Embedded Files
Când mintea-n lume
Când mintea-n lume
lumea-n gând
ca-ntr-o oglindă
se privesc
eu mă trezesc ca într-un vis
și munți în fata mea tot cresc
s-aducă cerul pe pământ
cu mintea-n cer
și cer în gând
să facă-un pod peste abis
când neantul s-a umplut de vis
și noapte oricât în jur va fi
când raze-n stânci se vor zdrobi
va apărea cum undeva
pe-un colț de pe planeta mea
în mintea ce se va trezi
începe acum o nouă zi.
6 Februarie 2024
Îți voi da înapoi
Îți voi da înapoi
toate lungile seri
să devii zi de ieri
zi de mâine
Iară apa din ploi
se va-ntoarce înapoi
ca să fiu într-un nor
doar cu tine
Dintr-o frunză să zbor
să las locul de dor
să mă-ntorc la izvor
fără mine
Apoi iar din pământ
să re-învăț cine sunt
către lumea din zori
timpul vine.
18 Ianuarie 2024
Iată în globul de cristal
Iată în globul de cristal
Miracolul din cotidian
Bătrânul și copilul la un pian
Și-un cânt îi înconjoară
Și-n miezul clipei efemere
Se văd pe sticla unei sfere
Cum se-ntâlnesc atâția ani
Sfârșitul cu întâia oară.
Iar lângă astrul ce-a căzut
Se aude un fulg la început
Și-n cânt ei sunt contemporani
E iarnă, e și vară.
29 Noiembrie 2023
Voi ști un strop din Dumnezeu
Voi ști un strop din Dumnezeu
când voi ști că și tu ești "eu"
si-atunci când ochii ti-i privesc
de-o conștiință strălucesc,
Un suflet ce-as putea să-l simt
de pân-la tine mă întind
un eu să las, un eu să ating
și cu noi doi să te cuprind
Si-atunci pornind din "a iubi"
vom merge vremuri mii și mii
pe-un drum ce nu se va sfârși
să fiu eu tu, tu eu să fii.
22 Noiembrie 2023
Când vei renunța
Când vei renunța
la imaginea ta despre tine
și te vei întoarce la tot ce iubești
atunci vei afla mai mult cine ești
iar lumea din tine și tu cel din lume
vor comunica
Cerul copil lângă cerul senin
un bine râzând lângă un zâmbet de bine
iar vor dansa
Ca în prima zi
când te-ai facut lume
ca-n ziua de mâine
de ziua Ta!
9 Noiembrie 2023
Voi merge ca lumina
Voi merge ca lumina
până când timpul iar se va opri
spre zorii neclintitei clipe
unde se-ntoarce ceasul pentru a reporni
Să văd deodată toată calea
pe care curgem zi de zi
și într-un strop să-ncapă marea
și eternitatea-ntr-un tablou de-al lui Dali
Interstelar voi merge ca lumina
spre clipa unde-s toate veșnicii
unde nu-ncepe bine iar secunda
că am și fost chiar înainte de a fi.
27 Octombrie 2023
De-as mai visa așa un pic
De-as mai visa așa un pic
Să stau pe vânt fără să pic
Să cred că-s mare când sunt mic
Să fie Totul sau Nimic
Să simt că-s pasăre ce zboară
Pe-un cer ce pare în afară
Să văd departe munți ce stau
Că stau pe-un gând habar nu au
Și spațiul să aibă un sus și un jos
Și-l umple o muzică frumos
Să uit de tot cine sunt eu
Să fie în jur doar Dumnezeu!
Octombrie 2023
te voi iubi
te voi iubi
chiar și atunci
când nu voi mai fi
și la sfârșit de timp
când părți se vor uni
aici pe pământ
în flori si-n ploi
din nou
mă vei găsi
28 Septembrie 2023
Întins este fiordul
Întins este fiordul
Pe care mă odihnesc
Înalt este albastru
Spre care tind să cresc
Acolo lângă stele
Mi-e sufletul deschis
Copilul ce se joacă
Mergând spre ele în vis.
