PSIHICMED

Depresia, a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel mondial.

Depresia se caracterizeaza printr-un sentiment persistent de tristete, pesimism, lipsa interesului pentru orice activitate, chiar si pentru activitatile care inainte provocau placere, ajungandu-se chiar la pierderea interesului de a trai, cresterea intensitatii depresiei poate aduce persoana intr-o stare de letargie totala si apatie.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia, in urma numeroaselor studii facute, ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Organizatia estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In urma studiilor facute pe teritoriul Europei, s-a ajuns la concluzia ca din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. 

Exista persoane care au predispozitie pentru dezvoltarea tulburarii depresive, astfel incat persoanele cele mai predispuse la dezvoltarea depresiei sunt persoanele care au antecedente de tulburari afective sau un istoric de afectiuni psihice in familie, de consum de alcool sau substante psihoactive.

In urma studiilor s-a constatat ca aproximativ un sfert din adultii tineri prezinta un episod depresiv major pana la varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus decat oricare altul riscului de declansare a depresiei. Depresia instalata in aceasta perioada critica a vietii poate avea consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt - cuprinzand aici deteriorarea relatiilor interpersonale, functionarea deficitara socioprofesionale si riscul de adictie sau consum de substante psihoactive dar si pe termen lung afectand intreaga dezvoltare neuropsihica.

Simptomele clasice de depresie 

• schimbarea brusca a obiceiurilor alimentare cu pierderea completa a apetitului sau, mult mai des, pofta de mancare exagerata si nevoie de dulciuri

• lipsa de energie, oboseala marcata

• scaderea puterii de concentrare, indecizie

• anxietate, sentiment insurmontabil de tristete

• absenta totala a capacitatii de a se bucura

• pierderea increderii in propria persoana, scaderea autostimei, sentiment de culpabilitate

• pesimism, ganduri morbide sau suicidare

• apatie, letargie, nevoie de izolare si de singuratate

• scaderea interesului sexual. 

Pentru a se putea pune diagnosticul de depresie, o persoana trebuie sa prezinte o parte din aceste simptome, in fiecare zi , pe o perioada mai lunga de doua saptamani.

In urma studiilor facute, cercetatorii estimeaza  ca 1 persoana din 5 a suferit macar un episod de depresie pe parcursul vietii, iar riscul creste de 4 ori in cazul varstnicilor (dupa varsta de 65 de ani).

Depresia, in cazul persoanelor care au depasit varsta de 65 de ani, se manifesta diferit fata de semnele clasice de boala. Semnele si simptomele predominante in cadrul acestei categosrii de varsta sunt urmatoarele: agitatie, anxietate, iritabilitate, dureri si elemente de dementa.

În literatura de specialitate, termenul „stimă de sine” este folosit de catre oamenii de stiinta pentru a descrie modul general in care o persoana isi percepe propria valoare.Cu alte cuvinte, cât de mult ne valorizăm şi ne placem.

Stima de sine ocupa un rol foarte important in viata unui om, aceasta determinand in mare parte succesul personal.O persoana care are o stimă de sine scăzută se poate simtii trista si infranta. Totodata, stima de sine scazuta ii determina pe oameni sa faca alegeri nepotrivite in toate domeniile vietii, sa intre in relatii toxice, si sa nu reuseasca niciodata sa ajunga unde si-au dorit, chiar daca au toate resursele fizice si materiale necesare implinirii scopului propus. In aceelasi timp, nu este bine sa exista o stima de sine prea ridicata, asa cum exista in tulburarea de personalitate narcisistă, deoarece aceasta poate fi dăunătoare relaţiilor personale.

Foarte multe persoane cred ca stima de sine fluctueaza in functie de experientele din viata la care sunt expusi.Nivelul stimei de sine la extremele înalte sau joase ale spectrului poate fi nesănătos, deci în mod ideal, cel mai bine este să atingi un echilibru, undeva la mijloc. O viziune realistă și pozitivă asupra noastră este considerată ideală.

Dacă vă confruntați cu astfel de fluctuatie a stimei de sine ,nu ezitati sa apelati la terapia de specialitate, respectiv la psihoterapie. Psihoterapia, reprezinta o modalitate excelentă de a intelege ce anume va provoaca aceste fluctuatii ale stimei de sine, precum și de a vă asigura că experimentați mai mult din pozitiv și că vă simțiți mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor și dezamăgirilor. Stima de sine nu înseamnă să te simți grozav tot timpul. Stima de sine este despre a te simți sigur că poți face față provocărilor vieții și că merită să experimentezi dragostea și acceptarea de la ceilalți, precum și de la tine.

Nucleul majoritatii conflictelor il reprezinta problemele de comunicare, atât ca o cauză şi un efect. In urma neintelegerilor aparute ca rezultat al unei comunicari deficitare apar conflictele, conflicte care uneori escaladeaza in ceea ce este mai rau. Mai mult, odată ce un conflict a început, probleme de comunicare se dezvolta adesea în conflict deoarece oamenii nu comunica unii cu altii deschis pentru a detensiona situatia incordata.Astfel, comunicarea este esenţială pentru cele mai multe situaţii de conflict.

Explicatiile, neintelegerile, dezacordurile si chiar conflictele se gasesc in comunicare, in barierele de care oamenii, le ridica, mai mult sau mai putin intentionat in calea comunicarii. Dintre barierele comune ridicate de oameni in calea comunicarii, cele mai cunoscute sunt:

Diferentele de personalitate –  fiecare om este unic, este unica in ceea ce priveste personalitatea, valorile, dorintele, pregatirea, aspiratii, elemnente care impreuna sau separat influenteaza intelegerea mesajelor;

Diferentele de perceptie – diferentele de perceptie sunt deseori numai radacina multor alte bariere de comunicare. Oamenii tind sa respinga informatiile care le ameninta reperele, obiceiurile si conceptia despre lume. De asemenea informatiile sunt acceptate si in functie de persoana de la care provin.

Lipsa de comunicare – esti dificil sa comunicam cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carei cunostinte asupra unui anumit subiect de discutie sunt mult mai reduse. Din partea celui care comunica necesita indemanare si trebuie sa fie constient de discrepanta intre nivelurile de cunoastere si sa se adapteze in consecinta.

Dificultati de exprimare – daca exista probleme in a ne gasi cuvintele pentru exprimarea ideilor trebuie sa ne imbogatim vocabularul.

Emotiile – pentru a evita acest gen de blocaj este bine sa se renunte la comunicare cat timp suntem afectati de emotii puternice. Aceste stari ne pot face incoerenti si pot schimba complet sensul mesajelor transmise.

O mare problema o reprezinta faptul ca oamenii nu-i asculta pe ceilalti, nu au rabdare sa afle ce vor ceilalti sa le transmita, sa le asculte explicatia. De asemenea, atunci când oamenii sunt în conflict, de multe ori ei se concentreaza mai mult asupra a ceea ce au de gand sa le spuna celor cu care sunt in conflict, ca raspuns la declaratia adversarului.