Heidegger și întrebarea privitoare la fiinţă

Fenomenologie versus analiza limbajului (Husserl, Frege, Wittgenstein) ♦ Întrebarea privitoare la fiinţă (sensul ființei) ♦ Teza „uitării“ ființei și diferența ontologică

Necesitatea reluării întrebării privitoare la fiinţă

Problematica deschisă de moto-ul cărţii (Platon, Sofistul) ♦ Privire de ansamblu asupra paragrafelor introductive ale lucrării ♦ Structura formală a întrebării privitoare la fiinţă ♦ Prezentarea structurii tratatului

Destrucţia istoriei ontologiei

Destrucţia fenomenologică, în calitatea ei de metodă a ontologiei ♦ Concepţia asupra tradiţiei (influenţa lui Luther) şi necesitatea „reiterării autentice“ ♦ Timp și temporalitate

Ideea de fenomenologie şi preconceptul fenomenologiei

Conceptul de fenomen (distincţia aparenţă / apariţie) ♦ Conceptul de logos. Turnura hermeneutică a fenomenologiei. Distincţia analiză/interpretare în contextul lucrării Fiinţă şi timp

Analitica ontologică fundamentată a Dasein-ului uman

Faptul-de-a-fi-în-lume, în calitatea sa de „constituţie fundamentală“ a fiinţării de ordinul Dasein-ului. ♦ Categoriile existenţei umane ca existenţiali

Ideea de mundaneitate

„A-fi-în“ versus „A-sălăşlui-în“. Spaţialitatea lumii ♦ Fenomenul trimiterii ♦ Semn şi ustensil ♦ Analiza ustensilului pe linia ideii de mundaneitate ca ansamblu de semnificații

Discurs, rostire, limbă

Problematica limbajului din perspectiva analiticii existenţiale ♦ Ascultarea şi tăcerea ca elemente constitutive ale discursului

Impersonalul „se“

Cotidianitate şi facticitate ♦ Fenomenul căderii şi al sinelui impersonal ♦ Sinele autentic întrevăzut ca posibilitate ♦ Fenomene ale cotidianităţii conotate în registrul căderii: curiozitatea (Neugier), flecăreala (Gerede).

Angoasa ca situare afectivă privilegiată

Distincţia frică / angoasă ♦ Semnificativitatea lumii experimentată ca nimic pur în angoasă

Grija ca „fiinţă“ a Dasein-ului

Structura unitar-tripartită a grijii ca existenţial fundamental ♦ Aruncare în lume / Cădere / Proiect. ♦ Premisele interpretării fiinţei Dasein-ului pe firul unui concept de timp originar. ♦ Problema libertăţii şi problema adevărului, aşa cum reies din contextul analiticii fundamentale a Dasein-ului

Dasein-ul ca fiinţă întru moarte

Proiectul, un „gest“ al Dasein-ului ca fiinţă posibilă. ♦ Anticiparea morţii ca posibilitate ultimă şi de nedepăşit. Schiţă asupra interpretării Dasein-ului ca timp.

Recapitulare, trimiteri culturale

Personaje literare în fundalul analiticii Dasein-ului: Madame Bovary (ca exponent al „reveriei în privinţa posibilităţilor“, interpretare a bovarismului din perspectivă heideggeriană) ♦ Oblomov (ca transcriere literară a fenomenului „neangajării în posibilitate“) ♦ Bouvard şi Pécuchet (discuţie în jurul fenomenelor legate de Dasein ca fiinţă posibilă ce proiectează). ♦ Ivan Ilici (viaţa trăită în registrul neautenticului / autenticului). ♦ Levin (Tolstoi, Anna Karenina) – fenomenul clipei ca garant al autenticităţii Dasein-ului.