-   ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură şi silvicultură a scăzut de la 24,2% în 2005 la 14,6% în 2019;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie a scăzut de la 17,4% în anul 2005 la 13,4% în 2019;

-     ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 8,6% în anul 2005, la 11,0% în anul 2019;

-          creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 49,8% în anul 2005 la 61,0% în anul 2019.

Sursa: Calculat pe baza datelor INS,TEMPO

2.2.1.2.      Productivitatea muncii

În anul 2011 productivitatea muncii a înregistrat o creştere de 5,4 procente. Evoluţia productivităţii muncii în România între 2000-2011 a fost influenţată, ca şi în celelalte ţări europene şi de criza economică.

România, a cărei productivitate se situează la 48% din media europeană, se află semnificativ în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică.

Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.

La nivel naţional situaţia se prezintă astfel:

Anii

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Total Wp

%

103.2

106.8

117.0

105.3

110.3

105.8

107.1

105.9

107.6

100.3

103.7

105.4

Sursa:   http://www.insse.ro/shop/printer.jsp

2.2.1.3.          Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Activitatea economică în cadrul judeţului s-a desfăşurat de agenţi economici organizaţi în trei categorii de întreprinderi: societăţi comerciale active, asociaţii familiale, persoane independente. În judeţul Giurgiu, la sfârşitul

anului 2020 erau înregistrate un număr de 5837 întreprinderi active în industrie, agricultură, construcţii, comerţ şi alte servicii , cu un număr total de 26482 angajaţi (în crestere cu 2,5% faţă de 2019). În perioada 2006-2020 se constată o fluctuaţie a numărului de societăţi comerciale active înregistrate în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mai ales în zona serviciilor şi construcţiilor. Din numărul total al societăţilor comerciale active, în 2020, 31,2% funcţionau în comerţ, 17,7% în construcţii, 12,0% în transporturi şi depozitare, 8,1% în industrie, 23,3% în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi alte activităţi de servicii, etc.

Numărul întreprinderilor active

Denumire

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Societăți comerciale

active

3768

4236

4234

4024

3745

3848

4038

4296

4450

4473

4740

4939

5324

5837

- micro (0-

9

salariați)

3403

3859

3869

3677

3318

3393

3613

3871

4034

4041

4305

4507

4859

5374

- mici (10-

49

salariați)

303

314

305

289

363

387

358

361

349

367

368

364

404

398

- mijlocii (50-249

salariați)

55

55

52

49

57

62

62

59

62

60

62

64

56

61

- mari (peste 250

salariați)

7

8

8

9

7

6

5

5

5

5

5

4

5

4

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

2.2.1.4.  Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

La sfârşitul anului 2020 în judeţul Giurgiu funcţionau 5982 unităţi locale active în industrie, agricultura, construcţii, comerţ şi alte servicii, reprezentând 0,9% din unităţile locale active ale ţării şi 8,3% din unităţile locale ale Regiunii Sud.

Din numărul total al unităţilor active, 31,5% funcţionau în comerţ, 17,4% în construcţii, 12,0% în transporturi şi depozitare, 8,4% în industrie, 23.2% în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi alte activităţi de servicii, etc., (anexa 2c).

IMM-urile reprezentau 98,7% din numărul total al unităţilor locale active.

În cursul anului 2020 unităţile locale active din industrie, agricultura, construcţii, comerţ şi alte servicii au realizat o cifră de afaceri de 11322 milioane lei (RON) preţuri curente. În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale active, ponderea a fost deţinută de unităţile din industrie (39,8%),     urmate     de      cele      din      comerţ                   (35,5%).

In cursul anului 2020 unităţile locale active din industrie, agricultura, construcţii, comerţ şi alte servicii au realizat o cifră de afaceri de 11322 milioane lei (RON) preţuri curente. În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale active, ponderea a fost deţinută de unităţile din industrie (39,8%), urmate de cele din comerţ (35,5%).

Pe ramuri de activitate, 20,6% din numărul de persoane ocupate se regăseau în construcţii, 25,0% în comerţ, 16,2% în industria prelucrătoare, 15,5% în transport si depozitare, etc.

2.2.2.    Informaţii parţiale

2.2.2.1.  Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Investitii brute din unitati locale active

- milioane LEI -

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

408

652

730

702

574

803

644

565

557

680

513

1138

897

719

739

- industria extractiva

14

30

47

16

6

78

142

167

134

171

80

94

102

144

108

- industria prelucrătoare

126

94

127

143

79

135

121

73

79

103

55

92

120

106

91

- energie electrica si termica,

gaze si apa

7

12

3

2

9

1

7

79

56

21

7

9

80

17

14

- construcţii

46

188

193

259

170

281

92

37

42

44

47

51

69

88

103

- comerţ

82

168

141

93

73

120

85

103

120

60

93

98

164

89

130

- hoteluri si restaurante

4

8

4

4

4

5

5

5

8

10

8

12

9

22

16

- transport si depozitare

79

102

92

97

93

43

84

75

53

125

169

639

298

194

199

- tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate în principal întreprinderilor

48

43

58

13

116

44

26

18

55

18

45

132

32

33

57

- sănătate şi asistenţă socială

1

2

4

-

4

1

3

3

2

1

3

2

8

4

3

Sursa INS, TEMPO

Perioada 2007-2016 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

2.2.2.2.      Cercetarea dezvoltarea

Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-dezvoltare

Nr. salariaţi în cercetare-dezvoltare la 10000 pers. ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare- dezvoltare

- Mii lei (RON) -

2019

2020

2019

2020

2019

2020

România

43973

4530

4

51,8

53,7

5065332

4964532

Regiunea Sud

Muntenia

2613

2727

23,6

24,8

434899

425470

Giurgiu

-

3

-

0,4

-

199

Unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

2.2.2.3.   Industria

Industria județului Giurgiu este complexă şi diversificată, bazându-se pe bogăţia şi varietatea resurselor naturale existente, cunoscând o mare dezvoltare în zonele unde se extrag şi se exploatează petrol, minerale, etc. Aproape o

zecime din întregul judeţ este împădurită, asigurând materie prima pentru diferite ramuri ale industriei. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei.

Zonele industriale sunt localizate şi aparțin în general comunităţilor mari, cum sunt municipiul Giurgiu şi orașele Mihăileşti şi Bolintin Vale .

Giurgiu Anul          2020

Industria extractivă

62

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

caldă şi aer condiţionat

293

6

Distribuţia apei, salubritate,

gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare

64

Industria prelucrătoare, din care:

144

1

- alimentară şi băuturi

218

- fabricarea produselor textile

5

- fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte

15

- prelucrarea lemnului

12

- fabricarea de mobilă

29

- fabricarea substanţelor şi a

produselor chimice

225

- fabricarea hârtiei şi a produselor

din hârtie

56

- industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi

instalaţii

506

-                    fabricarea de

maşini, utilaje şi echipamente

8

- fabricarea altor mijloace de

transport

7

- industria metalurgică

30

- fabricarea altor produse din

minerale nemetalice

224

- milioane lei -      Tab. 4.10

Judeţul Giurgiu oferă potenţialilor investitori o multitudine de oportunităţi. Odată cu introducerea gazelor naturale se aşteaptă creşterea investiţiilor. De remarcat este faptul ca din anul 2005 a fost relansată industria constructoare navală.

Industria producatoare de energie electrica si termica, gaze si apa deţine   ponderea  predominantă (65,2%) în producţia industrială a judeţului,   urmata de  industria prelucratoare (32,0%) cu activităţi preponderente                   în industria construcţiilor                        metalice           şi             a produselor       din   metal (35,1%), fabricarea                 substanţelor   şi       a produselor                                              chimice   (15,6%), fabricarea        altor               produse  din minerale    nemetalice  (15,5%), industria alimentară (15,1%), etc. Industria extractivă cu o pondere de 1,4% se   concretizează          în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, agregate             minerale              pentru construcţii.

