FINATARE UE 2021 - 2027

Cum accesezi programele de finantari cu fonduri europene 

Antreprenoriatul este un contribuitor cheie in dezvoltarea si creșterea economiei oricărei tari

INCUBATORUL DE AFACERI VIRTUAL INOVATIV - Platform E-Learning  Business NetWorkSt@rtUp

FINAȚARE UE 2021-2027

2021-2027: Statele Membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro prin:

Total = 1.824,3 miliarde euro

CFM 2021-2027

Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat la 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU).

Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici/zone.

Cele 1 074,3 miliarde euro aferente Cadrului financiar 2021-2027 vor fi împărțite între 7 capitole de buget:

Capitole de buget

CFM

NextGenerationEU

TOTAL

1.Piața unică, inovare și sectorul digital

132,8 miliarde EUR

10,6 miliarde EUR

143,4 miliarde EUR

2. Coeziune, reziliență și valori

377,8 miliarde EUR

721,9 miliarde EUR

1 099,7 miliarde EUR

3. Resurse naturale și mediu

356,4 miliarde EUR

17,5 miliarde EUR

373,9 miliarde EUR

4. Migrație și gestionarea frontierelor 

22,7 miliarde EUR

-

22,7 miliarde EUR

5. Securitate și apărare

13,2 miliarde EUR 

-

13,2 miliarde EUR 

6. Vecinătate și întreaga lume

98,4 miliarde EUR

-

98,4 miliarde EUR

7. Administrația publică europeană

73,1 miliarde EUR

-

73,1 miliarde EUR

TOTAL CFM 

1 074,3 miliarde EUR

750 miliarde euro

1 824,3 miliarde EUR

Toate sumele sunt exprimate în miliarde EUR, în prețuri constante din 2018. 

*Sumele includ suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru zece dintre programe (față de acordul din 21 iulie 2020). Este vorba despre următoarele programe: Orizont Europa, Erasmus+, „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, „Drepturi și valori”, Europa creativă, InvestEU, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, „Ajutor umanitar”. 

Sursă: Comisia Europeană 

Consultă setul de întrebări și răspunsuri publicat de Comisia Europeană la 22 decembrie 2020, referitor la CFM 2021-2027.

O nouă politică de coeziune

UPDATE iunie 2021: La data de 24 iunie 2021 a fost aprobat Pachetul legislativ aferent Politicii de Coeziune 2021-2027. Descarcă documentul 

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE.

Cinci priorități investiționale:

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.

Comisia a publicat la 2 decembrie 2020 un video introductiv referitor la aceste 5 priorități investiționale: https://www.youtube.com/watch?v=yXhYOBO8ZdM&feature=emb_title.

O abordare mai personalizată a dezvoltării regionale

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.

Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare

Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.

Descarcă cele 80 de măsuri de simplificare propuse de Comisie

Un cadru mai flexibil

Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări.

În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural.

O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța economică a Uniunii

Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată.

În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară.

Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare

Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +.

Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare

Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni.

Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră (Interreg) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european.

Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică.

Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante

Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat.

Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare

Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.

Consultă setul de întrebări și răspunsuri referitor la pachetul legislativ 2021-2027 privind politica de coeziune a UE.

Propuneri legislative UE

În perioada 29 – 30 mai 2018,Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2012-2027. Acesta cuprinde:

Regulamentul privind prevederile comune conține un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (ISF) și Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF). Comparativ cu actuala perioadă de programare, CPR nu mai acoperă  Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală (FEADR).

Negocierile privind politica de coeziune la nivelul Consiliului au demarat în luna septembrie 2018, sub Președinția austriacă fiind finalizate aspectele privind abordarea strategică și programarea și management și control.

Pe durata Președinției române a Consiliului UE, s-au finalizat aspectele privind condiții pentru eligibilitate și cadrul de performanță, monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate, sprijin financiar din fonduri, management financiar și obiectivele, definițiile, delegarea puterilor, implementarea, prevederile tranzitorii și finale ale CPR, precum și regulamentele specifice politicii de coeziune, respectiv FEDR, FC, FSE+ și CTE.

În data de 14 ianuarie 2020, Comisia Europeană a publicat propunerea privind Fondul pentru o tranziție justă (Just Transition Fund – JTF), ca parte componentă a unui pachet mai amplu legislativ referitor la Pactul Ecologic European (European Green Deal).

Fondul pentru o Tranziție Justă este complementar fondurilor Politicii de Coeziune, fiind necesară modificarea în consecința a proiectului de regulament privind dispozițiile comune ce guvernează perioada de programare 2021-2027.

Situația la 28.12.2020

Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România

Propunerile MFE pentru următorul exercițiu financiar:

Timeline-ul consultărilor publice privind PO de mai sus este disponibil aici.

