Vis lucid

Paralizie în somn

Orice utilizator al platformei TikTok a auzit cel puțin o dată de termenii ,,vis lucid” și ,,paralizie în somn” de când cu popularizarea ,,modificării/schimbării realității”– un nou trend.

Unii dintre voi poate chiar v-ați gândit că sunt același lucru, așa că în articolul curent vom pune în evidență particularitățile fiecărui ,,fenomen”.

Vom diseca, în primul rând, noțiunea de ,,vis” și, mai apoi, visele lucide.

Visele sunt procese psihice care se desfăşoară în timpul somnului, o formă de imaginație involuntară cu conținut de material inconștient, o experiență subconștientă constând dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoții și alte senzații care apar, de obicei, în timpul somnului, dar mai ales în cazul tipului de somn în care ochii se mișcă (somn paradoxal / REM - eng. "rapid eye movement"). Cum am menționat anterior, visele sunt proiectate în timpul fazei de somn REM, atunci când creierul – trecut prin etape mai adânci, “urcă” la nivelul înalt de conștiinţă. Acesta este și motivul pentru care unele vise sunt atât de realiste încât suntem de-a dreptul uimiţi când ne trezim și tot acesta este motivul pentru care uneori se întâmplă să ne dăm seama că unicornul din faţa noastră nu poate fi real, deci visăm. Capacitățile cognitive, precum gândirea și memoria, sunt secundare, persoana care doarme percepând psihic și emoțional evenimentele petrecute în vis ca elemente reale petrecute aievea. Totuși, evenimentele din vis sunt, cel mai adesea, imposibile sau foarte puțin probabile în realitatea fizică din starea de veghe, fiind simultan în afara posibilității de control a persoanei care visează.

Singura excepție cunoscută este visul cunoscut sub terminologia de vis lucid, în care cei ce visează sunt conștienți că visează, putând exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului din vis. Într-un vis lucid, mediul înconjurător este adesea mult mai realist, iar acuratețea senzorială este mai ridicată decât în visele obișnuite. În timpul acestuia, există posibilitatea de a exercita control conștient efectiv asupra mediului, personajelor și tuturor caracteristicilor acestora, precum și realizarea unor lucruri care sunt imposibile sau foarte puțin probabile în realitatea fizică a stării de veghe. Visele lucide sunt, cel mai adesea, extrem de realiste, prezentând și o ascuțire a acurateței simțurilor celui ce are visul lucid.

Visele lucide pot să aibă un impact major asupra creativității și a abilității de a rezolva probleme. În timpul visului, atât mintea conștientă, cât și cea subconștientă operează simultan, lucru aproape imposibil de realizat atunci când ești treaz. Ești imersat într-un fir narativ care te implică în mod direct și care poate fi coordonat de către tine.

Singurul moment în care se consideră că poți să-ți activezi subconștientul, în afara unui vis lucid, este în timpul unei stări de meditație profundă, care, de obicei, este posibilă după ani întregi de exersat.

Unele teorii despre vise sugerează că poți interacționa cu alte părți ale minții tale, deoarece orice obiect sau ființă care apare în vis ar fi, de fapt, o idee din subconștient, materializată în altă formă.

Un studiu psihoterapeutic din 2015 sugerează că persoanele care suferă de coșmaruri cronice pot să le reducă frecvența și să le amelioreze, învățând să aibă vise lucide. Studiul se numește „Cogniția în timpul visului – o intervenție terapeutică asupra coșmarurilor”, iar subiecții acestuia au fost 32 de persoane care aveau coșmaruri de cel puțin două ori pe săptămână. Persoanele respective au învățat, prin terapie, tehnici prin care să viseze lucid, cu scopul de a schimba traiectoria coșmarurilor. După încheierea studiului, subiecții au confirmat că frecvența coșmarurilor s-a redus de la câteva ori pe săptămână la 2-3 ori pe lună, iar calitatea somnului s-a îmbunătățit.

Deși nu există studii concluzive, unele situații neplăcute sunt considerate o consecință a viselor lucide. Dintre toate, fenomenul de sleep paralysis este cel mai des menționat, fiindcă presupune trezirea conștiinței în timpul somnului, la fel ca în cazul unui vis lucid.

Paralizia în somn este considerată o tulburare în timpul unei etape de somn, când nu vă puteți mișca mușchii în momentul trezirii sau adormirii. Aceasta datează din secolul al X-lea și este răspândită în toate etniile.

Multe culturi au folosit paralizia în somn ca o modalitate de a explica evenimente și ființe supranaturale precum vrăjitoria, fantomele sau extratereștrii.

Episoadele de paralizie în somn au o durată variată: de la câteva secunde până la aproximativ 20 de minute, iar cea medie este cuprinsă între șase și șapte minute. Această experiență ar putea fi înfricoșătoare, chiar dacă este destul de frecventă și nu provoacă vătămări fizice. Imaginați-vă că stați în pat și corpul vostru intră într-o paralizie temporară, ceea ce implică visuri lucide sau atonia, care vă poate împiedica să vă răniţi. Paralizia în timpul somnului este normală, dar de obicei nu sunteţi conștienţi de asta pentru că dormiţi în acel moment.

Pe lângă atonia, oamenii au adesea halucinații pe parcursul episoadelor de paralizie în somn. Atonia se termină la trezire, astfel încât persoana nu devine niciodată conștientă de această incapacitate de a se mișca.

Există 2 tipuri de paralizie în somn: hipnagogica (predormital), care apare la debutul somnului sau chiar înainte de a adormi și hipnopompica (postdormital), care se întâmplă după trezire, la tranziția dintre somn și trezire.

Ambele sunt considerate tulburări de somn REM. Acum, să discutăm despre asta. În timpul somnului, creierul parcurge cinci etape diferite: etapa 1, etapa 2, etapa 3, etapa 4 și etapa 5, care se numește etapa de mișcare rapidă a ochilor (MRO). Etapa de mișcare rapidă a ochilor este precum un încărcător pentru bateriile corpului, datorită faptului că dezvoltă capacitatea de învățare, memorare și starea pe care o avem.

Uneori, cauzele ce determină paralizia în somn sunt insomnia, narcolepsia, tulburările de somn, tulburările de stres post-traumatic, tulburările de anxietate generală, tulburările de panică sau antecedente familiale de paralizie în somn (afecțiune genetică).

Paralizia în somn este cel mai frecvent întâlnită în adolescență și, de obicei, dispare odată cu îmbătrânirea. Este posibil să simţiţi greutate fizică și presiune pe piept, dificultăți de respirație sau senzație de sufocare, halucinații și un sentiment copleșitor de frică.

În general, tratamentul pentru paralizie în somn este recunoașterea și normalizarea simptomelor de către un medic, deoarece oamenii s-ar putea considera nebuni sau rușinați după aceste episoade.

Așadar, data viitoare încercați să vă puneți la culcare cât mai împăcați, cine știe, poate acest lucru ajută într-un fel sau altul să prevenim astfel de episoade neplăcute. Până data viitoare, noapte bună, vise plăcute și...puricii să vă sărute!

Nu uita să ne urmărești pe instagram! @the.magateen

redacție: Cătălina Dumitrache,

Maria Șerban

grafică: Ioana Butaru

DTP: Ioana Butaru