33

Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2014-2020, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei. (v Tab. 3.10)

2,1%

0,5%

0,6%

35,1%

Structura industriei prelucratoare in anul 2020

15,5%

15,1%

3,9%

0,3% 1,0%

0,8

2,0%

15,6%

- alimentară şi fabricarea

băuturilor

- fabricarea produselor

textile

- fabricarea articolelor de

îmbrǎcǎminte

- prelucrarea lemnului,

fabricarea produselor din

lemn

-fabricarea de mobilǎ

- fabricarea substanţelor şi

a produselor chimice

- fabricarea hârtiei şi a

produselor din hârtie

- construcţii metalice şi

produse din metal

- maşini şi echipamente

- fabricarea altor mijloace

de transport

- metalurgie

- alte produse din minerale

nemetalice

De interes pentru oferta IPT din judeţ este şi dezvoltarea viitoare a parcurilor industriale. Parcurile industriale repre zintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte pozitive în plan judeţean, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenţi din judeţ.

Parcurile industriale existente la nivelul judeţului sunt:

*Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord (10 acţionari) - unde îşi desfăşoară activitatea 33 societăţi comerciale care au 1680 angajați, cu

diferite profile de activitate: producere de îmbrăcăminte, țesătorie textilă și din fibră de sticlă, realizare de chimicale pentru industria textilă și pentru agricultură, realizare de geamuri termopan, producere auxiliare pentru țigări, producție de mobilă, servicii instalații de gaz, servicii de curierat, servicii de telefonie mobilă, service auto, sala de sport, depozite, birouri.

*Parcul Industrial Bucureşti (Bolintin Deal) (proprietar SC

„UNIVERSAL MANAGEMENT” SRL) – în suprafaţă de 143 ha, a investit în lucrări de infrastructură și utilități, reușind până la această dată să construiască peste 2500m de drumuri, să execute lucrări de alimentare cu gaze naturale și

energie electrică, foraje la mare adâncime pentru puțuri de apă, stație de epurare, iluminat stradal, etc.

În Parcul Industrial București sunt instalați și funcționează în diverse domenii de activitate societăți ca KLG EUROPE, de origine olandeză fiind unul din cei mai mari operatori de logistică din lume, ProLogis de origine americană, dar cu experiență vastă în logistică pe piața Europeana, Magnetti Prefabricate este unul din importanții fabricanți de elemente de prefabricate în zona, GOKBORA INTERNATIONAL este o altă firmă importantă din Parcul Industrial ce-și desfășoară activitatea pe piața transportului internațional. S-au creat prin dezvoltarea zonei 291 de locuri de muncă.

În municipiul Giurgiu funcţionează de asemenea S.C. Administraţia Zonei Libere Giurgiu S.A., care beneficiază de lucrări de infrastructură, de suprastructură, de conectare la putere electrică, legături telefonice prin fibră optică, spaţii libere pentru producţie şi comerţ. În prezent aici îşi desfăşoară

activitatea cca 2500 angajaţi, în 100 societăţi comerciale cu capital străin, mixt sau românesc.

2.2.2.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi mediu

Complexă                         şi diversificată Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi judeţene cu o lungime de 12932 km (15,00% din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1247 km (11,58% din reţeaua naţională).                      Poziţionarea oraşului Bucureşti în centrul

regiunii, astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinţa de judeţ nu se afla la mai mult de 120 de kilometri de capitală, asigură regiunii Sud-Muntenia acces rapid la principalul aeroport al ţării, Otopeni.

Liniile de cale ferata de folosinţă publică în exploatare în anul 2021 însumau 47 km, din care 4 km cu o cale (8,5%) şi 43 km cu două căi (91,5%), iar lungimea liniilor electrificate este de 36 km (76,6% din total).

Drumurile publice în anul 2021 totalizau 1188 km, din care 316 km (26,6%) drumuri naţionale şi 872 km (73,4%) drumuri judeţene şi comunale.

Anu l 2020

Anu l 2021

Diferenţe (+/-)

2021 faţă

de 2020

Anul 2021

faţă de 2020

-%-

Drumuri publice – total din care:

1179

1188

+9

100,8

Modernizate

987

1000

+13

101,3

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

1

1

-

*

Din total drumuri publice:

Drumuri naţionale din care:

307

316

+9

102,9

Modernizate

306

315

+9

102,9

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

1

1

-

*

Drumuri judeţene si comunale din care:

872

872

-

*

Modernizate

681

685

+4

100,6

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

-

-

-

*

2

Densitatea drumurilor publice pe 100 km

33,3

33,5

-

*

Transportul de pasageri

În anul 2021, în municipiul Giurgiu, numărul pasagerilor transportaţi

cu autobuze a fost de 1124 mii.

Numărul microbuzelor din transportul urban din judeţul Giurgiu a fost în anul 2021 de 13 .

Transportul rutier judeţean şi interjudeţean de pasageri (inclusiv transportul şcolar).

În anul 2015, transportul rutier judeţean şi interjudeţean de pasageri s-a concretizat într-un număr de 1233 mii pasageri transportaţi, în scădere cu 7 mii pasageri (-0.6%) faţă de anul 2014.

În ceea ce priveşte transportul rutier, judeţul beneficiază de o bună deschidere internă şi internaţională, asigurată de drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică şi de Orientul Mijlociu. Menţionăm că în anul 2003 a început reabilitarea DN 5 (GIURGIU- BUCUREŞTI) prin programul ISPA: “Lărgire la 4 benzi a DN5 Adunaţii Copăceni--Giurgiu” – în prezent

lucrările au fost finalizate inclusiv varianta ocolitoare a comunei Adunaţii Copăceni.

Distanţa scurtă între municipiul Giurgiu, port la Dunăre şi capitala Bucureşti , de numai 60 km, asigură locuitorilor oraşului Giurgiu acces rapid la principalul aeroport al tarii, Otopeni. Acest fapt reprezintă de altfel şi o oportunitate pentru investitorii români si străini.

Judeţul Giurgiu are graniţa cu Bulgaria, ceea ce uşurează schimburile cu Grecia şi Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internaţionale şi posibilităţile de transport sunt asigurate de Dunăre. Accesul se face foarte uşor către Bulgaria, pe Podul Prieteniei, pe cale rutieră şi feroviară, iar pe Dunăre se face legătura cu celelalte țări europene riverane fluviului.

Avantajul oferit de principala arteră fluvială de navigaţie europeană, Dunărea, este puţin exploatat ca urmare a reducerii capacităţilor industriale ale oraşelor porturi şi lipsei transportului naval de călători.

Comunicaţii - În anul 2021 în judeţul Giurgiu existau 94 unităţi de poştă şi telecomunicaţii cu servicii către populaţie.

Activităţile de telefonie realizate în reţeaua telefonică fixă în anul 2021

– 17,1 mii conexiuni..

Comparativ cu anul 2020 numărul total de conexiuni, la sfârşitul anului 2021, în reţeaua fixă, a scăzut cu 5,8 mii (-25,33%).

2.2.2.5. Agricultura

Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

Astfel, activitatea economica principală, agricultura, este practicata în procent de peste 50% în regim de subzistenţă. Agricultura contribuia la

valoarea adăugată brută a judeţului în proporţie de 12,5% în anul 2018 şi de 14,6% în anul 2019.

Fondul funciar al judeţului în profil teritorial în anul 2021, in suprafaţă de 354532 ha, cuprinde 276753 ha teren agricol (din care 92,9% în sectorul privat

), repartizat astfel: 260760 ha suprafaţă arabilă (92,8% în domeniul privat), 11918 ha păşuni, 3352 ha vii, 652 ha livezi si 71 ha fâneţe.

În prezent pe teritoriul judeţului Giurgiu funcţionează 496 exploataţii cu personalitate juridică cu o suprafaţă arabilă utilizată de 32422 ha, 25 exploataţii de tip familial cu o suprafaţă arabilă utilizată de 612 ha, restul suprafeţei arabile de 208461ha se regăsesc în gospodăriile individuale ale populaţiei.

