Analiză comparativă: A fost realizat un studiu comparativ asupra agriculturii regenerative în România și Republica Moldova, evidențiind rolul acesteia în combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea biodiversității, restaurarea ecosistemelor și asigurarea securității alimentare.
Cartografierea bunelor practici: Proiectul a identificat și cartografiat bune practici de agricultură regenerativă în ambele țări. Exemple includ Agroprod CEV SRL din România, care utilizează rotația culturilor, culturi de acoperire verzi și inputuri organice, și Civea-Agro SRL din Republica Moldova, care aplică un sistem de agricultură conservativă fără arătură (no-till).
Cadrul economiei circulare: A fost elaborat un cadru care integrează principiile economiei circulare cu agricultura regenerativă, punând accent pe eficiența resurselor, reducerea deșeurilor și restaurarea ecosistemelor. Principiile cheie includ eliminarea deșeurilor și poluării, menținerea produselor și materialelor în uz pentru o perioadă mai lungă și regenerarea sistemelor naturale.
Recomandări de politici: A fost realizat un raport de politici pentru facilitarea agriculturii circulare-regenerative în România și Moldova. Deși ambele țări au legislație aliniată la standardele europene, tranziția către practicile regenerative întâmpină provocări organizaționale și normative.
Vizită de cercetare: A fost organizată o vizită de cercetare pentru a compara potențialul agriculturii regenerative în România și Moldova. Cercetători de la Academia de Studii Economice din Republica Moldova (ASEM) și Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS) au vizitat Institutul de Cercetare în Economie Circulară și Mediu Ernest Lupan (IRCEM) și alte instituții pentru a studia practicile de agricultură regenerativă.
Analizarea și compararea practicilor de agricultură regenerativă în România și Republica Moldova.
Cartografierea bunelor practici pentru agricultura regenerativă în ambele țări.
Elaborarea unui cadru de economie circulară pentru agricultura regenerativă.
Generarea unui raport de politici pentru promovarea agriculturii circulare-regenerative.
Organizarea unei vizite de cercetare pentru a studia practicile de agricultură regenerativă.
România: Agricultura regenerativă se concentrează pe sănătatea solului și biodiversitate prin practici precum rotația culturilor și lucrările minime ale solului. Adoptarea este lentă din cauza lipsei de cunoștințe, constrângerilor economice și sprijinului politic limitat.
Republica Moldova: Terenurile agricole sunt degradate din cauza practicilor nesustenabile și a stresului climatic. Modernizarea agriculturii include promovarea agriculturii ecologice și gestionarea durabilă a solului.
Ambele țări: Colaborarea între guverne, comunități locale și sectorul privat este esențială pentru implementarea practicilor sustenabile.
Politici: Lipsa unui cadru legislativ clar pentru agricultura regenerativă reprezintă o provocare majoră.
Sprijin financiar: Sunt necesare subvenții și finanțare pentru practicile regenerative, alături de sprijin pentru cercetare și dezvoltare.
Conștientizare: Campaniile de informare și programele de instruire sunt esențiale pentru creșterea gradului de conștientizare și a cunoștințelor despre agricultura regenerativă.
Integrarea stimulentelor și proiectelor pilot: Este necesară integrarea stimulentelor și implementarea proiectelor pilot pentru promovarea practicilor agricole durabile.
Acest proiect subliniază importanța tranziției către practicile de agricultură regenerativă pentru a îmbunătăți sănătatea solului, a reduce impactul asupra mediului și a asigura securitatea alimentară în România și Republica Moldova. Colaborarea, sprijinul politic și creșterea gradului de conștientizare sunt esențiale pentru o implementare de succes.