Căci nu există timp
Există doar Mișcare
Și nu există spațiu
Există doar Aici
Miracol Universul
Trăiește-n fiecare
O lume atât de mare
În noi, atât de mici.
5 Septembrie 2023
Pe margine de albastru
Pe margine de albastru
Mi-e pasul călător
Pe cer arzând un astru
Mi-e adânc în piept un dor
Departe, mai departe
Mi-e inima ce bate
Și alerg mai sus în noapte
Cu trupul creator.
4 Septembrie 2023
Eliberată eternitatea
Eliberată eternitatea
Dorului îi cere
Adu-mi de nicăieri
O neîncepută zi
Și acolo vom petrece
Ascunși într-o Vibrație
Atât de mișcători
Că nimeni nu va ști
Ne vom alege ochii
Nuanțe de albastru
Doar suflete cu aripi
Pe vânt ne vor simți
Și-o clipă suspendată
În valurile mării
Vom fi și timp ce trece
Și timp ce va sosi!
29 Iulie 2023
La mine-ai venit strălucind, zi de mai,
La mine-ai venit strălucind, zi de mai,
La tine-am sosit când și tu m-așteptai,
Din cer însoțit cobora cânt de nai
Și ne-am întâlnit și tu mi-ai spus "Hai!"
Și am alergat în ziua cu flori,
În ziua în care încă nu au fost nori,
Am fost doar noi doi făcând primul pas,
Un pas, apoi doi și împreuna la dans...
Așa am rămas,
Mereu la-nceput,
Să trăim neîntrerupt
Primul ceas!
17 mai 2023
Tu să nu uiți că vii din stele
Tu să nu uiți că vii din stele
Ai fost acolo la-nceput
Erai și tu una din ele
Când nici pământul nu era făcut
Dar iată acum puterea nopții
Ce oglindește acel mister
Ca să putem vedea cu toții
Cum luminam cândva pe cer.
16 Aprilie 2023
Sus este timpul Prezent
Sus este timpul Prezent
Timpul e doar un moment
Un moment care e zi de zi
Cu tot ce a fost și va fi
Toate sunt chiar Acum
O clipa e întregul drum
În ochi ca un șir de mărgele
Din tine și până la stele.
15 Aprilie 2023
Eu cred că universul a fost creat de un copil
Eu cred că universul a fost creat de un copil
Îi poți vedea surâsul urcând pe cer senin
Poti sa-i auzi și plânsul în inimi care dor
Dar moartea nu-i decât un mod de a lasa vieții locul următor
Când noaptea se preface-n zori în viitor
Eu cred că universul e atât de adevărat
Precum e un copil cu sufletul curat
Și totuși, e mister
Adânc și neștiut
Ce-n fiecare azi e iar la început
Iar dacă te întrebi de bine sau de rău
Ești cel al regăsirii, al sufletului tău
Iar de te uiți în sus, spre lumile cerești
Deschide ochii mari, să afli cine ești
Tu esti acel copil, ce lumea a creat
Te așteaptă acolo visul, ce-atuncea ti l-ai dat!
25 martie 2023
E ziua florilor, e ziua voastră,
E ziua florilor, e ziua voastră,
A celor care ne-ati născut,
Ne-ați dat un nume sub o stea aleasă
Să aflăm calea prin necunoscut.
E ziua florilor, e si a noastră,
A celor ce găsim un început,
De fiecare dată când privim o floare
Și apoi primim un strop din absolut!
9 Martie 2023
Lucrurile încearcă să fie, dar se topesc
Lucrurile încearcă să fie, dar se topesc
chiar înainte de cele ce vor urma...
Doar că lumea nu e făcută din lucruri
ci dintr-o permanentă transformare
născuta chiar aici la poarta neînceputului
și martora permanentei lor încercări de a exista.
Ea singura a rămas cu mine
ca să le scriem povestea
și aventura noastră către necunoscut.
21 Februarie 2023
Între a fi și a nu fi
Între a fi și a nu fi
Mor și renasc în fiecare zi
Și chiar dacă mă schimb mereu
Există un timp unde sunt eu
Același cu cel de demult
Un drum ce-adună zilele în gând
Un singur punct.