Tipul de sol care predomină este cernoziomul (încadrat în zona I de fertilitate în sudul judeţului, în zona II de fertilitate în centrul şi estul judeţului) şi sol brun roşcat şi brun de pădure (în zona III de fertilitate în nordul judeţului).

Sub aspectul suprafeţelor cât şi al producţiilor obţinute predomină culturile de grâu si secară (91029 ha), porumb (44010 ha) şi floarea soarelui

(24164 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaică, soia, rapiţă, legume, plante de nutreţ. etc.

În sectorul zootehnic, la nivelul judeţului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (12165 capete), porcine (40433 capete), ovine (63212 capete) şi păsări (2223471 capete).

Pescuitul, ca meserie şi agrement, este facilitat de existenţa unui fond piscicol impresionant şi divers (crap, caras, somn, şalău, ştiucă, etc.) întins pe o suprafaţă de 2.444 ha luciu de apă administrate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, filiala Călăraşi. Pe raza judeţului Giurgiu există 28 unităţi de producţie în acvacultură cu o suprafaţă de 2.383 ha, 3 asociaţii de pescuit sportiv, o asociaţie de pescari profesionişti pentru pescuitul comercial exercitat în apele fluviului Dunărea

2.2.2.6   Silvicultura

Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de terenuri şi specii

La sfârşitul anului 2021 suprafaţa fondului forestier a fost de 38,8 mii ha, reprezentând 10,94% din suprafaţa totală a judeţului Giurgiu. Pădurile au reprezentat în anul 2021, 94,6% din fondul forestier al judeţului. În cadrul acestora, suprafaţa ocupată de foioase a reprezentat 99,5%, iar cea ocupată de răşinoase 0,5%.Fondul forestier este administrat în cea mai mare parte de ocoale silvice. Vegetatia silvica a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale salbatice pentru vanat. O uriaşă sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

Anul 2020

Anul 2021

Diferente (+/-) 2021

faţă de 2020

Fond forestier

38,9

38,8

-0,1

Suprafata pădurilor

36,8

36,7

-0,1

- rasinoase

0,1

0,2

+0,1

- foioase

36,7

36,5

-0,2

2.2.2.7. Turismul

Structura capacitatii de cazare turistica in functiune, pe anul 2021

8,2%

11.0%

9,2%

hoteluri

hosteluri

moteluri

12,9%

bungalouri

56,5%

pensiuni

agroturistice

pensiuni turistice

Turismul trebuie să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu potenţial de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substanţial la revigorarea socio-economică a judeţului. Judeţul Giurgiu dispune de un potențial considerabil, cu precădere în partea de sud, pentru

dezvoltarea turismului şi a

activităților de recreere, datorita condiţiilor naturale favorabile şi a tradițiilor culturale şi istorice existente.

În judeţul Giurgiu se g sesc numeroase vestigii care atest dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic.

Pe teritoriul judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de lupt al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi

cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice, toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2021 a fost de 177,9 mii locuri–zile, faţă de 155,4 mii locuri-zile câte au fost în anul precedent (+22,5 mii locuri-zile).

Pe teritoriul judeţului sunt în prezent 27 unităţi de cazare turistică, din care: bungalouri 9, hoteluri 6, moteluri 4, hosteluri 2, pensiuni agroturistice 4,

pensiuni turistice 2.

Din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune hotelurile au deţinut 56,5%, hostelurile 12,9%, motelurile 8,2%,   pensiunile agroturistice 11,0 %,

pensiunile turistice 9,2%, şi bungalourile 2,2%.

Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Giurgiu în anul 2021 a fost de 13442, cu 7683 mai mare faţă de anul precedent  (+133,4%).

Din cele 13442 sosiri înregistrate în anul 2021, 12870 au fost ale turiştilor români şi 572 ale turiştilor străini. Majoritatea vizitatorilor străini sosiţi în anul 2021 provin din ţări situate în Europa (94,2%).

Ponderile cele mai mari în numărul total al turiştilor străini sosiţi în judeţul Giurgiu în anul 2021, sunt deţinute de vizitatorii străini din Franţa (13,8%), Italia (10,0%), Germania (8,7%) şi Bulgaria (7,3%), etc.

Comparativ cu zona de nord, zona de sud a judeţului şi în special zona riverana fluviului Dunărea deţine un potenţial turistic neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiţii susţinute o alternativa la turismul clasic montan. O problema cheie pentru dezvoltarea potenţialului turistic al judeţului şi pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti o constituie îmbunătăţirea serviciilor turistice şi dezvoltarea centrelor de informare şi promovare turistică.

Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

-     potenţial turistic generos, format din resurse naturale, antropice şi socio- demografice;

-     grad redus de valorificare a potenţialului turistic;

-     grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare turistică;

-     infrastructură turistică slab dezvoltată îndeosebi în zona de nord a judeţului;

-     posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism.

Pentru valorificarea potenţialului turistic şi creşterea circulaţiei turistice este nevoie de o strategie integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asocierea cu alte proiecte de dezvoltare locală şi regională.

Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul beneficiază de o cerere în creştere. Cererea se modifică nu numai ca volum ci şi ca structură şi în prezent asistăm la o serie de mutaţii care îşi pun deja amprenta asupra turismului, producând oportunităţi pe termen scurt şi mediu. Consumul turistic capătă noi valenţe:

-     devine tot mai segmentat (atomizat);

-     se axează pe pachete de servicii mai complexe în care la serviciile de bază (cazare şi masă) trebuie adăugate şi o serie de servicii suplimentare care să sporească atractivitatea structurilor de primire;

-     creşte ponderea sejururilor scurte;

-     creşte exigenţa pentru calitate, confort;

-     se caută produse elaborate pe baza unui marketing de situaţii;

-     creşte cererea pentru turismul de afaceri;

-     apar noi nişe de clientelă: turişti pentru evenimente sportive; turişti pentru evenimente culturale; turişti pentru lobby; pelerinajul religios; adolescenţi avizi de Europa.

Mutaţiile cererii determină şi o adaptare a ofertelor de şcolarizare spre valenţele turismului modern.

Analiza profilului economic, Analiza pieţei muncii, Date demografice, Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT şi nevoile de competenţe pentru domeniile în care şcoala oferă formare profesională, concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind viitorul  ÎPT

·          Mediul naţional.

Aderarea României la Uniunea Europeană şi crearea unor noi unităţi economice cu profile de activitate extrem de diverse conduce la sporirea necesarului de personal calificat. Odată cu alinierea sistemului de învăţământ românesc la cerinţele învăţământului european, absolvenţii vor putea lucra atât în România cât şi în ţări membre ale Uniunii Europene, ceea ce reprezentă o bună oportunitate pentru aceştia.

·        Mediul regional

Economia regională are o structură diversificată: serviciile angajează 67,2% din populaţia activă (2015), industria aprox. 5,1% şi agricultura 25% .

Învăţământul şi cercetarea ar trebui să aibă un rol fundamental în dezvoltarea viitoare a economiei regiunii.

·        Grupuri-ţintă

Asolvenţii de gimnaziu care doresc să obţină a calificare profesională în domeniul tehnic în sudul județului optează pentru continuarea studiilor la Liceul Tehnologic nr.1 Prundu.

2.2.  Diagnoza mediului intern

Liceul Tehnologic nr.1 Prundu pune la dispoziţia elevilor un curriculum cuprinzător,relevant şi diferenţiat astfel încât la sfârşitul ciclului de şcolarizare absolvenţii să posede abilităţi echilibrate atât în domeniul de specialitate tehnică cât şi umanist şi al ştiinţelor exacte.

Elevii vor urma studii riguroase prevăzute în trunchiul comun al curriculum- ului naţional, în cel diferenţiat şi în curriculum-ul la decizia şcolii, la care se adaugă o ofertă diversificată de discipline de specialitate pentru formarea deprinderilor necesare însuşirii specializărilor în domeniul tehnic.

