“Arta este ca și natura, simplă și profundă, una și diversă” Victor Hugo. Într-un cuvânt, arta este diversitate și aceasta este frumusețea ei. Există multe tipuri de artă, iar arta renascentistă și arta abstractă se află la doi poli opuși. Sunt ele, totuși, chiar așa de diferite? Haideți să aflăm!

De secole întregi și până în prezent, arta renascentistă este un concept ce a rămas în mințile tuturor prin tehnicile sale revoluționare, prin artiștii cu nume grele ce sunt considerați adevărate genii și prin picturile în sine - adevărate capodopere . Renașterea în domeniul picturii, sculpturii și al arhitecturii nu ar fi avut aceeași amploare sau același impact asupra societății, dacă oamenii din spatele creațiilor nu ar fi fost niște oameni desăvârșiți. Drept exemplu, în cazul lui Leonardo da Vinci, nu doar geniul său artistic l-a îndrumat pe calea succesului când vine vorba de pictura “Mona Lisa” (considerată cea mai renumită operă din istoria picturii), ci și studiile amănunțite în domeniul anatomiei, respectiv matematicii. Datorită faptului că arta și știința nu erau considerate discipline separate (asemenea gândirii de azi), Renașterea a condus la o unificare în gândire, lărgind orizontul de percepție al omului obișnuit.

Arta renascentistă este venerată și în secolul curent în detrimentul artei abstracte, deoarece pare mai simplu de înțeles. Pentru simplii observatori, ce nu sunt dispuși la reflecție, povestea din spatele picturii pare pusă pe tavă, fără loc de interpretare. Pentru pasionați, se pot observa cu ochiul liber detalii misterioase, ce intrigă mintea și sufletul. Fiind un stil de arta ce oferă multiple perspective, are un public țintă mult mai vast

Începând cu al treilea deceniu al secolului XX, arta abstractă reprezintă o revoltă, un protest împotriva artei renascentiste. Ea este bazată pe emoție, o emoție care este transmisă prin intermediul liniilor, punctelor, culorilor și volumelor.

Wassily Kandinsky face parte dintre primii reprezentanți ai artei abstracte, care pictează, începând cu anul 1910 , o serie de tablouri intitulate „Improvizații”. Acesta publică în 1911 un studiu dedicat exclusiv artei abstracte, numit “Despre spiritual în artă” ce a contribuit la afirmarea acestui tip de artă. Mai multe evenimente din acea perioadă au contribuit la dezvoltarea acestei arte. Unele dintre evenimente au fost: apariția în 1917 a revistei "De Stijl", editată de Theo van Doesburg, Expoziția Internațională de Artă Abstractă din Berlin (1928) sub patronajul asociației "Abstrakte Gruppe der Sturm" și înființarea în Franța, în 1932, a grupului "Abstraction-Création". De ce au vrut totuși, acești artiști să facă arta abstractă cunoscută, atâta timp cât arta renascentistă părea un concept cu destul succes în lumea întreagă? Aceștia voiau să arate că arta abstractă reprezintă mai mult decât două puncte pictate pe o pânză. Este o emoție pură, transmisă de artist, care poate ajunge la privitor în diferite forme. Frumusețea artei abstracte este că, fiecare poate interpreta tabloul într-un anumit mod, dar niciunul să nu fie greșit. Cu toate acestea, arta abstractă a fost, în acea perioadă un concept neînțeles, sau prost înțeles de mulți dintre critici.

Arta abstractă, fiind mai greu de înțeles, este un subiect controversat și în ziua de azi. Sunt mulți care o privesc ca o absurditate, un concept care nu are niciun înțeles, sau ca pe un lucru foarte ușor de făcut, un concept mult prea banal. Este așa? Depinde din ce parte privești. Depinde dacă reușești să vezi dincolo de forme și culori, sau nu. Adevărul este că, în comparație cu arta renascentistă, arta abstractă este mult mai greu de înțeles, fiind non-conformistă și fără legătură cu elemente din viața reală propriu-zise, reprezentând mai mult o emoție sau o interpretare diferită a elementelor reale. Astfel, publicul țintă al acestui tip de artă este mai restrâns.

Deci, ce credeți: este arta renascentistă atât de diferită de cea abstractă? Noi am spune că nu, deoarece, indiferent de tehnicile utilizate, de pictorii renumiți sau de criticii de artă împărțiți în două tabere, arta rămâne artă. Arta înseamnă disciplină, muncă, talent, dar, mai presus de toate, înseamnă emoție, iar aceasta ar trebui să fie cel mai important criteriu în funcție de care judecăm o operă de artă.

Nu uita să ne urmărești pe instagram! @the.magateen

redacție: Alexia Stelea,

Alexandra Zanef

DTP: Alexandra Zanef

grafică: Alexandra Zanef