Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (Ștefan Odobleja, 1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (Grigore C. Moisil, după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (Victor Toma, CIFA-1, anul 1957)! Marin Vlada, membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română, proiectul ROINFO 2018-2022.

Tell future generations that Cybernetics was created in Romania (Stefan Odobleja, 1938-1939), that Romania developed a Romanian informatics (Grigore Moisil, after 1953) and built its own electronic computer (Victor Toma, CIFA-1, 1957)!

“Teoria de azi este practica de mâine” Grigore C. Moisil

MOTTO

• “Cunoaşterea este puntea care ne conectează cu toţi cei care au trăit vreodată înaintea noastră. De la civilizaţie la civilizaţie şi de la viaţă la viaţă, contribuim cu poveştile individuale care devin istoria noastră colectivă. Indiferent cât de bine păstrăm informaţiile despre trecut, cuvintele din aceste povestiri nu sunt decât «informaţii» până la momentul în care le dăm un înţeles. Modul în care aplicăm ceea ce ştim despre trecutul nostru devine înţelepciunea prezentului”. Gregg Braden

• "Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor." Grigore C. Moisil (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996, "For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers."), părintele informaticii româneşti.

• „Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului.” dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) , membru post-mortem al Academiei Române

• „Omul, când nu înţelege, e contra” ... „Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea” Grigore C. Moisil.

• “În 1949 logica matematică în țara noastră avea un trecut. Aceasta a făcut posibilă abordarea aplicațiilor ei în studiul circuitelor de comutație. Publicasem în 1949 un articol în care arătam cum nu se poate separa cercetarea matematică în două, unele capitole prezentând interes pentru întrebuințarea lor în fizică și tehnică, altele nu. Puțin timp după apariția acestui articol un tânăr inginer, Leon Livovschi, a venit să-mi arate câteva articole din revista sovietică Electicestvo și să mă întrebe dacă instrumentul matematic utilizat în acele articole nu era tocmai algebra logicii. Astfel, am venit în contact cu cercetările sovietice asupra utilizării logicii matematice în studiul circuitelor de comutație. Matematica românească era pregatită să abordeze această problemă” Grigore C. Moisil, AMC, nr. 13-14, Ed. Tehnică, 1970;

• „Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură abstractă, nespecificată, lipseşte din programa şcolară.” acad. Solomon Marcus (1925-2016)

ARGUMENTE

Motto:

• „Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face cultură”, Solomon Marcus

• "Sunt pentru lucruri noi; dar mai mult decât lucrurile care sunt astăzi noi, eu apreciez lucrurile care vor fi noi abia mâine" Grigore C. Moisil

• "Calculatorul nu rezolvă probleme, cum se spune. Problemele le rezolvă omul, dar în rezolvarea lor omul se servește nu numai de toc și hârtie, ci și de calculator" Grigore C. Moisil

O istorie pentru un proces, eveniment, concept etc. poate fi o descriere mai simplă și care să ofere coerență, unele legături și explicații cu diverse concepte și termeni. În schimb, „Istoria informaticii românești” nu poate fi tratată matematic în termeni de teoremă sau teorii ce necesită definirea de ipoteze și concluzii. Se poate porni de la definirea sau de la ideea că, ISTORIA este reprezentarea cunoștințelor pe care o persoană le are prin diverse căi și metode pentru a explica: evenimente, decizii, procese, evoluții etc. Astfel, Istoria este la fel ca ÎNVĂȚAREA. Învățarea este evoluția în timp a cunoașterii spune Roger Bohn. Istoria despre ceva este evoluția cunoașterii despre acel ceva. În final, cititorul prezentelor volume va trebui să facă legături, să-și explice unele aspecte descrise, să înțeleagă unele decizii descrise în carte, să compare unele rezultate cu altele, să caute modele de urmat, să tragă concluzii și să-și elaboreze unele obiective viitoare. Să caute greșeli în decizii, să înțeleagă unele măsuri și programe urmate la un moment dat prin desfășurarea de evenimente și evoluții. E posibil ca, uneori, cititorul să caute ipoteze și să obțină concluzii din studiul celor descrise. Istoria este cu oameni, prin urmare istoria este ca omul, cu bune și cu rele, cu urcușuri și cu coborâșuri. Doar unii oameni au curajul să înfrunte aceste adevăruri.