Astfel, vor fi promovate cunoştinţele fundamentale, dar va fi creat suficient spaţiu pentru opţiuni şi mai ales pentru atingerea de către elevi a unui set de obiective esenţiale:

·                      învăţarea limbilor (naţională, moderne)

·                      însuşirea fundamentului ştiinţelor (fizică, chimie, biologie)

·                      stăpânirea matematicii;

·                      cunoaşterea generală a societăţii;

·                      practicarea sportului;

·                      educaţia estetică (muzicală şi plastică);

·                      formarea spiritului de întreprinzător;

·                      pregătirea tehnologică şi informatică;

·                      pregătirea elevilor pentru integrarea socio-comunitară.

·                      calitatea generală a predării şi învăţării

2.2.1.   Predarea şi învăţarea

•  In anul scolar 2021/2022 s-a constatat la cadrele didactice, rigoare stiintifica si metodica, adecvarea strategiilor didactice la continuturile de instruire, la obiectivele operationale propuse, la nivelul clasei si la varsta elevilor.

• Notarea a fost, in general, ritmica si obiectiva, elevii fiind antrenati in autoevaluare si coevaluare. Atingerea standardelor educationale a constituit o preocupare permanenta pentru majoritatea cadrelor didactice, elevii au fost, in general, capabili sa inteleaga mesajele scrise, orale sau online, sa extraga esentialul din continuturile invatate, sa foloseasca cunostintele acumulate in abordarea unor noi tematici, sa-si exprime si sa-si argumenteze opiniile personale.

•   Cadrele didactice au fost preocupate de stimularea gandirii creative a elevilor, de formarea deprinderilor de activitate intelectuala.

• Relatiile dintre elevi si personalul didactic au fost corecte si principiale, organizarea orelor, atmosfera din clasa si relatiile interpersonale create au fost bune, stimulative pentru actul de predare-invatare-evaluare.

2.2.2.        Informarea, consilierea si orientarea a elevilor Consilierea şi orientarea vocaţionala

·        Este realizata de diriginţi prin teme specifice la orele de dirigientie

·        10 cadre didactice au urmat cursuri de consiliere si orientare la CCD

·        3 cadre didactice au urmat cursuri universtare in domeniu

·        Se organizează acţiuni comune cu CJAP, agentii economici, instituţiile de invaţământ superior

Orientarea profesională a elevilor este in atentia tutror cadrelor didactice din scoala noastra

PUNCTE TARI

-         Existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii : C.C.D., angajatori locali, A.J.O.F.M.,

-         Majoritatea elevilor şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi;

-         Toţi profesorii diriginţi au parcurs cursul de formare „Orientare şi Consiliere”, realizând o comunicare eficientă cu elevii şi familiile acestora;

-         Derularea sesiunilor de informare a părinţilor.

PUNCTE SLABE

·        Numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala;

·        Inexistenţa unor programe de asistenţă psihopedagogică pentru diminuarea stărilor de disconfort psihic în condiţii de examen;

·        Nu funcţionează eficient Consiliul Elevilor;

·        Nu funcţionează eficient Consiliul Reprezentativ al Părinţilor;

·        Număr mic de asistenţe la orele de dirigenţie.

MĂSURI

ü  Realizarea unei baze de date ce poate fi accesată privind schimbările sociale, economice, politice şi tehnologice în stilul de viaţă şi tipurile de profesii de pe piaţa muncii;

ü  Implicarea tuturor cadrelor didactice în activităţile educative şcolare şi extraşcolare;

ü  Participarea elevilor la târguri de locuri de muncă;

ü  Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile elevilor;

.

2.2.3.   Calificări şi Curriculum

Profesorii folosesc metode interactive, astfel încat avem un învatamant centrat pe elev, mai mult formativ decat informativ. Conform reformei învatamantului, pentru realizarea formarii profesionale la nivelul standardelor de pregatire din tarile Comunitatii Europene adaptate la cerintele societatii , a fortei de munca si la economia de piata în predarea materiilor de specialitate – profil tehnologic cadrele didactice urmaresc urmatoarele obiective generale:

-însusirea corecta a concepelor , notiunilor si principiilor care stau la baza materiei respective;

-   folosirea corecta a expresiilor tehnologice;

-   formarea capacitatii de aplicare a cunostintelor dobandite;

-   formarea unei gandiri interdisciplinare;

-  formarea deprinderilor privind utilizarea corecta a instrumentelor, sculelor si utilajelor.

Pentru realizarea acestor obiective, în activitatea de predare se foloseste sistemul multidirectional în care în timpul comunicarii intervin si elevii oferind informatii obtinute în timpul practici.

Scoala se va preocupa de formarea personalului didactic pentru implementarea programului de reforma.

În şcoala noastră, tinerii sunt pregătiţi prin următoarele forme de învăţământ:

·        liceal curs de zi:

filiera tehnologică – profiluri: - Tehnician agronom

- Tehnician Ecolog si protectia mediului

La finalul clasei a XII-a elevii susţin examen pentru obţinerea cetificatului de competenţe profesionale,nivel IV de calificare conforme cu profilul.

Profesorii au elaborat curriculum în dezvoltare locala în parteneriat cu agentii economici sau alte institutii interesate.

·        liceal curs seral incepand cu an sc 2022-2023:

filiera tehnologică – profiluri: - Tehnician Ecolog si protectia mediului

NR. CR T.

CLAS A

DENUMIREA CDL-ULUI

PROFILUL/ DOMENIUL DE PREGATIRE

TIPUL DE CDL

NUMELE SI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC

PROPUNATOR

SPEC ZARE

1

IX

REZOLVAREA UNOR PROBLEME SPECIFICE DOMENIULUI PROTECTIA MEDIULUI

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

NAVIRGEAC TUTA

TEHN ECOL PROT CALI MEDI

2

X

PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

BURCEA CAMELIA PETRONELA

TEHN ECOL PROT CALI

MEDI

3

XI

CALITATEA MEDIULUI

– APA SI AER

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

BURCEA CAMELIA

TEHN ECOL PROT CALI

MEDI

4

XII

SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL CALITATII APELOR UZATE

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

GUTA ANCA

TEHN ECOL PROT

CALI MEDI

5

IX

RECEPTIA CANTITATIVA, CALITATIVA, CONDITIONAREA, PASTRAREA SI VALORIFICAREA PRODUCTIEI

AGRICOLE

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

SOARE DANYELA

TEHN AGR

6

X

ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA PLANTELOR MEDICINALE IN ORIZONTUL LOCAL

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

ZAMFIR SIMONA

TEHN AGR

7

XI

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR ARTOMATICE SI

MEDICINALE

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

APROFU NDARE

ZAMFIR SIMONA

TEHN AGR

8

XII

MARKETINGUL PRODUSELOR

AGRICOLE

RESURSE NATURALE SI

PROTECTIA

Aprofunda re

SOARE DANYELA

Tehni agron

Oferta CDL –urilor este variata si cuprinde :

MEDIULUI

În spiritul reformei începand cu înfiintarea scolii noastre am propus formarea unor absolventi specialisti , responsabili sa decida asupra propriei cariere.

In vederea realizarii acestor tinte în afara curriculumului nucleu am propus pentru elevi atat optionale pentru aprofundarea obiectivelor competente din curriculum nucleu, prin noi unitati de continut, cat si optionale de extindere.

PUNCTE TARI

·         Oferta educaţională a fost adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;

·         CDL în concordanţă cu nevoile şi interesele elevilor;

·         CDL adaptat la cerinţele agenţilor economici;

·         Pentru fiecare nivel de şcolarizare şcoala, dispune de material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, standarde de pregătire profesională, auxiliare curriculare, manuale etc)

PUNCTE SLABE

·         Implicarea subiectivă a părinţilor şi elevilor în alegerea CDL

·         Implicare superficiala a agentilor economici

2.2.4 RESURSE MATERIALE SI UMANE

Liceul Tehnologic nr.1 Prundu dispune de un numar de 23 cadre didactice din care :

Invatamant primar : 5 cadre didactice din care 4 cadre didactice cu gradul I cu studii S; 1 cadru didactic cu gradul DEF

Invatamant liceal : 10 cadre didactice cu gradul I cu studii S ; 4 cadre didactice cu gradul II cu studii S ; 2 cadru didactic cu DEF ; 2 cadre didactice suplinitor calificat cu studii superioare

personal didactic auxiliar : 2 persoane :0,5 contabil,0,5 secretara

Toate şcolile de pe raza comunei PRUNDU dispun de mobilier adecvat şi mijloace de învăţământ moderne, necesare desfăşurării procesului instructiv- educativ.