Între celule ce mă-mpart
Când între ele stau la sfat
Și zi de zi se nasc și mor
Ascuns adânc în ciclul lor
E același dor, același limpede izvor
Și nevăzut, mult mai profund
Eu sunt.
Suntem așa de generații
Se-mpart și ele în timp și spații
Și ele mor și apoi se nasc mereu
Când tu te naști se naște un eu
Căci suntem unul cel din doi
Care se-ascunde printre noi
Un cant șoptit ce știe mult
Doar noaptea pot să îl ascult
Când azi se adună cu demult
Iar eu sunt tu de la-nceput
Și s-a găsit tot ce-i pierdut
Pământu-n cer îmi spune sfânt:
Albastru sunt.
29 Decembrie 2020
Mă voi naște din nou de o mie de ori
Mă voi naște din nou de o mie de ori
să mă bucur mai mult de stele și flori
și să uit că am fost aici mai demult
să fiu iarăși copil într-un alt început
Spre cer să privesc cu ochii senini
să mă poarte albastru spre sufletul lin
să iubesc ce e viu și să fiu ce iubesc
și că viața să fiu și că viața să cresc
Și în veci să nu uit acel drum înapoi
de voi fi fără ea și cu ochii mai goi
să știu să mă-ntorc spre stele și flori
să mă nasc încă o dată și de o mie de ori.
26 Decembrie 2022
Ce a fost mai întâi
Ce a fost mai întâi
un punct sau întregul rotund?
Oare nu vorbește istoria
când spun că "eu sunt"?
Pentru oricare unul
e nevoie de doi
Și atunci când spun "eu"
nu spun de fapt "noi"?
Pentru acest început
cu zâmbete noi
Oare nu cumva timpul
se întoarce înapoi?
Așa ca o dreapta
ce atinge un cerc
În cele ce stau
nu sunt cele ce trec?
Ca-ntr-o neclintire
ce ascunde o mișcare
Oare nu e iubirea
o eliberare?
3 Octombrie 2022
Cineva candva
Cineva candva
a zburat peste inima ta
si acolo a lasat un strop
de fericire
Asa cum zbori si tu
si nu vei uita, nu
caci si tu ai lasat un crampei
de iubire.
20 August 2022
Cand cerul din mine
Cand cerul din mine
e ca cerul de sus
ma simt ca un rege
ma simt si supus
Si atunci o minune
se transforma-n firesc
si eu cu Albastru
ma alint, ma-ntalnesc
Albastru in mare
isi coboara fiinta
eu ca un val
imi ridic constiinta
Si-n pereche sub soare
ne scaldam in lumina
cum valul si marea
se aduna, se alina.
9 August 2022
Sunt doar un vis, deci nu voi fi
Sunt doar un vis, deci nu voi fi
Cand soarele va rasari
Decat el daca va veni
In modul meu de a gandi,
Pentru ca eu sunt doar un gand
Deci nu ma aflu pe pamant
Dar pot ajunge-n paradis
Sa aduc si soarele in vis,
Si chiar daca nu ma gasesti
Printre obiectele lumesti
Sa stii ca el va rasari
Aici in modul meu de a fi.
17 Iulie 2022
Marea ma asteapta
Mi-am gasit sufletul
Undeva-n rasarit
Nu-i stiam cantecul
Caci eram prea grabit
N-auzeam inima
Cum batea si batea
Insa Azi m-am oprit
Intr-un loc linistit
Si am stat sa privesc
Cum culori se iubesc
Si asa ca-ntr-un cerc
Toate stau, toate merg
Si un vant de demult
A venit sa-l ascult
Caci asa intr-o zi
Orice iar poate fi
Orice iar sau Nimic
Undeva-n rasarit
Daca azi nu ne-am fi
Regasit!
7 Mai 2022
În fiecare frunză întregul se oglindește ca intr-un ciob, un ochi de lumină în care pe-o frecvența înaltă se-ascunde chiar începutul, când totul era încă necunoscut și ascundea si el, tot așa într-o vibrație înaltă de undă, o frunză.