„Proiectul unei istorii a informaticii în țara noastră, evident, este de mare complexitate din cauza multitudinii de instituții și de orientări științifice implicate, nu în ultimul rând, și din cauza întrepătrunderii și interacției cu matematica, biologia, chimia sau fizica, de exemplu (a se vedea „At the intersection of computer science with biology, chemistry and physics - in memory of Solomon Marcus”, eds. Gh. Păun, I. Petre, G. Rozenberg, A. Salomaa, Theoretical Computer Science, 701, 2017 și „100 Romanian Authors in Theoretical Computer Science”, eds. S. Cojocaru, Gh. Păun, D. Vaida, Ed. Academiei Române, 2018)” Dragoș Vaida, august 2018 – mesaj e-mail.

• „Scopul prezentării unei evoluții a informaticii este acela de a expune pentru generațiile viitoare de profeșioniști și beneficiari ai acestui domeniu, povestea și contribuțiile românilor la progresul acestui domeniu al dezvoltării societății, plusând aceste contribuții în contextul lor istoric, național și internațional. Prin înțelegerea obiectivă a trecutului, putem fi capabili să asigurăm, cu contribuția fiecăruia, dezvoltarea unuia dintre cele mai spectaculoase domenii ale științei, tehnicii și tehnologiei, care a marcat începutul unei noi etape în evoluția societății, bazată pe informație, cunoaștere și inovare, având ca suport tehnologiile informaționale și de comunicații” Marius Guran(1936-2019), Monografia informaticii din România, 2012

De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, matematiciei, informaticieni, ingineri, economiști etc., ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III. „Anul 1960: apărea prima profesie - programator calculatoare electronic; Anul 2018: sunt standardizate 23 de profile diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale. Peste câțiva ani cererea de specialiști IT în Europa va fi cu 1 milion mai mare decât oferta.” Prof. dr. Vasile Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România), prezentare susținută la deschiderea Conferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV), ediția a 14-a, Universitatea din Craiova, oct. 2016.

Am putea să ne imaginăm cum s-ar scrie ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI peste 50 sau 100 de ani? Ce s-ar întâmpla dacă nu am face acest efort astăzi? MULTE CUNOȘTINȚE S-AR PIERDE PE DRUM! De aceea am pornit de la un Motto: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!

Introducere

Societatea contemporană are ca obiective primordiale să ajungă la o societate a cunoașterii (knowledge society), deoarece societatea umană își organizează realitatea tehnică, economică, socială etc, pe baza nivelului de dezvoltare a cunoașterii. Volumul cunoașterii pe care o avem la dispoziție se dublează în prezent la fiecare 5 ani, prin cercetările și rezultatele tuturor științelor. Nevoia de cunoaștere a naturii și a lumii a condus la apariția și dezvoltarea științelor, ce sunt reprezentări și modele virtuale ale cunoașterii. Evoluția și dezvoltarea științelor sunt procese continue, deoarece „nu se pot prevedea limitele conoașterii și previziunile științifice” după cum afirmă Dimitri Mendeleev (1834-1907), iar teoriile și metodele sunt inventate și pentru că „Imaginația este mai importantă decât conoașterea. Conoașterea este limitată, imaginația face ocolul lumii” conform lui Albert Einstein (1879-1955). Acesta mai spune că „singura sursă a conoașterii este experiența, iar informația nu este cunoaștere”. De asemenea, „Ştiinţa noastră este suma gîndurilor şi experienţelor a nenumărate minţi” afirmă Ralph Waldo Emerson (1803-1882). Pe de altă parte, conform lui Francis Bacon (1561-1626) „Cunoașterea este prin ea însăși putere”, însă odată cu apariția calculatoarelor electronice și dezvoltarea Computing (hardware + software), informația deținută de om îl face puternic.

