,,Cei ce pătrund dincolo de suprafață o fac pe riscul lor, cei ce descifrează simboluri o fac pe riscul lor.Arta nu reflectă viața, arta îl reflectă pe spectator.” este debutul promițător cu care Oscar Wilde începe să-și picteze ideile, perspectivele despre oamenii ce constituiau reprezentanți de seamă a unei pături sociale privilegiate. Intensitatea mesajului exprimat, precum și greutatea cuvintelor, fie și de incipit, denotă fascinația intensă pentru societatea acelor vremuri, în ciuda faptului că acesta a fost condamnat de aceasta pentru orientarea sa sexuală. Da! Dacă nu știai, în epoca în care a trăit Oscar Wilde, membrii comunității LGBTQ+ riscau închisoare sau muncă silnică timp de 2 ani.

Înainte de a pătrunde în conținutul operei (nu voi da spoilere, promit;) ), voi împărtăși un mic fragment interesant din prefață: ,,Îl putem ierta pe acela care face un lucru util atâta vreme cât nu-l admiră. Singura scuză de a face un lucru inutil este că-l faci dintr-o admirație intensă. Arta este cu totul inutilă.”.

Inițial, titlul acestei opere este oarecum ambiguu și trezește în cititor ori o senzație de curiozitate, ori o senzație de dezinteres - chiar și eu, to be honest, am oscilat între acestea două. Însă orice operă trebuie să meargă mai departe de titlu și de renumele autorului, și de aceea îmi propun să vă invit să citiți ceva nou, extravagant, neobișnuit. Extravaganța romanului nu reiese doar din mesajul ce s-a dorit exprimat, ci și din abordarea hedonismului. Hedonism? Da, chiar așa, hedonism. Un om care se dedică hedonismului are ca unic scop în viață propria desfătare.

Începutul romanului îl surprinde pe pictorul Basil Hallward în timp ce realizează portretul lui Dorian Gray, căruia i se alătură un vechi tovarăș, Lordul Henry-personajul meu preferat, de altfel, acest fiind un personaj pasionant și intrigant. Toate discuțiile dintre ei gravitează în jurul neprihănitului Dorian Gray, cel care constituia pentru Basil un adevărat motiv artistic. Însă, apariția lordului Henry influențează destinul acestui tânăr, fapt trădat de portretul blestemat, dar nu și de trupul păcătosului Dorian Gray.

Tot despre faptul de a fi influențat vorbește și Oscar Wilde în cadrul operei sale, afirmând: ,,Nu există influențe bune, a influența pe cineva înseamnă să-i dai propriul suflet, să devină ecoul muzicii tale.”.

Așadar, vă invit să aflați ce s-a întâmplat cu portretul și cu personajul pe care acesta ar fi trebuit să-l întruchipeze, precum și despre diverse concepții filosofice interesante, doar citind această capodoperă publicată de Oscar Wilde!

🌝Fun facts🌝

Așa...bine v-am găsit la rubrica voastră preferată!😊 Aici veți avea doar un sneak-peak al următoarei postări, care se va concentra doar pe astfel de informații interesante, care ne-au uimit sau amuzat chiar și pe noi!🙈

1.Oscar Wilde și-a dedicat toată viata scrisului, însă Portretul lui Dorian Gray este singura operă finalizată și publicată.

2.Celebritatea dobândită în urma celui mai popular citat al său (,,Fii tu însuți, toți ceilalți sunt deja luați.”) a fost pusă sub semnul întrebării, întrucât nu există dovezi care să ateste că acest citat îi aparține.

3.Nerespectând standardele unei relații de dragoste potrivite pentru epoca victoriană, acesta a fost închis timp de 2 ani pe motiv de indecență. La scurt timp după ce a fost eliberat…(vezi continuarea în postarea ,,Fun and Wild Facts about Oscar Wilde”).

Nu uita să ne urmărești pe instagram! @the.magateen

redacție: Bianca Constantin

DTP: Bianca Constantin

grafică: Bianca Constantin