Cheile/ Canionul Şapte Scări, Piatra Mare
harta 1
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Noiembrie 2012 (acum, în anul 2020 sunt scări noi). Unul dintre cele mai spectaculoase canioane de la noi din tara se afla in Masivul Piatra Mare: Sapte Scari, sapat de Paraul Sipoaia (vezi harta 1, extras din Dan Balteanu - Piatra Mare - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975).
Unul dintre punctele de plecare spre intrarea in traseul care duce spre canionul Sapte Scari este localitatea Timisu de Jos. Din aceasta localitate, aflata pe drumul E 60/ DN 1, care strabate Valea Prahovei, ne deplasam spre aval, catre iesirea dinspre Brasov, pana in locul numit Dambu Morii. Putem ajunge si din sens invers daca parcurgem distanta de aproximativ 11 km pe E 60 dinspre Brasov inspre Valea Prahovei, pana la Dambu Morii.
Noiembrie 2012. Din DN 1 traversam Raul Timis si ne inscriem pe un drum asfaltat care duce spre numeroasele pensiuni de la poalele Pietrei Mari. Imediat dupa ce am traversat podul de la Dambu Morii, pe stanga in sensul de mers, se afla indicatoarele din imaginea 1, care arata cateva dintre obiectivele de vizitat din zona. Parcurgem apoi cateva sute de metri pana la intersectia din imaginea 2. Acolo gasim sageti indicatoare spre obiectivele de pe fiecare drum pe care am dori sa mergem (foto 3). Noi ne abatem pe drumul din dreapta, in sensul de mers. Imediat, tot pe partea dreapta intalnim o sageata mai mare care ne arata ca pe aici trebuie sa mergem spre canion (foto 4). In fata noastra se vede o buna parte din masiv (foto 5) iar drumul merge urmarind indeaproape Paraul Sipoaia. Dupa cateva sute de metri dupa ce ne-am inscris pe acest drum ajungem la alte sageti indicatoare (foto 6).
1
2
3
4
5
6
7
9
Noi vom merge pe drumul forestier marcat cu banda galbena. Paraul Sipoaia ne este mai departe calauza (foto 7). E toamna, cer innourat dar nu sunt semne de ploaie. Padurea arata splendid desi frunzele foioaselor au cazut in proportie destul de mare. Dupa 25 minute de la DN 1 intalnim inca o tabla care aminteste cateva dintre plantele pe care le putem intalni in acest masiv. Apoi poteca urca destul de domol prin padure si este marcata suficient de bine (foto 9). Ceva mai incolo observam pe partea dreapta, in sensul de mers, o frumoasa cascada. Trebuie sa coboram cativa metri din poteca pe care suntem pentru a ajunge la baza acestei cascade (foto 10). Revenim in poteca si ceva mai sus intalnim deja cateva stanci de dimensiuni mai mari (foto 11). Poteca este amenajata foarte bine. Traversam chiar si podete si scari din lemn (foto 12). Avem parte si de cateva urcusuri, insa scurte si fara dificultati. Ajungem mai sus in dreptul unei cabane parasite (foto 13). Dupa aceasta cabana parasita intalnim un indicator, la o bifurcatie a traseelor spre cabana Piatra Mare (foto 14).
10
11
12
13
14
15
16
Noi vom merge spre dreapta, in urcus (foto 15). Dupa cateva zeci de metri de urcus, pe stanga se intalnesc stancile din imaginea 16, care formeaza niste chei in miniatura. Mai parcurgem foarte putin si ajungem la intrarea in canion (foto 17). De la DN 1 si pana aici am facut circa o ora si 15 minute. Un panou mare ofera cateva date despre canionul pe care urmeaza sa-l strabatem (foto 18).
17
18a
18
Langa el, alte sageti indicatoare arata ca avem si o alternativa, putem ocoli canionul pe un alt traseu, marcat cu punct rosu (foto 19). In dreapta fata de sensul de mers, o imensa surplomba ne imbie sa patrundem in canion (foto 20).