Matematica și Calculatorul

• Calculatorul – mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şi inovării. Dacă Matematica nu ar fi fost “nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul cunoştinţelor acumulate, Cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit. (M.V., 31.01.2010); „Thinking is evolution of learning over time” M.V., 2014 ; “Knowledge is evolution of thinking and languages over time” M. Vlada, 2015. More: 01 02

Schimbări

• Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noştri se schimbă şi ea, se schimbă ştiinţele, teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, educaţia noastră se schimbă mereu, profesiile şi locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă mentalităţi, religii şi filosofii, se schimbă mijloacele de transport şi de comunicaţii, se schimbă infrastructura şi natura, se schimbă OMUL. E bine sau e rău? (M.V. – 2011, Math GP). Este nevoie de implicare. Matematica pentru elevi trebuie regândită.

• Înțelegerea evoluției conceptelor și teoriilor din toate domeniile și științele, înțelegerea istoriei domeniilor și științelor, consolidează tezaurul cunoașterii universale și ajută la dezvoltarea lor. M. Vlada 2019 , http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019, https://unibuc.ro/user/marin.vlada/

Proiectul național ROINFO "Realizări românești în domeniul Informaticii" și-a propus să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III.

• DESPRE PROIECTUL ROINFO

ETAPA I : Volumele "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2019-2021- http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir

• Volumul I (cap.1): Computing – Contextul internațional, 2019

• Volumul II (cap. 2): Computing – Contextul național, 2019

• Volumul III (cap. 3-6): Computing – Apariție și dezvoltare, 2020

• Volumul IV (cap. 7-10): Computing – Dezvoltare și impact, 2020

• Volumul V (cap. 11-12): Computing – Dezvoltare, 2021

Etapa II – Volumele VI-VII: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2021-2022 / ROCS - Romanian prestigious computer scientists

• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii

• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

De ce 60/65 de ani de informatică românească?

1. Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primește - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

2. Se poate lua ca reper anul 1957, când România și-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

3. Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secția „Mașini de calcul”, la inițiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcționat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică și Fizică din acea vreme. Aceasta a funcționat până în anul 1971 când s-a introdus secția „Informatică”.

MULȚUMIRI

În lunile iulie-septembrie 2018 au avut loc mai multe întâlniri la Casa universitarilor „Întâlnirea generațiilor de informaticieni”, contributori la volumul “ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI” – Proiectul național ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: „Realizări românești în domeniul Informaticii" – http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info.

Pentru observațiile, discuțiile, sugestiile, criticile, ințiativele și contributiile efective la conținutul acestui volum, cu multă recunoștință, mulțumim următorilor (unele din discuții au avut loc la Casa Universitarilor, în lunile iulie-august-septembrie, cu ocazia „Întâlnirii generațiilor de informaticieni”): Dragoș Vaida, Ion Văduva, Constantin P. Popovici, Stelian Niculescu, Dan Farcaș, Grigor Moldovan, Virgil Emil Căzănescu, Ioan Tomescu, Adrian Atanasiu, Ileana Popescu, Denis Enăchescu, Mihail Cherciu, Nicolae Popoviciu, Tudor Bălănescu, Radu Nicolescu, Marian Gheorghe, Radu Homescu, Eduard Rădăceanu, Florin Boian, Rareș Boian, Ion Ivan, Virgil Chicernea, Gabriel Orman, Sabin Buraga, Emil Cătinaș, Victor Felea, Grigore Albeanu, Angela Ioniță, Adrian Adăscăliței, Radu Jugureanu, Ion Roceanu, Cătălin Radu, Valeriu Iorga, Marius Marușteri, Mihai Jalobeanu, Florin Ilia, Ion Radoslovescu, Gabriel Popescu.