Trebuie menţionat că Liceul Tehnologic nr.1 Prundu, dispune de :

-                     1 laborator informatică- 20 laptopuri, imprimantă;

-                     34 laptopuri

-                     1 tabla inteligenta

-                     1 laborator de agricultura

-                     1 laborator de protectia mediului

-                     2 grupuri sanitare moderne

-                     12 săli de clasă dotate cu mobilier modern

-                     1 copiatoar, 3 imprimante;

-                     5 videoproiectoare

2.3   ANALIZA S.W.O.T. ORGANIZAŢIONALĂ

PUNCTE TARI (Strengths)

►disponibilitate spre schimbare şi învăţare organizatorică;

►existenţa programului de asigurare a calităţii;

►cadrele didactice calificate;

►majoritatea cadrelor didactice sunt preocupate pentru propria formare şi pentru îmbogăţirea bazei materiale;

►cadre didactice perfecţionate prin stagiile de formare în problematica reformei: abilitare curriculară, evaluare, inteligenţe multiple, negocierea conflictelor, învăţarea centrată pe elev, materiale pentru învăţarea individuală şi nevoi educaţionale speciale şi metodişti pe specialităţi;

►existenţa la nivelul şcolii a coordonatorului de proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;

►parteneriate viabile cu comunitatea locală pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării procesului instructiv – educativ;

►absolvenţi integraţi profesional şi social, admişi în licee şi şcoli postliceale;

►buna gospodărire a bazei materiale;

►existenţa în scoala a unei biblioteci, cu circa 4600 volume;

►realizarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021.

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

►   lipsa unei strategii motivaţionale de implicare a unui număr cât mai mare de cadre didactice în proiecte şi programe finanţate prin fonduri structurale;

►slaba   implicare a   unora dintre cadrele didactice   şi elevi în păstrarea şi îmbogăţirea bazei materiale a laboratoarelor

►neimplicarea  tuturor  cadrelor  didactice  în   activitatea  educativă pentru îmbunătăţirea stării disciplinare şi a frecvenţei şcolare a elevilor;

►existenţa la nivelul şcolii a unui procent 20 % din elevi care provin din instituţii de asistenţă socială, familii monoparentale şi familii defavorizate.

OPORTUNITĂŢI (Opportunities)

►societatea în tranziţie;

►imagine pozitivă a scolii în plan local şi regional;

► existenţa programului de guvernare care prevede dotarea cu calculatoare, cu echipamente a laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, dotarea cabinetului de

consiliere psihopedagogică,educaţia permanentă,ajutoare sociale pentru copiii din familii  defavorizate;

►dezvoltarea de programe de parteneriat pe plan local, naţional şi internaţional;

►lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic prin multiple forme (programe locale I.S.J. - C.C.D., naţionale, europene, INTERNET);

►existenţa strategiei locale pentru dezvoltare durabila

►învăţământul este prioritate naţională;

►lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic prin multiple forme;

►încheierea contractelor cadru de colaborare între primărie şi unitatea noastră;

►existenţa Agenţiei de Dezvoltare Sud MUNTENIA;

►realizarea târgului de oferte educaţionale;

►organizarea zilei „Porţile deschise”

AMENINŢĂRI (Threats)

►posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile socio-economice actuale;

►migrarea cadrelor didactice tinere către domenii mai bine plătite;

►slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice poate conduce la                                                                                                    dezinteres pentru calitatea procesului instructiv-educativ;

ANALIZA S.W.O.T. PE RELAŢII PUBLICE

PUNCTE TARI (Strengths)

·                                      disponibilitate spre schimbare şi învăţare organizatorică;

·                                      existenţa programului de asigurare a calităţii în învăţământ;

·                                      parteneriat de colaborare viabile cu comunitatea locală pentru asigurarea unui climat propice desfăşurării procesului instructiv – educativ;

·                                      elevi participanţi la concursurile şi olimpiadele şcolare cu rezultate foarte bune la faza judeţeană şi naţională;

·                                      absolvenţi integraţi profesional şi social, admişi în licee şi şcoli postliceale;

·                                      realizarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022

.

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

·                                      neimplicarea tuturor cadrelor didactice în activitatea educativă pentru îmbunătăţirea stării disciplinare şi a frecvenţei şcolare a elevilor;

·                                      slaba popularizare a rezultatelor elevilor la concursuri şi olimpiade şcolare.

OPORTUNITĂŢI (Opportunities)

·                                      imagine pozitivă a scolii în plan local şi regional;

·                                      dezvoltarea de programe de parteneriat pe plan local, naţional şi internaţional;

·                                      realizarea „Târgului de oferte educaţionale”;

·                                      organizarea zilei „Porţile deschise”;

AMENINŢĂRI (Threats)

·                                      posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile socio- economice actuale;

OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE COMUNICARE

·                    deschidere faţă de comunitatea locală şi regională;

·                    colaborarea cadrelor didactice în proiecte educaţionale;

·                    realizarea unei relaţii interactive liceu – liceele tehnologice din judeţ;

·                    cunoaşterii ofertei educaţionale a scolii pentru anul şcolar 2022- 2023

·                    cunoaşterea valorilor socioprofesionale precum şi a ethosului celor două unităţi de învăţământ pentru facilitarea unei comunicări deschise;

·                    orientarea profesională în concordanţă cu aptitudinile elevilor.

GRUPURILE ŢINTĂ

·                                      profesori;

·                                      elevii şcolii;

·                                      elevii claselor aXII- a;

·                                      părinţii elevilor din clasa aXII- a;

·                                      membrii consiliului local;

·                                      agenţi economici;

·                                      agenţii locale şi de stat, agenţii guvernamentale;

·                                      persoanele aflate în vecinătatea şcolii.

Profesorii pot exercita influenţe asupra celorlalte categorii de grupuri ţintă enumerate; pot promova imaginea şcolii prin acţiuni de prezentare a profilului şi misiunea ei în contextul înfăptuirii calităţii în educaţie.

Elevii ce frecventează cursurile de zi în cadrul şcolii, dar şi potenţialii elevii din localitate sau din regiune , pot fi activ implicaţi în problemele şcolii, prin activități diverse desfășurate în scoala și în afara ei.

Părinţii prin Comitetul reprezentativ al părinţilor la nivelul şcolii şi prin profesiile şi funcţiile pe care aceştia le ocupă în comunitatea locală pot promova imaginea şcolii. Prin interesul părinţilor faţă de tot ceea ce le afectează educarea şi formarea copiilor se pot desfăşura activităţi şi acţiuni comune profesori - părinţi – elevi. Părinţii pot susţine financiar prin donaţii şi sponsorizări dezvoltarea bazei materiale a şcolii şi desfăşurarea de programe, concursuri şcolare şi extraşcolare.

Consiliul local, prin Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) ca document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2022, poate identifica nevoile de formare profesională astfel încât sistemul educaţional să contribuie la dezvoltarea durabilă, integrată, economică şi socială la nivel local, judeţean şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.

Agenţii economici direct interesaţi de calitatea învăţământului profesional şi tehnic, pot fi partenerii şcolii în protocoale de colaborare pentru introducerea în planul de şcolarizare a noi calificări, cât şi pentru elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală şi pentru stabilirea programului de efectuare a instruirii practice.

