Plasma este partea lichidă de sânge care rămâne atunci când toate celulele roșii și albe din sânge și trombocitele au fost îndepărtate.
Când o persoană contractează un virus precum COVID-19, sistemul său imunitar creează anticorpi pentru a combate virusul. Acești anticorpi se găsesc în plasmă. Plasma cu acești anticorpi care combat infecțiile se numește „plasmă convalescentă”. Printr-un proces de donare a sângelui, această plasmă bogată în anticorpi poate fi colectată de la o persoană recuperată, apoi transfuzată la un pacient bolnav care încă luptă cu virusul. Acest lucru oferă un impuls sistemului imunitar al pacientului bolnav și poate ajuta la accelerarea procesului de recuperare.
Aceast tip de tratament a fost introdus pentru prima data la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand fiziologul Emil von Behring si bacteriologul Kitasato Shibasaburou au descoperit ca ar putea folosi anticorpi prezenti in ser (o alta componenta a sangelui – lichidul obtinut dupa coagularea sagelui) pentru a combate difteria, o boala infectioasa produsa de bacilul Loeffler (Corynebacterium diphtheriae). Pentru aceasta descoperire, cei doi savanti au primit primul Premiu Nobel. Din acel moment si pana in prezent, medicii au utilizat terapia cu anticorpi pasivi pentru a trata sau a preveni atat infectiile bacteriene, cat si virale, inclusiv forme de pneumonie, meningita si rujeola. Aceasta lunga istorie a utilizarii cu succes a acestei metode impotriva diferitelor boli infectioase a sugerat ca ar putea fi eficienta si impotriva infectiei cauzate de SARS-CoV-2.
Cercetarile recente au aratat deja ca persoanele infectate cu noul coronavirus au dezvoltat anticorpi care pot reactiona la coronavirus.
Oamenii de stiinta si medicii infectionisti considera ca terapia cu plasma recoltata de la persoanele aflate in convalescenta poate fi utila pentru persoanele cu infectie SARS-Cov-2 care nu raspund la alte tratamente si care adesea dezvolta sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) - o afectiune pulmonara severa. Acesti pacienti necesita asistenta mecanica respiratorie si risca sa dezvolte insuficienta multipla de organe.
De asemenea, acest tip de terapie ar putea ajuta si alte persoane care pot avea un risc mai mare de imbolnavire severa, cum sunt persoanele cu afectiuni medicale cronice (boli de inima, diabet zaharat) sau persoanele care au un sistem imunitar slabit. Tranfuziile cu plasma convalescenta ar putea ajuta aceste persoane sa previna o eventuala infectie cu noul coronavirus.
Deocamdata, terapia cu plasma convalescenta este oferita pacientilor COVID-19 in stare grava, aflati in sectiile de Terapie Intensiva.
Inainte de procedura. Inainte de terapia cu plasma convalescenta, echipa medicala pregateste pacientul pentru procedura. In primul rand, se introduce intr-o vena un ac steril de unica folosinta, conectat la un tub (intravenos).
In timpul procedurii. Punga sterila cu plasma este atasata la tub, pentru ca plasma sa se poata scurge din punga in tub si, implicit, in vena pacientului. Transfuzia dureaza 1-2 ore.
Dupa procedura. Fiecare pacient este atent monitorizata, pentru a trata rapid eventualele reactii adverse.
Rezultatele preliminare ale cercetarilor privind eficacitatea terapiei cu plasma convalescenta arata ca aceasta metoda a avut rezultate promitatoare in cazul multor persoane. Cercetatorii continua sa evalueze rezultatele obtinute la persoanele care au primit terapia.
„Sangele sigur salveaza vieti” este tema campaniei din acest an organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorilor de Sange (14 iunie). Initiativa atrage atentia asupra contributiei imense pe care un donator individual o poate aduce in comunitatea din care face parte si nu numai, avand in vedere ca un singur donator salveaza 3 vieti.
Donatiile de sange sunt necesare peste tot in lume pentru a asigura acces la sange si produse de sange sigure si de calitate, atat in situatii normale, cat si in situatii de urgenta.
Asemenea donarii de sange, donarea de plasma este un gest voluntar si neremunerat care ajuta la salvarea de vieti omenesti. In tara noastra, recent a fost publicata o metodologie privind donarea de plasma pentru initierea terapiei cu plasma recoltata de la pacienti vindecati in cazul pacientilor COVID aflati in stare critica. Potrivit documentului, potentialii donatori sunt selectati dintre pacientii care au fost internati pentru COVID-19, vindecati si externati. Acestia vor fi selectati in baza unui protocol incheiat de centrele de transfuzie sanguina cu spitalele care trateaza pacienti COVID-19. Ulterior, reprezentantii centrelor de transfuzie sanguina vor contacta potentialii donatori si ii vor programa pentru consult, analize si donare. De asemenea, pacientii vindecati pot si sunt incurajati sa contacteze la randul lor centrele de transfuzie sanguina in vederea programarii pentru donare.
Sursa: www.reginamaria.ro