Perioada cea mai înfloritoare a Bucureștiului a fost perioada interbelica când București era numit și “micul Paris”, dar după cel de al doilea război mondial România a devenit o țară comunistă până în Decembrie 1989. Am spune că Bucureștiul astăzi evidențiază aceasta tranziție de la regat la comunism destul de bine. Calea Victorie de exemplu și orice alta parte a orașului care nu este în centru te fac sa te simți de parcă ești în doua orașe diferite. București a păstrat câteva clădiri din perioada interbelică, dar din păcate majoritatea construcțiilor din București sunt blocuri gri și deprimante.

Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. În timpul domniei monarhului Carol I în calitate de rege (1881–1914), București au traversat o evoluție spectaculoasă, căpătând o înfățișare tot mai apropiată de cea a capitalelor din Europa apuseană.

Viața culturală socială a Bucureștiului ajunge la un nivel fără precedent, confirmând porecla de „mic Paris” (sau „Paris al Balcanilor”, deși improprie din punct de vedere geografic). Accesul la cultură al bucureștenilor, deși centralizat într-un perimetru restrâns din suprafața orașului, însumează spectacole de teatru și muzicale, proiecții cinematografice, o ofertă bogată a editurilor și a bibliotecilor.

În capitala României vei găsii o grămadă de stiluri arhitecturale, cele din perioada interbelică fiind stilul vernacular și stilul brâncovenesc. Ion Mincu a fost părintele stilului brâncovenesc, creierul și autorul multor clădirii istorice de mare amploare care sunt în picioare și în ziua de astăzi. Acesta a proiectat Școala Centrală de Fete din București, Casa Lahovari, Casa Monteoru și Casa Vernescu de pe Calea Victoriei și multe altele.

Ce este stilul neoromânesc? Este un stil arhitectural apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea în cadrul Art Nouveau-ului din România inițial rezultatul încercărilor de a găsi un stil arhitectural specific românesc. Încercările se datorează în principal arhitecților Ion Mincu.

Anii care au urmat celui de-al doilea războiul mondial, cu privaţiuni de tot felul, au adus instaurarea regimului comunist român, şi constituie o altă perioadă de numeroase transformări arhitecturale în Bucureşti, printre care şi înălţarea clădirii Palatului Parlamentului, însă niciuna dintre acestea nu i-au mai adus înapoi alintul de ”Micul Paris”. Ceea ce nu realizează autoritățile este că aspectul orașului afectează starea de spirit a cetățenilor, deci calitatea vieții lor.

Nu uita să ne urmărești pe instagram! @the.magateen

redacție: Ioana Mătăsaru, Anastasia Chivu

DTP: Ioana Mătăsaru

grafică: Ioana Mătăsaru