2.4        Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare

În urma analizei SWOT la nivelul școlilor de pe raza comunei Prundu s-au desprins urmatoarele nevoi:

·                    necesitatea intensificării legăturilor între școală și principalii actori ai comunității locale (Consiliul local, dispensar, poliție, biserică, părinți, agenți economici);

·                    importanța muncii în echipa și participarea la decizie;

·                    abilităti sociale și nevoi afective;

·                    cooperarea între profesori – elevi – părinți;

·                    coordonarea unor activități care pot rezolva unele nevoi locale ale comunității (crearea de locuri de munca, implicarea în proiecte care să atragă fonduri la nivelul comunei, activități culturale);

·                    formarea continuă a cadrelor didactice și participarea lor la programe de pregătire în domenii cum ar fi Tehnologia Informației și Comunicarii sau învățarea unei limbi straine de circulație internatională;

·                    consilierea elevilor în probleme legate de orientare scolară și profesională dar și in aspecte referitoare la viata de zi cu zi;

·                    înregistrarea informațiilor;

·                    dotarea cu echipamente și matariale auxiliare;

·                    resurse de învătare și facilități logistice;

Din lista de nevoi enumerate mai sus considerăm că rezolvarea lor de către școală cu sprijinul comunității locale și prin diferite programe în care aceasta s- ar putea implica, ar putea atinge, pe perioada derulării acestui plan de dezvoltare scolară, toate prioritățile propuse.

3.1. 

Obiectivele specifice şi ţintele şcolii

ŢINTA STRATEGICA I:

Armonizarea ofertei IPT cu piaţa muncii Obiectiv : Identificarea nevoilor de calificare Ţinte:

·         Cuprinderea in planul de şcolarizare în proporţie de 75%, a calificarilor pentru domeniile prioritare la nivel judeţean

·         Maximizarea efectivelor de elevi laclase la 95% din cifra de şcolarizare propusa, prin reducerea abandonului scolar si atragerea populatiei din zona

ŢINTA STRATEGICĂ II

Asigurarea de șanse egale prin sistemul IPT privind accesul la educație al tinerilor din regiune

Obiectivul : Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie

Ţinte:

·        Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 15 %

Tinta strategica III

Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolilor din regiune în parteneriat cu alte organizatii

Obiectivul : Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională Ţinte:

·        igienizarea scolilor IPT

·        elaborarea unor proiecte de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice

TINTA STRATEGICA IV

EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREADE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT

Obiectivul : Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru                                                                                       formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţean

Ţinte:

·        Cel putin un parteneriat cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor pentru fiecare calificare

·        Cel putin un proiect POCU pentru aprofundarea stagiilor de practica

TINTA STRATEGICA V :

FORMAREA   PROFESIONALĂ   CONTINUĂ   A                      RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE REGIUNII

Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT

Ţinte:

·        Identificarea nevoilor de formarea profesională a resurselor umane si asigurarea accesului acestora la cel putin un program de formare profesională

TINTA STRATEGICA VI:

EFICIENTIZAREA   ŞI DEZVOLTAREA   SERVICIILOR                                 DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

Ţinte:

·        Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT

3.2.  Acţiuni pentru şcoală (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele)

3.1. Plan de acțiune - an școlar 2021-2022

PRIORITATEA 1: ASIGURAREA CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL ŞI A RELEVANŢEI ACESTUIA PE PIAŢA MUNCII

OBIECTIVE:

1.  Promovarea unei oferte educaţionale cuprinzând calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe parcursul întregii vieţi

2.   Corelarea rezultatelor învățării din standardele de pregătire profesională cu cele europene

Indicatori de impact (PLAI):

-  Adaptarea ofertei la ţintele PRAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii.

-  Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a județului cuprinsă în învăţământul IPT

ŢINTE

1.  Includerea în oferta educaţionala a cel puţin 75% din calificările din domeniile identificate ca prioritare la nivel local si judeţean, astfel încât să se înregistreze o creştere cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor ÎTP, până în 2022.

2.   Recunoașterea și validarea competențelor, achizițiilor și abilităților dobândite prin participarea la mobilități de formare profesională.

CONTEXTUL

Pe plan local –s-a constatat existenţa unor dezechilibre între cererea de calificare şi oferta educaţională a şcolii, ceea ce determinăun grad redus de integrare profesională a absolvenţilor.

Accesul la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară este limitat, în principal, de:

constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural şi cei proveniţi din familii defavorizate din punct de vedere economic)

dezinteres din partea absolvenţilor învăţământului obligatoriu pentru continuarea studiilor.

Se impune astfel elaborarea unei politici de intervenţie directă pentru a corela sistemul educaţional cu piaţa muncii.Crearea condițiilor optime pentru derularea Proiectului ROSE

ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

REZULTATE AŞTEPTATE

ORIZONT DE TIMP

RESPONSABILITĂȚI

PARTEN ERI

SURSA DE FINANȚARE

Corelarea strategiei de dezvoltare a şcolii cu strategia ISJ şi Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii în concordanţă cu PLAI .

Raport de implementare PAS

PAS revizuit

noiembrie

Director,

Comisia pentru elaborare şi revizuire care va respecta calendarul de

elaborare/monitorizare şi revizuire PAS

Buget propriu

Colectarea solicitărilor de şcolarizare / scrisorilor de intenţie de la agenţii economici, pentru anul şcolar 2021-2022

Numărul partenerilor

economici să fie de cel puțin unul pentru fiecare

domeniu de pregătire profesională

Noiembrie

Director,

Responsabil arie curriculară tehnologii,

Membrii catedrei tehnice

Partenerii economici

Buget propriu

Încheierea contractelor de instruire practică cu agenţii economici care au transmis solicitări /

Numărul contractelor încheiate să fie cel puțin

Decembrie

Director, Responsabil arie curriculară

Partenerii economici

Buget propriu

scrisori de intenţie

unul pentru fiecare calificare solicitată

tehnologii, Maiştrii instructori

Analiza mediului extern (piaţa muncii) și a solicitărilor de formare profesională pentru partenerii economici în procesul de fundamentare şi elaborare a proiectului planului de şcolarizare

pentru anul şcolar 2021-2022

Plan de şcolarizare realizat 100%.

Decembrie

Directorul va coordona echipa de lucru pentru a identifica nevoia de

calificări pe piaţa muncii locale

ISJ

Partenerii economici Consiliul Local Consiliul Profe’[psor

al

Buget propriu

Realizarea unei oferte educaţionale adaptata

cerinţelor comunităţii locale şi bazei materiale de care dispune şcoala.

Promovarea ofertei educaţionale

Brosuri, Pliante, C.D.- uri cu oferta şcolii pentru a fi distribuite elevilor de

gimnaziu

Permanent

Membrii echipei de promovare vor prezenta oferta educaţională şcolilor

generale limitrofe

Şcolile generale din zonă

Buget propriu

Menținerea calificărilor şi specializărilor pentru nivelurile de calificare 4 identificate ca priorităţi

Oferta educaţională a şcolii cuprinde în proporţie de cel puţin 60% din calificările

identificate la nivel local

Decembrie

Directorul şcolii, Consiliul de administraţie

Partenerii economici implicaţi în elaborarea

CDL-

Buget propriu

ca priorităţi

urilor

Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ nivel 4 .

Chestionare aplicate absolvenţilor,

Octombrie

Diriginţii claselor terminale vor prezenta anual rapoarte cu privire la inserţia

absolvenţilor,

ISJ GR AJOFM

Buget propriu

Colocviu    de    validare        și

recunoaștere   a competențelor, achizițiilor și abilităților dobândite.

Evaluarea participanților

Conform aplicațiilor

Director, responsabil proiect

Partenerii externi

PRIORITATEA 2. ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR

Obiectiv 1. Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului laeducaţie.

Ţinte:

1. Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 11 % până în anul 2022.

Context: Furnizorul de educație dezvoltă formarea elevilor urmărind îmbunătățirea competențelor cheie.

ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

REZULTATE AŞTEPTATE

ORIZONT DE TIMP

RESPONSABILITĂȚI

PARTENERI

SURSA DE

FINANȚAR E

Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES

Studii realizate de consilierul CJAP- privindnumărul elevilor cu CES, adaptarea acestora la cerințele IPT

Anual

Directori Consilierul educativ

C J A P

I

S J

Asigurarea calităţii serviciilor de sprijin

educaţional personalizat pentru copiii cu CES și de orientare şcolară şi consiliere profesională

Nr. cadrelor didactice formate pentru a asigura servicii de orientare şcolarăşi de

consiliere pentru elevi cu CES

Anual

Directori Responsabili arii curriculare / catedre Profesori și maiștri instructori

ISJ

CCD GRCJRAE

Buget local Buget Rose

Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Implicare în activitățile proiectului Rose

Rata de tranziţie cel puțin85%

Reducerea ratei de

abandonului şcolar la 11%,până în 2022

Anual

Directori Consilierul educativ Profesori

C J A P

I S

J

Dezvoltarea unor activități pentru creşterea participării la învăţământul IPT a elevilor care provin din grupuri vulnerabile (din zonele rurale, minorităţi etnice, elevi cu CES):

Creşterea ratei medii de absolvire a liceului cu 3 %pe an, până în 2022 Creșterea ratei de promovare la examenul de bacalaureat cu 2% pe an a absolvenţilor Diminuarea cu 3% pe an a absențelor nemotivate Reducerea ratei de abandon

şcolar la 11 %, până în2022

Anual

Directori Cadre didactice

C J A P

I S J

Parteneri locali, economi ci

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE PREGĂTIRII DE SPECIALITATE, ÎNCONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE

Obiectiv: Modernizarea infrastructurii şi dotarea atelierelor şi laboratoarelor cu echipamente performante pentru asigurarea unei pregătiri teoretice şi practice

de calitate.

Indicatori de impact:

- dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.

Ţinte:

1.   Amenajarea cabinetelor si atelierelor pentru pofilul și domeniile școlarizate, în proporție de 90%.

2.   Încheierea de parteneriate cu alte organizaţii pentru realizarea activităţilor extracurriculare privind tranziţia şcoală-piaţa muncii

3.   Accesarea unor proiecte pentru dezvoltarea bazei materiale

Context: Deoarece adaptarea la cerinţele pieţei muncii reprezintă o prioritate, este necesară o bază materială specifică acestor domenii. Pentru

desfăşurarea procesului de instruire-învăţare a elevilor în cadrul şcolii, spaţiile de instruire existente trebuie reamenajate şi adaptate corespunzător noilor cerințe curriculare

ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

REZULTATE AŞTEPTATE

ORIZONT DE TIMP

RESPONSABILIT ĂȚI

PARTENERI

SURSA DE FINANȚARE

Dezvoltarea bazei materiale astfel incat sa satisfaca cerintele domeniilor de calificare

Cel putin doua ateliere modernizate

Pe tot parcursul anului scoalar

Director, Administrator Resp ariei curriculare tehnologii

Operatori economici

Buget propriu

PRIORITATEA 4: EXTINDEREA ȘI DEZVOLTAREA COOPERĂRII NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE PRIN PARTENERIATE DE FORMAREPROFESIONALĂ

Obiective:

1.   Dezvoltarea relaţiilor comunitare cu scopul promovării imaginii şcolii şi a reprezentării intereselor acesteia.

2.  Dezvoltarea unei rețele europene de parteneriate, prin iniţierea şi participarea la programe şi proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere,

având ca scopasigurarea schimburilor de bune practici.

Ţinte:

1.   Încheierea cel puţin a unui acord de parteneriat pentru fiecare calificare/specializare.

2.   Realizarea a cel puțin două schimburi de bune practici la nivel european până în anul 2022.

Context:

În Municipiul Ploieşti, pentru anumite calificări s-a constatat o implicare redusă a partenerilor sociali în formarea profesională a elevilor din sistemul ÎPT . Se impune o

participare mai activă a partenerilor sociali în formarea profesională a elevilor în perspectiva integrării profesionale a absolvenţilor, în condiţiile în care şcoala

devine furnizor de forţă de muncă pentru comunitatea locală. Intrarea Romaniei în UE permite accesarea fondurilor europene prin realizare de proiecte derulate în parteneriat.

ACȚIUNI PENTRU

ATINGEREA OBIECTIVULUI

REZULTATE ASTEPTATE

ORIZ ONT DE TIMP

RESPONSABILI TĂȚI

PARTENERI

SURSA DE FINANȚARE

Dezvoltarea parteneriatelor cu agențieconomici implicați în formarea profesională a elevilor

Numărul de contracte de colaborareîncheiate cu partenerii sociali şi nr.

elevi implicați în instruirea practicăla agentul economic de profil.

Formarea profesională prin efectuarea instruirii practice a

elevilor la agenţii economici, înproporţie de 80%

Nr agenților economici implicați înluarea

deciziilor Consiliului de Administrație

Octombrie

Director Responsabil ariei curriculare tehnologii

Partenerii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor.

Buget propriu

Cooptarea partenerilor economici ca membri ai echipelor de lucru pentru proiectarea planului de şcolarizare, ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de certificare a competenţelor

profesionale şi stabilirea ofertei de CDL pentru 2021-2022

Nr. de contracte cadru pentru proiectarea

planului de școlarizare; Nr. de reprezentanți în comisiile deexamen N3,N4,N5;

Nr. CDL-uri elaborate.

Noiembrie Februarie Conform OMEN-

calendar desfășurare examene de certificare a competențel

or profesional

Director, Dirctor adjunct, Comisia de curriculum, Responsabil arie curriculară tehnologii

Buget propriu

Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a

absolvenţilor IPT.

Acţiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilor prin vizite tematice organizate la agenţii economici.

permanent

Director Responsabil arie curriculara tehnologii

Centrul Judeţean deAsistenţă Psihopedagogică

Buget propriu

Încheierea de parteneriate cu alte şcoli, instituții sociale și culturale şi continuarea celor iniţiate în anul şcolar anterior.

Documente doveditoare ale parteneriatelor încheiate

permanent

Director, Coordonator educativ,

Lucrător desemnat S.S.M.

Conform

contractelorde parteneriat

Buget propriu

Încheierea unui protocol de colaborare cu Poliţia de proximitate, Agenţia pentru

combaterea traficului de persoane, Jandarmeria,etc.

Documente doveditoare ale parteneriatelor încheiate, cel puţin un parteneriat

Octombrie

Director, Coordonator educativ

Poliţia de proximitate, Agenţia pentru combaterea traficului de

persoane, Jandarmeria

Buget propriu

Întocmirea Planului de mediatizare a şcolii şi ofertei şcolare pentru 2020-2021, Actualizarea paginii WEB a colegiului

Planul de şcolarizare, Participare la târgul ofertelor educaţionale, Materiale promoţionale,PaginaWEB.

permanent

Director, Coordonator educativ

ISJ – PH

Comunitatea locală,Parteneri economici

Buget propriu

Realizarea strategiei de internaționalizare a școlii

Document elaborat

septembrie

Directori CA

Realizarea aplicațiilor pentru parteneriate în proiecte Erasmus+

Nr. de parteneriate

Conform calendarului pentru

aplicații

Director Responsabil proiecte europene

Parteneri externi

Realizarea mobilităților prin proiecte

Erasmus+

Cel puțin două mobilități/schimb de bune practici

Conform aplicațiilor

Director

Parteneri externi

Grant

Recunoașterea, validarea și transferarea cunoștințelor,

abilităţilor și compentenţelor dobândite de elevii participanți la mobilități Erasmus+

Note puse în catalog Documentul Europass Certificat de participare

Conform calendarului de implementar e

Director Comisia de validare

Partenerii din fiecareproiect Erasmus+

Grant

PRIORITATEA 5: FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE

Obiective:

1.   Formarea cadrelor didactice în vederea utilizării metodelor de învăţare centrată pe elev pentru creşterea calităţii procesului instructiv educativ

2.   Profesionalizarea cadrelor didcatice prin parcurgerea de programe de formare prin intermediul proiectelor Erasmus+

Indicatori de impact:

- Participarea cadrelor didactice din școală la cel puţin un curs de formare profesională continuă, anual.

