Acele Morarului, Bucegi, trasee accesibile

Privind dinspre sud, de exemplu de pe Coştila sau de la Cerdacul Obârşiei, acele sunt doar un pic mai puţin impresionante, pentru că sunt înierbate şi din ele se desprind spre sud nişte muchii care le sprijină ca nişte contraforturi.

Contrafortul din Saua Acului de Sus este strapuns, la cativa metri sub Creasta Morarului, de un tunel (T) prin care se poate cobori la strunga dintre Acul de Sus (AS) si Acul Crucii, pe un horn ierbos, pe fata estica foarte inclinata a contrafortului.

Pe sub contraforturi exista, pe fata sudica a Morarului, un brau (bS, Brana de Sus) cu un capat sub extremitatea estica a Morarului, celalalt cap fiind mai la vest de Sistoaca Crucii. Intre Brana de Sus si strunga Acului Crucii accesul este de asemenea nu prea dificil. Brana de Sus, impreuna cu Brana Acelor (bA) de pe versantul nordic alcatuiesc un veritabil Brau al Acelor (BA). Un acces mai usor intre Saua Acului de Sus (sAS) si Brana de Sus (bS) este posibil prin vestul contrafortului cu tunel, constituind o varianta a Braului Acelor.

Pentru cei care vor sa viziteze in siguranta zona Acelor descriem cateva trasee accesibile. Spiritul de orientare este absolut necesar. Prin traseu intelegem in acest material un itinerar din Valea Cerbului sau Valea Morarului, pana la atingerea Braului Acelor. Din Valea Cerbului (VC) se porneste din punctul unde traseul turistic banda galbena traverseaza, in dreptul Vaii Caldarilor (VCd) (la 5 minute mai sus de Pripon (Pr), altitudine 1750 m), de pe malul drept pe cel stang al Vaii Cerbului.

Pentru traseele 1-4 se urca pe valcelul (vI) cu grohotis si bolovani care apare pe versantul sudic al Morarului, in dreptul Vaii Caldarilor (VCd), sau pe unul din malurile valcelului, pana sub prima saritoare a acestuia. Pe acest valcel, numit de unii - nepotrivit dupa parerea noastra - Sistoaca Crucii, trece traseul 3. Noi propunem un nume mai potrivit, Valcelul Insorit (vI); acesta nu are caracteristicile unei sistoace (torent de apa de ploaie sau de zapada topita, cu albie superficiala si inclinatie forte pronuntata).

Traseul 1. Se desfasoara in mare parte pe Braul Mare al Morarului (BM; vezi și ), marcat din loc in loc cu o sageata rosie, orientata spre capatul din Valea Cerbului, aplicata cu ocazia unui nefericit concurs de viteza, in august 1992. Atunci, o furtuna neobisnuit de puternica a facut o victima, Mihai Stoichita, crucea lui (CS) aflandu-se pe creasta ce coboara din Muchia Ascutita (MA) spre sud-est; pe aceasta creasta se gasesc si Manusa Morarului (MM) si obarsia Vaii Comorilor (VCm).

Braul Mare al Morarului traverseaza, succesiv: Sistoaca Acelor (SA; 4 minute din Valcelul Insorit); Sistoaca Rosie (SR); cele doua fire ale Sistoacei Fantanitei (SF); urmeaza o fata ierboasa, cu un palc de jnepeni (j) sub creasta, pe sub un perete de forma triunghiulara (la 10 m sub coltul vestic al peretelui se gaseste Fantanita Morarului, fM, izvor cu putina apa, dar permanent); apoi, in urcus usor, ajungem in creasta mentionata, limita dintre bazinele hidrografice ale Vailor Cerbului si Bujorului (vezi figura 3, VB).

Din bazinul Vaii Bujorului traseul nostru paraseste Braul Mare al Morarului (brau care traverseaza orizontal acest bazin) si urca pe fata estica a Morarului (25 minute), la Muchia Ascutita (MA), creasta de aproximativ 70 m lungime; la capatul ei ajungem sub Acul Mare, in Brana Acelor (bA). Ultimii 50 m ai urcusului se parcurg mai sigur pe creasta ce coboara din Muchia Ascutita spre nord-est (pe aceasta creasta, mai jos de Braul Morarului, se afla Fereastra Morarului, FM).

La capatul de sub Acul Mare al Muchiei Ascutite apar Brana Acelor (bA), Brana de Sus (bS) si isi are obarsie Valea Poienii (VP) din versantul nordic al Morarului. Pentru continuarea turei avem de aici o serie de variante, din care alegem dupa dorinta si posibilitati (vezi recomandarile de dupa prezentarea traseelor).

Traseul 2. Se deruleaza pe Sistoaca Acelor (SA), cand pe o parte cand pe alta a ei, pe unde avansul ni se pare mai sigur. Dupa confluenta celor doua fire vom urca pe cel din dreapta, prima parte a firului din stanga fiind mai inclinata. Curand, se atinge Brana de Sus (bS). Desi este cel mai scurt ca lungime dintre trasee, nu-l recomandam, prima sa portiune fiind foarte inclinata.