Rezultatul final al procesului de selecție a partenerilor în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale și Acordului de Parteneriat 2021-2027 este disponibil aici

Documente naționale - Cadru general

Acordul de Parteneriat

Next Generation EU – 750 mld. euro

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

Acesta are la bază trei piloni:

Defalcarea Next Generation EU

Exemple de proiecte cheie:


Criterii de evaluare a PNRR de către Comisia Europeană:


Fonduri europene: 8 tipuri de finanțări pentru firme, prin PNRR. Program de digitalizare dublu

Firmele din România vor avea la dispoziție 8 tipuri de surse de finanțare, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din noile fonduri europene care vor fi alocate prin viitorul Plan Național de Reziliență și Recuperare (PNRR), a informat joi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Aici va intra și Programul de Digitalizare a IMM, promis de aproape un an de către autorități.

Pe lângă cei 2,2 miliarde euro pentru mediul de afaceri, MIPE dă și alte „exemple de investiții pe componentele mature”:

- Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

- Sănătate - 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

 - Alte componente „în fază avansată de negociere”, conform MIPE:

© Consiliul UE

Mai multe informații despre instrumentul NGEU sunt disponibile aici.

Mecanismul de Redresare și Reziliență

Mecanismul European de Reziliență și Redresare este elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro, disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările Uniunii Europene.

© Comisia Europeană

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Mecanismul va avea 6 direcții prioritare de finanțare:

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului European de Reziliență și Redresare.

În data de 18 decembrie 2020, negociatorii Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord privind forma finală a mecanismului. Alocarea pentru România este în valoare de 30,5 miliarde de euro.

Comisia Europeană a publicat în data de 21 decembrie 2020 modelele orientative menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Planul Național de Redresare și Reziliență

UPDATE august 2021: Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat că PNRR-ul României va fi aprobat „în ultimele 10 zile din septembrie”. Mai multe informații sunt disponibile aici

UPDATE II mai 2021: La 31 mai 2021, România a transmis oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații sunt disponibile aici

UPDATE I mai 2021: A fost prezentată o sinteză referitoare la stadiul la 26 mai 2021 al PNRR. Mai multe informații sunt disponibile aici

UPDATE martie 2021: Guvernul României a prezentat la 19.03.2021, în primă lectură, o nouă variantă a PNRR. Mai multe informații sunt disponibile aiciDescarcă documentul 

UPDATE noiembrie - decembrie 2020: Planul Național de Relansare și Reziliență a fost supus consultării publice în perioada 26 noiembrie – 31 decembrie 2020. Descarcă documentul

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic, elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, parte a pachetului de relansare economică Next Generation EU.

Planul urmărește 3 obiective strategice:

Conform documentelor transmise de MFE, principalele particularități ale PNRR sunt:

Cu un total alocat de 29.2 miliarde de euro, planul este structurat pe șase piloni și 15 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Pilonul 1.Tranziția verde este distribuit în 6 domenii prioritare:

Pilonul 2. Transformare digitală prevede un domeniu prioritar:

Pilonul 3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, distribuit în 2 domenii prioritare, astfel:

Pilonul 4. Coeziune socială și teritorială prevedere 2 domenii prioritare:

Pilonul 5. Sănătate, precum și reziliența economică, socială și instituțională este compus din 3 domenii prioritare:

Pilonul 6. Politici pentru noua generație este compus dintr-un domeniu prioritar, respectiv:

În ceea ce privește mediul de afaceri, Componenta 9 - Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare propune 2 reforme și 5 tipuri principale de investiții, cu un buget total de 2,36 miliarde euro.

Reformele:

Conform documentului, în urma investițiilor propuse, vor fi obținute următoarele rezultate pentru mediul de afaceri:

Top 5 sub-componente în funcție de sume:

Exemple de investiții principale:

© Ministerul Fondurilor Europene

Descarcă varianta oficială a PNRR, transmisă către CE

Surse alternative: Comisia Europeană, Consiliul UE, Parlamentul European, Ministerul Fondurilor Europene

Documente

Draft PO 2021-2027, 31 iulie 2020.rar

simplification_handbook_ro.pdf

budget-proposals-modern-eu-budget-may2018_ro_0.pdf

budget-proposals-financial-management-rule-law-may2018_ro_0.pdf

budget-proposals-research-innovation-may2018_ro.pdf

budget-proposals-investments-may2018_ro.pdf

budget-proposals-digital-transformation-may2018_ro.pdf

budget-proposals-regional-development-cohesion-may2018_ro.pdf

budget-proposals-economic-monetary-union-may2018_ro.pdf

budget-proposals-investing-people-may2018_ro.pdf

budget-proposals-common-agricultural-policy-may2018_ro.pdf

budget-proposals-sustainability-environment-climate-change-may2018_ro.pdf

budget-proposals-migration-border-management-may2018_ro.pdf

budget-proposals-security-may2018_ro.pdf

budget-proposals-defence-may2018_ro.pdf

budget-proposals-neighbourhood-world-may2018_ro.pdf

budget-proposals-modernising-budget-revenue-side-may2018_ro.pdf

Cadrul partenerial.pdf

Prioritati.pdf

Viziune si demersuri.pdf

Programe.pdf

Programul Operational Tranzitie Justă – POTJ – versiune 1 octombrie 2020.docx

Programul Operational Dezvoltare Durabilă – versiune 1 octombrie 2020.docx

Programul Operațional Transport 2021-2027 – versiune 1 octombrie 2020.docx

Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare versiune 1 octombrie 2020.docx