26 Aprilie 2022
Noi ne-am gasit langa un copac
Noi ne-am gasit langa un copac: culoarea, gustul si un parfum,
Si acolo am facut un om, o floare, parcul si un drum,
Noi suntem liberi tot mai vast, noi ne iubim tot mai profund,
Suntem Adancul cel din Larg, suntem Albastru din Rotund.
21 Aprilie 2022
O lume de poveste
O lume de poveste
cu forme si culori,
e vis sau ea chiar este
in ochi, in zori, in flori?
5 Aprilie 2022
Undeva in lumea cea mare
Undeva in lumea cea mare
sunt doar trei feluri de-a fi
de straja stau singure-n zare
a Visa, a Spera si-a Iubi.
Timpul, legenda o spune,
e-un drum spre acel paradis
cu el zboara doar cei din lume
ce poarta-n privire un vis.
Un vis nascut din imagini
trezit undeva-n viitor
mereu intr-un Azi fara margini
ce creste cat drumul din zbor.
Si-n noapte gaseste iar ziua
Si-n ploaie un cer peste nori
Si-n moarte el vede cum viata
Se-ntoarce cu zarea din zori.
30 Martie 2022
In ochii tai necunoscuti
In ochii tai necunoscuti
se vede Libertatea,
cum creste pana peste munti
s-ajunga eternitatea
Si in vibratia cea de sus
e forta de-a Alege,
sta timpul tot, Acum ascuns
in mintea ce-ntelege
Si chiar de nu stii rolul tau
o Lume te asteapta,
s-o ajuti in drum spre Dumnezeu
cum doar tu poti, prin fapta
Caci o putere ti s-a dat
din Viata ce te poarta,
fii Tu, fii Eu, fii Celalalt
toti trei s-avem o soarta.
13 Martie 2022
Tu misca universul
Tu misca universul
da-i sens cu trup si minte
cu ritmuri si cu versuri
si-o muzica-n cuvinte
Din neinceputa noapte
lumina sa rasara
ca sa le vezi pe toate
in pragul zilei iara
Tu mergi cu dimineata
indiferent de ora
s-aduci la joc speranta
sa-ti pui si viata-n hora
Si pana-n zori devreme
cu ochii tai senini
sa vezi cum timpul vine
si ei de timp tot plini!
12 Februarie 2022
Undeva e un loc
Undeva e un loc
poate fi pretutindeni,
cu totii ii spunem Aici
unde e nu stie nimeni
Aici timpul e alb
s-a oprit intr-un strop de lumina
timpul ce trece cu toate
cu Aici a ales sa ramana
Aici e unde sunt eu
dar eu esti si tu, cel din tine
si atunci unde-i Aici
daca eu suntem toti, orisicine
Mereu undeva e Aici
insa doar unde este un Mine
privind spre vastul abis
unde-i Aici nu stie nimeni.
7 Ianuarie 2022
Se poate fara trecut
Se poate fara trecut
cand eu tot am sa uit
sa fiu iar un copil
al noptii cu sori
un drum pornit de demult
pierdut in istorii a fost
dar azi tu i-ai dat un rost
inceput.
3 Ianuarie 2022
Miliarde de voci
Miliarde de voci
si vieti pe secunda
cate lumi si cati ochi
noi cu noi in oglinda,
Istorii intregi
pe-o planeta deodata
sfarsit spre-nceput
doar un foc si inca o data!
Miliarde de doi
si iubiri pe secunda
tu cu mine-napoi
pe o singura unda,
Spre vise ceresti
cu un soare si-o luna
din atatea povesti
o poveste-mpreuna!
3 ianuarie 2022
Nu vreau sa stau singur, retras
Nu vreau sa stau singur, retras
Asa ca eu azi te-am ales
Sa fac acel pas catre dans
Spre cer sa privesc si sa cresc
O lume in care cerul esti tu
E lumea in care bolti se deschid,
In loc sa ma ascund, sa-ti spun nu,
Am ales sa te vad stralucind
Cand zambesti suntem deodata noi,
Suntem doi ca un "eu" la plural
Si pamantul devine mai larg
Si un trunchi creste-n "doi" singular
Cand eu sunt in tine gasit
Universul nu are hotar
De aici pana la infinit
E pasul din dans, iar si iar.
25 Decembrie 2021
Timpul trecea neoprit
Timpul trecea neoprit
cand prezentul ramas-a cu sfintii
in noaptea fara sfarsit
s-a aprins candela mintii,
un intreg a iesit din unghere
cand parti pareau toate mereu
si noi parem umbre stinghere
cand Tu esti in fiece eu.
14 Noiembrie 2021
Esti verde, rosu sau portocaliu
Esti verde, rosu sau portocaliu
vesel sau trist, in oglinda sa fiu,
Ca padurea si eu, mai inalt sau mai mic
cand vantul ma bate, ma aplec, ma ridic,
Ca bolta senina, cand am soarele sus
cu viata visez, sunt si aici sunt si dus,
Undeva langa o floare, cu parfumuri dansez
m-ai creat ca si eu in adanc sa creez,
Undeva, nu stiu unde, sunt un fir in abis
dar firul contine o lume in vis,
Unde noaptea se vede ca un cer azuriu
si ma cheama albastru spre tot ce nu stiu.
28 Octombrie 2021
A venit din nou dimineata!
A venit din nou dimineata!
Am venit si eu la fereastra!
Treptat se imprastie ceata
sa privesc spre lumea albastra!
23 Octombrie 2021
Eu ma iubesc cu lumea
Eu ma iubesc cu lumea
si m-am iubit cu ea
de cand senina fruntea
mi-am ridicat spre o stea
si acolo sus in noapte
mi-am pus un vis si apoi
ea mi-a venit aproape
sa luminam in doi.
20 Octombrie 2021
Pamant, as vrea ca sa te uit
Pamant, as vrea ca sa te uit
Sa-nceapa totul nou,
Sa te vad iar ca la-nceput
Nou iar sa fiu si eu,
Sa fim noi doi in prima zi
Ca-n rai, fara trecut,
Si sa iubim ce va veni
Si inca n-am avut!
17 Octombrie 2021
M-am intors in timp
M-am intors in timp
atunci cand decolarea in zbor
m-a invatat sensul lui dor
ca niciodata
M-am intors in timp
cand incepand sa vorbim
am invatat sa ne-oprim
pentru-o alta data
Ne-am intors in timp
doi copii asteptand
intre albul si negru vibrand
laolalta
Langa geam, o tigara ai fost
fumata undeva intr-un colt
timpul s-a dus apoi tot
ca o roata.
Niciodata tu nu te-ai intors
dar in vis tu mereu ai tot fost
si ai dat unei inimi un rost
ca sa bata.
Casablanca, atunci ai ramas
pareai doar tu un popas,
dar ai pus atunci intr-un pas
viata toata!
27 Septembrie 2021
Eu sunt o buburuza
Eu sunt o buburuza
si rosie si mica,
dar mie nu mi-e frica
caci mor si mor mereu
Si cerul se amuza
cum vantul ma tot strica
si tot el ma ridica
cand iar ma nasc, tot eu.
Dar nu sunt orice fata
caci am iubit de seama
de mine insusi timpul
e-ndragostit lulea,
E basm ca niciodata
cum el se-ntoarce roata
si-mi da iar inceputul
in dar de ziua mea.
15 Septembrie 2021
Dupa ce seara am cazut
Dupa ce seara am cazut
m-asteapta zorii la-nceput
din nou spre bolta sa ma uit,
inaltator
Cand ziua ultim-a murit
ziua dintai a si venit
sa zbor cu ea catre zenit,
sa zbor usor
Sa fie a mea, dupa ce uit
sa fiu al ei, fara trecut
sa fim doar noi, lumini sa fim,
ai ochilor
Noi inceputuri vor veni
atata timp cat Azi va fi
eu si cu Azi ne vom iubi,
nemuritori.
11 Septembrie 2021
Se vad in larg azi delfinii
Se vad in larg azi delfinii
caci marea s-a dat iar luminii
pe ape azi raze danseaza
iar cerul cu marea viseaza
Sus de pe cer s-au dus norii
sa inceapa albastri iar zorii
sa lasam tristetea uitarii
caci azi e din nou ziua marii...