Traseul 3. Pentru a evita portiunea inclinata din traseul 2, se poate urca pe Valcelul Insorit (vI); la circa 120 m fata de nivelul Vaii Cerbului, o brana foarte clara (bMj), care traverseaza Valcelul Insorit, permite accesul la Sistoaca Acelor, intr-un punct unde panta nu mai este foarte mare.

Parcurgerea Valcelului Insorit este de dificultate nu prea mare (grad 1B); nu e rau sa avem pentru asigurare o cordelina de 20 m. Doritorilor de catarare le ofera teren pentru perfectionarea spraitului si ramonajului. Cei care doresc, pot continua ascensiunea pe Valcelul Insorit. Partea lui de mijloc este ceva mai inclinata, dificultatea tehnica crescand spre 2B.

Stanca valcelului este foarte curata si mult mai compacta decat se intampla de regula in conglomerat. El este curatat de torentii din ploaie si zapezi topite, iar in timpul iernii de avalanse, care imping grohotisul si bolovanii mari sub prima saritoare.

Tinand seama ca malul stang geografic al valcelului nu ofera prea multe puncte de iesire, in momentul cand dorim sa iesim spre Sistoaca Acelor vom fi atenti sa apara o astfel de posibilitate. Malul drept al valcelului ofera in schimb posibilitatea parasirii si intoarcerii la el aproape pe oriunde.

Traseul 4. Turistii mai putin experimentati pot continua din Valea Cerbului, de la punctul de desprindere a traseelor descrise, inca 10 minute spre Omu, pe marcaj, si inainte ca acesta sa treaca de pe malul stang pe cel drept al vaii, se vor orienta spre dreapta, apropiindu-se de Brana de Mijloc (bMj).  Aceasta, urmata spre est, duce in Sistoaca Acelor, traversand Valcelul Insorit in acelasi loc in care am iesit din traseul 3.

Evident, se poate urca si mai sus pe fetele inierbate si traversam Valcelul Insorit pe una din putinele brane oferite de malul stang al acestuia.

Traseul 5. Parcurs de mare interes pentru mai multi turisti, cel mai usor din punct de vedere tehnic. Porneste de la cabana Omu, desfasurandu-se pe Creasta Morarului pana in Saua Acului de Sus (sAS).

Desi parcursul este usor, atragem atentia ca aici s-au petrecut accidente fatale. Ele se intampla pentru ca oamenii nu discern intre dificultatea unui parcurs si periculozitatea unei eventuale caderi. Pe un astfel de pasaj o cadere poate fi grava. De altfel, se pare ca cele mai multe accidente grave (80%) se produc pe portiuni usoare ale drumului. 

Revenind la traseul nostru, vom fi atenti la depasirea stancilor care apar pe Creasta Morarului, la cateva minute mai jos de Omu si la rupturile de panta de mai jos de ele. Stancile se evita de regula pe versantul sudic (spre Valea Cerbului) iar rupturile de panta pe versantul nordic (spre Valea Morarului).

Sesizam sosirea in Saua Acului de Sus (sAS), aproape imperceptibila pe Creasta Morarului, nu dupa timpul parcurs, variabil de la echipa la echipa (dar sub o ora), ci prin faptul ca in continuare creasta este in urcus usor si mai pietroasa. Din Saua Acului de Sus se ajunge usor pe Acul de Sus. Lasam rucsacii in sa, pentru a nu ne incurca (ii putem vedea tot timpul), creasta avand portiuni foarte inguste. De pe varf, privelistile spre celelalte ace si in toate directiile, pana la mari departari, ne rasplatesc din plin. Revenim la rucsaci si alegem una din variantele de continuare a turei. 

Oferte de completari ale traseelor, pentru ture de o zi. Tinand seama ca pe Braul Acelor dificultatea parcursului in ambele sensuri este apropiata, ofertele de completare sunt valabile pentru toate traseele ce duc in orice punct al Braului.

Prima oferta, obligatorie in caz de inrautatire a vremii si intotdeauna pentru turistii neantrenati, este intoarcerea la Omu.

A doua oferta este coborarea in Valea Morarului, posibila in cel putin doua moduri:

- Ne intoarcem spre Omu, ocolind spre dreapta prima ruptura de panta si, inainte de a doua marire de panta, ne orientam spre dreapta, vizand baza Caldarii de Sus a Vaii Morarului. La inceput pe curba de nivel, apoi in usoara coborare, din braneag in braneag, ajungem sub zidul de sub Caldarea de Sus; de aici coboram in diagonala spre Caldarea de Jos etc.