Volumele I-V ONLINE - Biblioteca CRIFST- Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Academia Română - https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/vlada-marin

Notă: Material oferit graţie bunăvoinţei autorilor. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor. CRIFST.ro nu este responsabil pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

Întâlnirea generațiilor de informaticieni – Grigore C. Moisil, omagiat în Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică – 9 ianuarie 2019.

Conferința de omagiere a acad. Gr. C. Moisil privind înființarea secției de „Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică. Miercuri, 9 ianuarie 2019, în cadrul proiectului ROINFO, la Facultatea de Matematică și Informatică, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, s-a organizat o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică (str. Academiei, nr. 14). În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil și, a fost făcută o prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce este în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au aflat mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil.

Printre participanții la conferință s-au regăsit persoane care l-au cunoscut pe vizionarul ce a introdus informatica în România: prof. univ. dr. Ioana Moisil, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, dr. Dan Farcaș, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Nicolae Popoviciu, prof. univ. dr. Radu Homescu, prof. univ. dr. Eduard Rădăceanu. La conferință s-a scos în evidență că prin ideile, direcțiile și acțiunile lui Moisil, sintetizate de: colaborarea cu ing. Leon Livovschi în utilizarea algebrelor Booleene la studiul automatelor cu contacte și relee (anul 1949); publicarea cărții „Teoria algebrică a mecasnismelor automate” (1959); înființarea secției „Mașini de Calcul” la Universitatea din București (1960); înființarea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB) (1962); dotarea cu un calculator american IBM 360/30 la CCUB (1968); înființarea de secții de Informatică la unele universități din România și apariția liceelor de informatică (1970), profesorul Gr. C. Moisil și-a capătat statutul de fondator al informaticii românești.

15 noiembrie 2019 – Craiova, Simpozionul Naţional „Educație și formare pentru societatea digitală” la Colegiul „Ştefan Odobleja” din Craiova, manifestare științifică avizată de ministerul de resort, ce se dorește a fi un cadru de manifestare a inițiativelor și a acțiunilor cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Organizatorii au anunțat prezența la eveniment a două personalități de prestigiu ce au prezentat următoarele alocuțiuni (adresa Web: http://www.stefanodoblejacraiova.ro/):

- Primele rezultate ale Proiectului ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” (vol. I & II), Istoria informaticii românești, descrisă de cei ce au trăit-o, conf. univ. dr. Marin Vlada, coord. proiecte de e-Learning CNIV & ICVL, Universitatea din București.

- Despre destinul unui vizionar, Dr. Ștefan Odobleja - părintele ciberneticii generalizate, ing. Ștefan Odobleja jr., președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, Drobeta-Turnu Severin.

CONCLUZII

La sfârșitul „aventurii” și al „spectacolului” privind înțelegerea fenomenului de apariției și de dezvoltare a Informaticii românești, putem să afirmăm cu certitudine că, nu credeam să aflăm atâtea aspecte, procese și evenimente deosebite, ce au condus în final la o Informatică românească cu care România se poate mândri. Bucuria și satisfacția împlinirii unor căutări pentru aflarea unor răspunsuri la multe întrebări (unele de acum 40-50 de ani), ce s-au conturat pe parcursul studiului și cercetărilor noastre, sunt asemănătoare acelui spectacol de care spunea acad. Solomon Marcus, când compara bucuria realizării unei demonstrații a unei teoreme cu trăirile de la un „spectacol de teatru”. Am trăit acel spectacol prin finalizarea unor descrieri din volumele prezente și vrem să transmitem aceste trăiri, nu numai contemporanilor, dar și celor ce în viitor vor să înțeleagă și să se mândrească cu realizările din Informatica românească.

• Din studiile și cercetările realizate în cadrul proiectului ROINFO se poate observa că am dat prioritate atât apariției și dezvoltării Ciberneticii, cât și apariției și dezvoltării domeniului de Computing (hardware & software)/Informatică/IT/Computer Science. Fără Cibernetică, nu apărea Informatica și nici nu se puteau construi calculatoarele electronice ce sunt sisteme de calcul complexe (computer system). De asemenea, dacă nu apăreau studii și cercetări privind teoria calculabilității, o contribuție importantă – chiar revoluționară, este cea a matematicianului Alan Turing, considerat părintele informaticii mondiale și al inteligenței artificiale, nu apărea arhitectura modernă a calculatorului electronic (arhitectura von Neumann) concepută de John von Neumann – ce a recunoscut că s-a inspirat din lucrările lui Turing din anii 1936-1938.

• În studiul parcurs pentru înțelegerea apariției și dezvoltării informaticii în România, am aflat că Grigore C. Moisil a urmat 3 ani cursuri de inginerie – secția construcții (cu examenele promovate), simultan cu cursurile de la Facultatea de Matematică, pe care le-a continuat – doar pe acestea, obținând doctoratul în matematică cu teza de doctorat „Mecanica analitică a sistemelor continue”, în anul 1929. Parcurgând acei ani de pregătire profesională atât în inginerie, cât și în matematică, poate de aceea matematicianul Gr. C. Moisil a fost atras și preocupat cu pasiune de aplicațiile logicii matematice în diverse probleme din practică (prin discuții și colaborări cu ing. Leon Livovschi și alții, era perioada dezvoltării aplicațiilor din domeniul automaticii și calculatoarelor), ajungând la Teoria algebrică a mecanismelor automate – pentru care a fost premiat „Computer Pioneer” de IEEE Computer Society. Perioada 1932-1942, petrecută de Gr. C. Mosil la Universitatea din Iași a fost „rampa de lansare” privind aplicațiile logicii matematice în știință și tehnică. În anul 1970, Gr. C. Moisil a propus Editurii Tehnicii, în revista AMC nr. 13-14, publicarea unor articole privind Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București, Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor etc., evidențiind că, în anul 1955, România era pe locul III, după USA și URSS, privind activitatea de cercetare în teoria circuitelor de comutație. În perioada 1938-1949, doar URSS și USA erau reprezentare prin număr de articole în acest domeniu. De remarcat, numărul de 37 de articole din URSS și doar 8 din USA. În anul 1954, România a făcut un salt semnificativ ocupând locul III în lume. Cu această teorie a promovat construirea primelor calculatoare românești și utilizarea calculatoarelor electronice la rezolvarea problemelor din activitățile practice ale oamenilor.

În volumul coord. de acad. Florin Gheorghe Filip, Civilizaţia Românească (coord. Victor Spinei) - Ştiinţa şi tehnologia informaţiei în România, Editura Academiei Române Bucureşti, 2018, acad. Gheorghe Păun realizează următoarea abordare privind pagini din istoria informaticii teoretice românești: „Va rememora totuşi o serie de momente semnificative din evoluţia domeniului în ţara noastră. Vom merge în trecut până în „preistoria” informaticii (teoretice), chiar înainte de constituirea „ştiinţei calculatoarelor” în lume (preiau sintagma curentă, computer science, folosită în limba engleză), invocându-l pe Gabriel Sudan, cel care, în 1927, producea – fără a avea această intenţie, pentru că nici terminologia nu exista pe atunci – primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă, insistând apoi asupra celor doi fondatori ai informaticii (teoretice) româneşti, Grigore C. Moisil şi Solomon Marcus, ajungând în zilele noastre, la multitudinea de contribuţii ale informaticienilor români la cele mai diverse direcţii de cercetare active internaţional”.

VIDEOS ROINFO, Romanian Informatics

• https://www.youtube.com/watch?v=Y9gbKLUYHR8

Romanian Informatics - Proiectul ROINFO 2018-2020 (vocea acad. Grigore C. Moisil) - YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=Y9gbKLUYHR8

Proiectele CNIV & ICVL - tehnologii de e-Learning în educație și cercetare, unind mediul universitar, mediul preuniversitar și firmele de IT din România. ROINFO "Romanian Informatics" 2018-2022, Proiectul "Ștefan Odobleja 2019-2020 (partea I) - http://c3.cniv.ro/ , http://c3.icvl.eu/ , https://sites.google.com/view/roinfo/... , https://odobleja.ro/ , https://www.youtube.com/watch?v=Y9gbK... , Omagierea acad. Grigore C. Moisil - 60 de ani de la înființarea secției “Mașini de Calcul” la Universitatea din București, 9 ianuarie 2019 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019 , https://www.youtube.com/watch?v=SEav0...