Programul Operațional Sănătate.zip

Programul Operațional Educație și Ocupare versiune 1 octombrie 2020.docx

Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială versiune 1 octombrie 2020.doc

Programe Operaționale Regionale.zip

Program Operaţional Asistenţă Tehnică versiune 1 octombrie 2020.docx

Pregătirea documentelor naționale de programare (acțiuni 2019).pptx

Propuneri priorități naționale de investiții în perioada 2021-2027.pptx

Arhitectura programelor operaționale – politica de coeziune 2021-2027.pptx

Regulament privind prevederile comune (CPR).rar

Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).rar

Regulamentul privind cooperarea teritorială.rar

Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC).rar

Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră.rar

Planul Național de Redresare și Reziliență, consultare publica, noiem-dec 2020.pdf

Planul Național de Relansare și Reziliență, Martie 2021.pdf

PNRR_final_v2.pdf

PNRR_Anexe.zip

Regulamente FJ, FSE+, FEDR, FC.pdf

OJ_L_2021_231_FULL_RO_TXT.pdf


Fonduri europene: 8 tipuri de finanțări pentru firme, prin PNRR. Program de digitalizare dublu

Firmele din România vor avea la dispoziție 8 tipuri de surse de finanțare, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro, din noile fonduri europene care vor fi alocate prin viitorul Plan Național de Reziliență și Recuperare (PNRR), a informat joi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Aici va intra și Programul de Digitalizare a IMM, promis de aproape un an de către autorități.

Joi, după discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, MIPE a emis o listă de „exemple de investiții pe componentele mature” care ar urma să fie finanțate prin PNRR.

Pentru firme, sunt alocați 2,2 miliarde de euro. Banii vor fi accesați mai ales sub formă de credite bancare cu garanții de stat și de investiții acordate de fonduri de capital de risc în schimbul unor părți sociale din firmele beneficiare. Dar vor fi și fonduri nerambursabile.

StartupCafe.ro îți recomandă și...

Esports: Gamerii profesioniști devin oficial sportivi de performanță. Se modifică legea sportului

Ajutoare de stat: Cum se face comunicatul de presă- model oficial

Măsura 2: Cum se procedează cu anunțurile/comunicatele de presă obligatorii

Iată cum vor fi alocați cei 2,2 miliarde de euro pentru mediul privat:

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică - circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  - circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes - circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

4) Digitalizarea IMM-urilor - fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE - circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Programul de digitalizare a IMM - fonduri pentru firme, să-și cumpere calculatoare

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din România vor putea obține, până la urmă, fonduri europene pentru digitalizare, dar mai au totuși de așteptat.

Așa cum se vede în lista emisă de MIPE, se vor aloca circa 200 de milioane de euro  prin viitorul PNNR pentru digitalizarea IMM-urilor. Acestea vor fi fonduri nerambursabile, alocate printr-o schemă administrată de MIPE.

Pe StartupCafe.ro am atenționat asupra faptului că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a operaționalizat nici după aproape un an Programul de Digitalizare a IMM, de 100 de milioane de euro, prin care fosta guvernare Orban a promis firmelor mici și mijlocii, înainte de alegeri, că le va acorda fonduri nerambursabile de câte 30.000-100.000 de euro, să-și cumpere echipamente IT și softuri.

Acea măsură de digitalizare era prevăzută să se finanțeze din fondurile europene curente, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, un program existent.

 Dar acum noua guvernare Cîțu vrea să schimbe sursa de finanțare de pe POC 2014-2020  pe PNRR, care abia urmează să fie transmis de România la Comisia Europeană, la finalul lunii mai 2021, pentru aprobare.

Comisia Europeană va avea la dispoziție 2 luni pentru a lua o decizie asupra propunerii României de PNRR, iar apoi mai este un termen de încă o lună pentru statele membre, până la definitivarea planurilor naționale prin care se absorb fondurile de redresare și reziliență. Prin urmare, abia de prin octombrie 2021 vor începe să intre primii bani PNRR în economia românească, iar firmele care așteptau banii de calculatoare și softuri mai au de așteptat.

Fondurile europene PNRR: ce va face România cu banii UE

În total, Uniunea Europeană a alocat fonduri de 750 de miliarde de euro prin NextGenerationEU - un instrument temporar de redresare din criza COVID-19.

Aici este inclusă celebra Facilitate de recuperare și reziliență (RRF), de  circa 670 miliarde de euro. Acești bani cuprind fonduri nerambursabile și credite cu dobânzi avantajoase și vor fi distribuiți statelor membre în următorii 4 ani prin planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR).

Prin Planul nostru de redresare și reziliență (PNRR), România ar trebui să ia 29 de miliarde de euro, din care puțin mai mult de jumătate reprezintă creditele, iar restul, fondurile nerambusrabile.

În acești 29 de miliarde de euro intră cei 2,2 miliarde de euro destinați firmelor.

În urma întâlnirilor de la Bruxelles, MIPE spune că „România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, conform MIPE:

Alte reforme sectoriale: