Consultatiile optometrice obiective - constau in examinarea subiectului cu un aparat, care mai este cunoscut sub denumirea de dioptron. Acesta este un autorefractometru al carui principiu de functionare se bazeaza pe netitatea imaginii pe retina. Aparatul determina dioptriile automat, printr-un algoritm de calcul al mediilor refringente ale globului ocular.El executa mai multe masuratori specifice pentru diferite meridiane, pentru un rezultat cat mai precis.Rezultatele masuratorilor, care sunt tiparite pe un bon pot fi eronate din diferite motive, dar in principal cand cel examinat prezinta diferite patologii cum ar fi:

• patologii ale cristalinului;

• afectiuni corneene;

• afectiuni ale retinei;

• transparenta necorespunzatoare ale mediilor intraoculare;

• pupila mai mica de 2mm.

O alta metoda de examinare obiectiva este retinoscopia statica. Procedura de examinare este urmatoarea:

• intr-o camera intunecoasa, subiectul examinat este asezat la 6 m de panoul optotip si este instruit sa priveasca literele cele mai mari pentru relaxarea acomodatiei;

• examinatorul se aseaza in fata lui la 0,66 m cu ochiul lui drept in acelasi plan cu ochiul drept al  celui examinat;

• se proiecteaza fanta de lumina a retinoscopului pe retina subiectului si se misca usor retinoscopul in stanga si in dreapta;

• in functie de miscarea fantei de lumina in raport cu miscarea retinoscopului, examinatorul interpreteaza felul viciului de refractie;

• in ultima faza trebuie realizata neutralizarea pe toate meridianele celui examinat si se calculeaza dioptriile. Descrierea acestei proceduri de examinare este succinta, deoarece mi-ar lua foarte mult s-o explic in detaliu.

Consultatia optometrica subiectiva - se face cu ajutorul celui examinat, printr-un set de intrebari specifice puse de optometrist, cu scopul de a ajunge la o corectie optica cat mai buna. Procedura de examinare este urmatoarea:

• se testeaza acuitatea vizuala bruta la panoul optotip pentru fiecare ochi in parte(acuitatea vizuala a subiectului examinat fara corectie optica);

• cu ochiul stang ocluzat se aseza in fata ochiului drept un ecran negru mat cu un orificiu de 2mm in centru si se verifica daca acuitatea vizuala se imbunatateste.Daca da inseamna ca nu sunt prezente patologii,iar daca nu, se suspecteaza prezenta unei afectiuni sau a unui astigmatism mare;

• se aseaza apoi lentila corespunzatoare in fata ochiului drept, conform rezultatului obtinut la dioptron;

• in cazul miopiei se prescrie cea mai slaba lentila notata cu semnul minus, cu care pacientul are acuitate vizuala maxima;

• in cazul hipermetropiei se prescrie cea mai puternica lentila notata cu semnul plus cu care subiectul are acuitate vizuala maxima;

• astigmatismul este un viciu de refractie mai complex, care vine insotit de miopie sau hipermetropie.Distingem astfel 5 tipuri de astigmatism si anume: astigmatism hipermetropic simplu,astigmatism miopic simplu,astigmatism hipermetropic compus, astigmatism miopic compus si astigmatism mixt.In astigmatism focarul secundar care se formeaza dupa refractia luminii prin ochi, nu este un punct ci o linie focala. Daca vorbim de astigmatism simplu, acesta poate fi de 2 feluri:

• astigmatism miopic simplu - o linie focala se afla pe retina, iar cealalta in fata retinei;

• astigmatism hipermetropic simplu - o linie focala se afla pe retina, iar cealalta in spatele retinei.

Astigmatismul compus se imparte la randul sau in doua tipuri si anume:

• astigmatism miopic compus in care ambele linii focale se afla in fata retinei;

• astigmatism hipermetropic compus in care ambele linii focale se afla in spatele retinei.

Un alt tip de astigmatism este cel mixt, care in practica se intalneste mai rar. In astigmatismul mixt un focar se formeaza in fata retinei iar celalalt in spatele ei.

Corectia optica a astigmatismului se face cu lentile cilindrice(astigmatismul simplu), sau lentile sfero-cilindrice(astigmatismul compus si mixt)