Despre Marin Vlada

MARIN VLADA, cadru didactic universitar la Universitatea din București, a absolvit și susținut doctoratul la Facultatea de Matematică și Informatică din București. Este un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligența artificială și tehnologii e-Learning. Web - https://unibuc.ro/user/marin.vlada/ , http://c3.cniv.ro/?q=2020/vlada

• Are activități și rezultate în domeniile: E-Learning, Inteligența artificială, Grafică pe calculator, Realitate Virtuală, Tehnologii Web. Este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română. Are biografia inclusă în “2000 Outstanding intellectuals of the 21st century, first ed.”, Cambridgeși în “Enciclopedia Personalităţilor din România”. În anul 2003 a fondat proiectul de e-Learning CNIV (Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual) – „Noi tehnologii în educaţie și cercetare”, iar în anul 2006, proiectul internațional de e-Learning ICVL (The International Conference on Virtual Learning ) – „New Technologies in Education and Research”. Aceste proiecte de educație și cercetare, cu tradiție la Universitatea din București, care se desfășoară și în prezent, au fost premiate la nivel național. Reviewer: International Program Committee of ICAART “International Conference on Agents and Artificial Intelligence” - http://www.icaart.org/, from 2014.

• În anul 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri a României, lansează proiectul național ROINFO 2018-2022 „Romanian Informatics” - https://sites.google.com/view/roinfo/. Cărți în Biblioteca CRIFST (Academia Romana,Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) - https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada . În anul 2020, în memoria savantului Ștefan Odobleja, în colaborare cu fiul acestuia, Ștefan Odobleja jr. – președintele Fundației „Ștefan Odobleja”, a elaborat și se ocupă de administrarea site-ului Ștefan Odobleja (https://odobleja.ro/).

In Enghlish

Dr. Marin VLADA - full member at CRIFST-Romanian Academy, professor at University of Bucharest. Coordinator of the projects CNIV, ICVL, ROINFO, Ștefan Odobleja. Marin Vlada, professor at the University of Bucharest, graduated and defended his doctorate at the Faculty of Mathematics and Informatics in Bucharest. He is an expert computer scientist in Computer Graphics, Artificial Intelligence and e-Learning technologies. Web - https://unibuc.ro/user/marin.vlada/, http://c3.cniv.ro/?q=2020/vlada

• It has activities and results in the fields: E-Learning, Artificial Intelligence, Computer Graphics, Virtual Reality, Web Technologies. He is a full member of CRIFST (Romanian Committee for the History and Philosophy of Science and Technology), Romanian Academy. He has a biography included in “2000 Outstanding intellectuals of the 21st century, first ed.”, Cambridge and in “Encyclopedia of Romanian Personalities”. In 2003 he founded the e-Learning project CNIV (National Conference on Virtual Education) - "New technologies in education and research", and in 2006, the international e-Learning project ICVL (The International Conference on Virtual Learning) - " New Technologies in Education and Research ”. These education and research projects, traditionally held at the University of Bucharest, which are still ongoing, have been awarded nationally.

• In 2018, on the occasion of the Centenary of the Great Union of Romania, launches the national project ROINFO 2018-2022 "Romanian Informatics" - https://sites.google.com/view/roinfo/. Books in the CRIFST Library (Romanian Academy, Romanian Committee of History and Philosophy of Science and Technology) - https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/marin-vlada. In 2020, in memory of the scientist Ștefan Odobleja, in collaboration with his son, Ștefan Odobleja jr. - the president of the “Ștefan Odobleja” Foundation, developed and deals with the administration of the Ștefan Odobleja website (https://odobleja.ro/).