Ţinte:

1.   100% din cadrele didactice debutante efectuează cursuri de formare continuă în vederea aplicării metodelor de învăţare centrată pe elev

2.   Participarea în procent de minim 40 % a cadrelor didactice din IPT la cursuri de formare profesională continuă.

3. Creșterea cu 10 % a cadrelor didactice participante la programe de formare prin proiecte Erasmus+

Context: În metodele de instruire tradiţionale elevul are un rol pasiv fiind un receptor al informaţiei. Elevul trebuie determinat să participe activ la procesul de instruire – învaţare, ”să înveţe să înveţe”.

ACȚIUNI PENTRU

ATINGEREA OBIECTIVULUI

REZULTATE ASTEPTATE

ORIZ ONT DE TIMP

RESPONSABILITĂȚI

PARTENERI

SU RSA DE FIN

ANȚ ARE

Identificarea nevoilor de formare profesională

a resurselor umane din şcoală şi asigurarea

accesului acestora la programe de formareprofesională continuă

Baza de date privind necesarul de formare profesională

continuă pentru cadrele didactice din școală

Anual

Directori

Comisia de formare

CCD ISJ

Universităţi

Buget propriu

Participarea cadrelor didactice la programe deformare continuă şi de perfecţionare, organizate de CCD , ISJ

, UPG şi altele, Participarea personalului didactic auxiliar şi

nedidactic la programe de formare continuă şide perfecţionare

Număr de cel puţin 20 persoane formate prin cursuri organizate de CCD Prahova,UPG Ploieşti,alteleDocumente doveditoare

Pe tot parcursul anului școlar

Director ,

Responsabil cu formarea continuă

CCD , ISJ PH UPG,

alte organizații

Proprii

Înscrierea cadrelor didactice la cursuri de

formare pentru scrierea proiectelor naţionaleşi internaţionale

Cel puțin 2 proiecte noi propuse,

Realizarea şi participarea ca parteneri în cadrul proiecteloreuropene şi a altor proiecte

educative

Pe tot parcursul

anului școlar Conform calendarului proiectelor

Coordonator proiecte şi programe educative Coordonator proiecte

europene

Şefii de catedră

Comisia pentru activităţi extraşcolare.

ISJ PH, MEN

M E N

Fon duri Euro pene

Studierea şi insuşirea de către întregul corp profesoral a actelor normative care au intrat invigoare la începutul anului şcolar 2018- 2019

Cunoaşterea ROFUIP, Statutul elevului, Metodologia specifică

învaţămantului dual

, Metodologia de mobilitate , Metodologia de echivalare a studiilor în

proporţie de 100 % a cadrelor didactice

Septembrie

Director, Director adjunct,

-

Proprii

Comunicarea ritmică a informaţiei legate de

calendarul mişcării personalului didactic şicerinţelor fiecărei etape,

Întocmirea şi depunerea dosarelor pentru înscrierea la definitivat şi grade didactice,Asigurarea

evaluării cadrelor didactice

înscrise la definitivat şi grade didactice prin

Rezolvarea problemelor de etapă la

termen , Documente doveditoare, Registrul de inspecţii şi PV inspecţii

Conform graficului ISJ

Director, Director adjunct,

Responsabil formare continuă

ISJ PH

Proprii

asistenţe şi inspecţii

Desfăşurarea unor activităţi demonstrative, aplicaţii utilizând metode moderne care să motiveze implicarea elevilor în actul educaţional (lecţii demonstrative,

chestionare).

100 % din cadrele didactice care urmează cursurile de formare prezintă activităţi demonstrative motivante pentru elevi

Semestrial Anual

Cadrele didactice care au efectuat cursuri

-

Proprii

Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei de elevi, Monitorizarea formării cadrelor didactice

Fişele de asistenţă la oră , Întocmirea raportului comisiei de formare

continuă a cadrelor didactice

Conform graficelor de asistenţă ale directorilor, Septembrie

Director, Director adjunct,

Comisia de formare continuă a cadrelor didactice

-

Proprii

Dezvoltarea unui centru de formare al cadrelor didactice

Derularea altor programe de formare în spaţiile oferite de şcoală,

Creşterea numărului de persoane participante la formare

Pe tot parcursul anului școlar

Director, Responsabil formare continuă

Organizaţiile care propun cursurile

Proprii

Participarea cadrelor didactice la mobilități de tip Erasmus+

Nr. cadre didactice participante

Conform aplicației

Director,

Partenerii externi

Grant

PRIORITATEA 6: DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚI DE INFORMARE ȘI ORIENTARE PROFESIONALĂ PENTRU CARIERĂ

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către niveluri

superioare de educaţie

Indicatori de impact:

- Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională pentru toţi elevii

Ţinta: Consilierea profesională a elevilor cuprinşi pentru a alege în cunoştinţă de cauză traseele de formare profesională

Context: În condiţiile schimbării permanente a raportului cerere-ofertă există necesitatea unei informări optime şi coerente asupra tuturor aspectelor pe care

le implică alegera corectă a carierei. Procesul de consiliere trebuie să asigure creşterea interesului elevilor pentru finalităţile vizate prin promovarea fiecărui nivel.

ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA

REZULTATE

ORIZ

RESPONSABILITĂȚI

PARTENERI

SU

OBIECTIVULUI

ASTEPTATE

ONT

RSA

DE

DE

TIMP

FIN

ANȚ

ARE

Dezvoltarea de programe de orientare şi

Număr de programe de

Anual

Comisia diriginţilor

CJAP, CJRAECCD, ISJ

Proprii

consiliere profesională prin acţiuni

consiliere pe clase,tipuri de

Consilier școlar

Comitetul depărinţi

comune ale şcolii, AJOFM, alte ONG-uri

activități, tipuri de

şi firme specializate

chestionare

(teste de personalitate,

teste de aptitudinietc.)

Organizarea activităților de orientare şi consiliere profesională pentru toate nivelurile de învăţământ , în parteneriat

cu instituţii abilitate

Nr. de activităţi realizate

Anual

Comisia diriginţilor Psihologul şcolii

CJAP

Proprii

Derularea activităţilor din cadrul Proiectului ROSE

Elevii şcolii beneficiază de activităţi din cadrul Proiectului ROSE

Echipa de implem entare a proiectu lui va monitor iza

activităţ ile şi rezultat ele acestora

.

Consilie rul CJAP

MEN CJAP CJRAE

Derularea activităţilor din cadrul Proiectului ROSE

Buget proiect Rose

Diversificarea activităţii de informare şi consiliere pentru carieră elevilor .

Continuarea studiilor

absolvenţilor şi integrarea pe piaţa forţei de muncă .

Lunar

Director,

Consilierul educativ, Comisia diriginţilor, AJOFM,

Parteneri sociali

CJAP,

Agenții economici identificați, AJOFM

Proprii

Monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii şi în învăţământul superior şi postliceal

Statistica inserției absolvenților

Octomb rie

Director adjunct Responsabilul ariei curriculare tehnologi Diriginţi clase terminale

-

Proprii

Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

4.1.  Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

1.  Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor

2.  Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3.  Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin:

- chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională;

-   discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională;

-   interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local.

Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional prin PRAI.

4.  Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare:

-   personalului şcolii (în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră);

-   elevilor (în cadrul Consiliului elevilor);

-   părinţilor (în cadrul întâlnirilor cu părinţii);

-   partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

6.  Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea priorităţilor

7.  Elaborarea planului operaţional SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii:

-   documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor;

-   documente care atestă parteneriatele şcolii;

-   oferta de şcolarizare.

Documente de analiză a activităţii şcolii:

-   rapoarte ale catedrelor;

-   rapoarte ale Consiliului de Administraţie;

-   rapoarte ale echipei manageriale;

-   rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii: secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă. Documente de prezentare şi promovare a şcolii;

Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, Regiunea Giurgiu; Chestionare, discuţii, interviuri;

Rapoarte scrise ale ISJ şi MENCS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

4.2.  Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

Implementarea Planului de Acţiune al Şcolii va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat prin:

Întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

Includrea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

Prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie; Revizuire periodică şi corecţii.