19
20
Intrarea este superba. Pereti extrem de apropiati, inalti, spalati de o cascada ne imbie sa-i descoperim. Inainte de a urca prima scara (foto 21) ne strecuram pe sub ea pentru a admira peretii canionului. Apa vine cu putere de sus. Ne aventuram apoi pe poteca artificiala care traverseaza acest canion (foto 23). Distanta dintre pereti este foarte mica si amplifica astfel zgomotul cascadelor tumultoase. Privim pe unde trebuie sa continuam traseul (foto 24).
21
23
24
O alta cascada se revarsa intr-o mica marmita (foto 25). Urcam mai departe, dornici sa vedem ce se afla dupa urmatorul colt (foto 26). Cateodata ni se pare ca valea se inchide si ca inaintarea nu este posibila decat cu echipament de alpinism (foto 27).
25
26
27
Urcam inca putin si ajungem la baza unei marmite uriase (foto 28). O cascada foarte mare isi revarsa apa aici iar forta ei se vede dupa cat a sapat in stanca. Tot aici se afla o scara foarte inalta, aproape verticala, pe care o urcam incet. Ajunsi desupra ei facem o fotografie spre inapoi (foto 29). De langa balustrada facem o fotografie si in jos (foto 30). Peisajul este uimitor. Continuam inaintarea ajungand intr-o portiune mai degajata (foto 31).
28
29
30
31
Pe peretele din dreapta noastra in sensul de urcus, cateva mici grote. De langa balustrada facem o fotografie si in jos (foto 30). Peisajul este uimitor. Continuam inaintarea ajungand intr-o portiune mai degajata (foto 31). Apoi mai depasim o scara (foto 33) iar canionul ramane la fel de spectaculos (foto 34). Din nou facem o fotografie spre inapoi pentru a avea o imagine mai buna asupra traseului parcurs (foto 35).
33
34
35
In fata noastra poteca de fier si lemn se strecoara iar pe sub surplombe si pereti ingusti (foto 36) spre o cascada frumoasa care face mult zgomot (foto 37).
36
37
De aici avem de urcat inca o scara (foto 38). La un scurt popas, fotografiem o noua marmita uriasa (foto 39). Acum suntem intr-un anotimp mai secetos, nivelul apei este redus. Dar ne imaginam cu ce putere vine paraul primavara, o data cu topirea zapezilor sau intr-un an ploios. Continuam traseul si ajungem la o portiune ceva mai degajata in care apar si busteni adusi de apa (foto 40). Deasupra noastra se observa din nou gauri sapate de apa (foto 41).
38
39
40
41
Valea se mai largeste putin, ne apropiem spre iesirea dinspre amonte a ei (foto 42). Urmeaza o portiune cu cabluri si balustrade metalice (foto 43) care o data depasita ne conduce spre o ultima scara (foto 44).
42
43
O data depasita si ultima scara iesim din stransoarea muntelui intr-o zona ceva mai degajata, impadurita. Intalnim un indicator care indruma spre varianta ocolitoare (foto 45). Undeva in dreapta noastra in sensul de mers este o grota, neagra in interior de la fum. Ne strecuram printre trunchiurile de copaci dispuse haotic, carate de apa si cateva zeci de metri mai sus intalnim iar indicatoare pentru traseele posibile din zona (foto 47, 48, 49).
44
45
47
48
Am urmat varianta ocolitoare, marcata cu punct rosu. Mai urcam foarte putin printre stancile mari care apar, spre o mica sa aflata in dreapta in sensul de urcus (foto 50). Din acea sa (foto 51) incepem coborarea. La inceput panta este mai mare dar dupa cateva minute poteca devine mai prietenoasa (foto 52).
49
50
51
52
53
Ceva mai jos auzim zgomotul unei mici cascade. Daca intoarcem privirea, spre dreapta in sensul de coborare, vom observa o grota care amplifica zgomotul apei. De la distanta pare o intrare intr-o pestera dar daca vom parasi poteca si ne vom abate cativa zeci de metri pana acolo vom observa ca nu este decat o grota ceva mai mare (foto 53). Revenim in poteca principala si ajungem imediat la intrarea dinspre aval in canion. Din saua din imaginea 51 si pana la intrarea in canion facem circa 10 minute. De aici putem urma oricare dintre traseele din acest frumos masiv.
Vezi un urs din zonă.