Judeţul Maramureş este compus din „Ţara Maramureşului”, mărginită la sud de „Ţările” Lăpuşului, Chioarului şi Codrului.
Județul Maramureș acoperă 6.304 kmp (dintre care Țara Maramureșului are 3.381 kmp), fiind limitat spre nord de Ucraina, de-a lungul râului Tisa și pe creasta Munților Maramureșului, la est de Județul Suceava, la sud de Județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj, iar la vest de Județul Satu Mare. Altitudinea maximă este de 2.303 m în Vârful Pietrosu Rodnei, iar cea minimă de 135 m, pe râul Someș, la Seini.
Județul este dominat de Munții Igniș-Gutâi, Lăpușului, Țibleșului (cu toții parte a celui mai lung lanț vulcanic european), Maramureșului și Rodnei, străbătuți de trecători precum: Huta, Gutin, Prislop, Șetref. La sud se întinde Podișul Someșan cu Culmile Codrului, Prelucii și Brezei, iar Depresiunile Maramureșului, Lăpușului, Baia Mare și Chioarului ocupă zonele mai joase.
Apele curgătoare de pe teritoriul județului se scurg în Someș (cu afluenții Lăpuș, Săsar, Bârsău), respectiv în Tisa (prin afluenții Iza, Vișeu, Mara, Cosău). Există și unele lacuri glaciare sau periglaciare (Iezer, Buhăescu, Chendroaiei etc.), de baraj natural (Tăul Morărenilor), de prăbușire a unor lucrări miniere (Lacul Albastru) sau ale unor ocne de sare (Lacul Găvrilă ș.a.), de baraj artificial (Firiza ș.a.) etc.
Pentru protejarea naturii au fost înființate:
· Rezervația naturală „Pietrosul Mare” (1932), Rezervația științifică „Pietrosul Rodnei” (1971), iar din anul 2000, Parcul Național Munții Rodnei;
· Parcul Natural Munții Maramureșului (2004) cu suprafața de 148.850 ha este considerat cel mai mare din țară.
Județul Maramureș are, conform ultimului recensământ (realizat în 2011), o populație totală de 478.659 locuitori, 79% dintre aceștia fiind români, urmați, ca pondere, de maghiari (6,8%), ucraineni (6,4%), rromi (2,5%), germani (0,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional, ortodocșii sunt cei mai numeroși (79,4%), urmați de romano-catolici (5,1%), greco-catolici (4,8%), penticostali și reformați (câte 3,6% fiecare) etc. Evreii, care înainte de 1944 reprezentau cea mai numeroasă minoritate etnică și religioasă, abia de mai numără azi câteva zeci de persoane.
Baia Mare, municipiul judeţului Maramureş, se află în partea vestică a judeţului, la poalele Munţilor Igniş. Oraşul se află la o altitudine medie de 230 m şi este traversat de la est la vest de Săsar, afluent al râului Lăpuş.
Cel mai vechi centru din Baia Mare este în Piaţa Libertăţii. În jurul pieţii, există multe construcţii în stil baros sau gotic, printre care şi casa impresionantă a lui Iancu de Hunedoara. Turnul lui Ştefan este cea mai reprezentativă clădire din Evul Mediu din Baia Mare. A fost construit între anii 1446 şi 1468, la iniţiativa lui Iancu de Hunedoara, în intenţia construirii unei clopotniţe pentru Catedrala Sf. Ştefan, care a fost distrusă ulterior într-un incendiu şi nu mai există.
Casa lui Iancu de Hunedoara, numită şi Casa Elisabeta, este o construcţie cu pereţii foarte groşi, cea mai veche construcţie privată. A fost construită la mijlocul secolului al XV-lea de către Iancu, pentru soţia sa, Elisabeta.
Turnul Măcelarilor, numit şi Bastionul Măcelarilor sau Turnul Muniţiei, aflat în Piaţa Izvoarelor, a fost construit în secolulu al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului medieval. Bastionul Monetăriei, alături de Turnul Măcelarilor, este una dintre puţinele urme ale vechii fortificaţii a oraşului.
Una dintre cele mai frumoase părţi ale oraşului este Dealul Florilor, unde Monumentul Soldatului Român, opera lui Andrei Ostap, îi onorează pe cei care au murit luptând împotriva lui Hitler, în al doilea Război Mondial.
Muzeul Judeţului Maramureş, cu sediul în Bastionul Monetăriei de pe Strada Monetăriei, a fost deschis oficial în 1904. Muzeul de Arheologie şi Istorie (Strada Monetăriei) are colecţii valoroase de ceramică, diverse obiecte de bronz, argint, aur, piatră şi os, monete şi bancnote, arme, ceasuri, documente, fotografii, etc. Muzeul de Artă Etnografică şi Populară se află în clădirea fostului Teatru de Vară (Strada Dealul Florilor). Capitolul de etnografie continuă la Muzeul Satului ce este situat în peisajul încântător al Dealului Florilor. Muzeul de Artă, cu mai mult de 3,000 de opere de artă, se află într-o clădire din secolulu al XVIII-lea, aproape de centrul vechi al oraşului (Strada 1 Mai). În cadrul Muzeului Judeţului Maramureş, funcţionează şi Planetarium-ul din Baia Mare, cel mai vechi din România. A fost inaugurat în 1969 şi de atunci a prezentat stelele de pe cer, dând lecţii de astronomie tuturor celor interesaţi. Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este cel mai mare muzeu de acest fel din Europa.