- Fara a mai urca spre Omu, ne indreptam catre versantul nordic al Morarului si coboram in zig-zaguri panta care, desi nu prea mica, ofera posibilitati sigure de a ajunge direct in Caldarea de Jos. Este bine sa nu depasim spre vest un valcel cu doua fire, care coboara in Valea Morarului pe versantul nordic

A treia oferta. Putem parcurge intregul Brau al Acelor. Coboram la Brana de Sus (bS), fie prin tunel, fie pe la vest de contrafort. Continuam pe brana de Sus, spre Muchia Ascutita, sau urcam, fara dificultate, la oricare dintre strungile dintre Ace si chiar pe creasta Acului Mare (la mijlocul ei), apoi revenim la Brana de Sus si continuam in ce directie dorim. De pe Brana de Sus se poate cobori usor in Valea Cerbului, pe traseul 4.

Din Muchia Ascutita, alegem:

A patra oferta. Coborare la Braul Morarului, pe care putem continua spre Valea Cerbului sau spre Valea Morarului.

Mentionam ca legatura cea mai scurta, ca lungime si timp, intre portiunea Braului Morarului din bazinul Vaii Bujorilor si drumul turistic (marcaj triunghi rosu) din versantul estic al Morarului era pana in 1988 chiar Valea Bujorilor. In luna august a acelui an, in urma unei ruperi de nori, dificultatea vaii a crescut brusc, torentii naprasnici decolmatand 4-5 saritori redutabile. Aceeasi furtuna a spulberat podurile dintre cabana Gura Diham si Busteni, a distrus in miez de noapte corturile puse in Valea Cerbului si a facut multe victime.

Braul Morarului, continuat spre Valea Morarului, are 2-3 portiuni mai delicate (friabile), unde va trebui sa fim foarte atenti. Trecem succesiv Vaile Poienii (VP), Rapa Zapezii (RZ, sub confluenta celor doua fire superioare), Adanca (VA), Valcelul Morarului (vM) si curand ajungem in Valea Morarului, la baza Caldarii de Jos.

O varianta finala de iesire din Braul Morarului, mai scurta, se face pe Valcelul Morarului. Mai mult, aceasta varianta se impune atunci cand (lunile aprilie - iunie) zapada din Valea Morarului este prea rigida si poteca de pe malul drept al canionului nu s-a eliberat inca de nea.      

A cincea oferta. Pe Brana Acelor (bA), in traversare peste Rapa Mare (RM), Rapa Crucii (RC), pana in Valea Adanca, unde este capatul Branei Acelor.

Din Valea Adanca putem continua pe doua directii:

- In sus pe vale, cand zapada este topita sau convenabila, ajungand (30 minute) in Saua Acului de Sus. Inainte de a ajunge in sa, pe stanga cum urcam, apar 2-3 hornuri (grad 2B) pe care amatorii de escalada le pot aborda, ajungand intre Vf. si Saua Acului de Sus. Recomandam primul dintre hornuri.

- Din Valea Adanca (capatul Branei Acelor) urcam malul stang al vaii, coboram 40 m in bazinul Valcelului Morarului (albia acestuia este mai jos) si continuam pe curba de nivel spre stanga. In 7-8 minute ajungem la panta mai putin accidentata a versantului nordic al Morarului, aceeasi pe care am recomandat-o la prima oferta. De aici putem urca la Saua Acului de Sus sau sa coboram la Caldarea de Jos.  

*

Nu recomandam parcurgerea Braului Morarului si a Braului Acelor dinspre Valea Moarului deoarece intrarile pe aceste brauri sunt greu de gasit. Exceptie face urcarea pe Valcelul Morarului pana la Braul Morarului sau la Braul Acelor si continuarea pe stanga.

Mentionam ca versantul nordic al Morarului pastreaza zapada mult mai tarziu decat cel sudic, in special pe vai si atragem atentia ca in caz de zapezi prea consistente este obligatorie saparea de trepte pentru a putea traversa in siguranta.

Cei care urca pe Valea Morarului spre Omu trebuie sa fie atenti ca, din locul in care Caldarea de Jos aproape se inchide si albia vaii continua cu o foarte usoara abatere spre dreapta, sa nu urmeze acest ultim fir, a carui panta se mareste foarte mult si duce in saua de sub Vf. Bucsoiu, din traseul turistic Bucsoiu - Omu. Din locul mentionat mai sus se va urca in diagonala spre stanga, vizand baza Caldarii de Sus, in care se ajunge pe dreapta hornului adanc ce scapa din aceasta caldare si care este de fapt continuarea Vaii Morarului. De la baza caldarii se urca in zig-zaguri pe panta din stanga la Creasta Morarului. Versantul drept al caldarii este o intrare comoda in Valea Morarului pentru cei care vin dinspre Bucsoiu si vor sa coboare pe Valea Morarului.

Timpi de parcurgere: Busteni - Poiana Costila - Valea Cerbului - Valea Caldarilor, 2½ ore; Valea Morarului (baza Caldarii de Jos) - casuta salvamont din versantul estic al Morarului - cabana Gura Diham - Busteni, 2½ ore; traseul 1, 1¾ ore; traseele 2-4, cate 1½ ore; Saua Acului de Sus - Brana de Sus - Muchia Ascutita - Valea Adanca, 45 minute.

Donează 30 de lei