15 August 2021
Culoare Albastra, daca nu te-as vedea
Culoare Albastra, daca nu te-as vedea,
ai sta la fereastra, parand altcumva,
Ai fi doar cum mintea te poate ghici
atunci cand pe Albastru nu-l poate privi
Dar daca, Lumina, deloc n-ai veni
in minte culoare nu s-ar mai ivi,
Ar fi totul bezna, adanc in abis,
in groapa eterna cu somn fara vis.
Oglinda-n Oglinda este totul real,
pe de-o parte lumina, pe de alta mental:
In minte se vede pamantul spre larg,
pe pamant eu ma vad, cum in gand ma retrag
Ca un punct ce n-ar fi fara largul context
ca un punct fara care, n-ar mai fi univers
Si cum toate se schimba, moment cu moment,
tot asa toate stau intr-un punct, in Prezent.
Iata lumea mai mare cum coboara intr-un punct,
fara puncte de jos, n-ar fi sus care sunt,
Iata punctul Albastru, ce e sus, aparent,
e un punct ce m-atinge, sunt chiar eu: Constient!
9 August 2021
In departare
In departare
e o lume-n miscare
eu de pe munte ma-ntorc,
Dar acolo in varf
nu e o-ntamplare
ca toate se aduna-ntr-un loc
Si piatra si apa
si vantul cu soare
si-au gasit impreuna un scop,
Simt cum cad, simt cum urc
simt cu dor si cu frica
pe toate le simt dintr-un foc.
Lumea e mica
lumea e mare
renasc toti cei cu soroc,
pe munte nimic
nu e o-ntamplare
e totul un mare noroc.
15 iulie 2021
Pe acea pasare de afara
Pe acea pasare de afara
e un fulg de gand ce zboara
cand din aripi ea danseaza
gandul misca si viseaza
cand pe albastru ea pluteste
gandul lin se odihneste.
Cand sus pasarea se vede
este mintea care crede
si o vede asa cum stie
c-a visat pasari o mie,
Dar cum sus pasarea este
nu-i de pus intr-o poveste
nici nu e ca cele o mie
pe care mintea le stie
Ce apare sus pe cer
e in minte un ungher
cat e albastru de senin
cum este de fapt nu stim
tot ce stim e sufleteste
ce e sus ne depaseste.
7 iulie 2021
Sunt suma a partilor tale
Sunt suma a partilor tale
combinatie a lor muzicala
reflexia multiplelor raze
ce-mi aduci de la sori,
Sunt scoica in care se-aude
marea ce poarta albastra
comoara de pretutindeni
si tu ma-nconjori,
Sunt nota in care ai pus
un sens dintr-un cantec mai mare
sunt pianul intr-o orchestra
cu atatea viori.
14 Iunie 2021
Dac-as avea un ideal
Dac-as avea un ideal
ar fi ca inceputul la final
sa vina iar,
cu ochii mari spre-albastru sa privesc
si maine nou sa ma trezesc
in celalalt.
Sa pot asa sa il iubesc
cum numai el ar putea sti,
cand inima de azi si cea de ieri
vor pune in vara doua primaveri
sa bata in perfect sincron
la miazazi.
14 Mai 2021
Dar unde esti tu, lume
Dar unde esti tu, lume,
de-n minte tu nu esti?
si cum poti fi tu, lume,
de nu mai sunt povesti?
Si-n zori cum poti fi, soare,
de-n minte nu rasari,
dar minte, cum esti oare,
de-n lume nu tresari?
"A fi" e intai in minte
si apoi putem sa fim,
in lume nu-i nici noapte
si nici noi nu ne stim,
Afara e o intamplare
ca noi ne-am intalnit,
dar noi stim fiecare
ca asa ne-a fost menit!
27 Aprilie 2021
In mine e un spatiu
In mine e un spatiu
ce nu-l gaseste nimeni
un spatiu unde eu ma misc asa cum vreau,
grijile sunt toate altundeva, departe
unde tu cand lovesti, gresit crezi ca sunt eu.
In locul cel de-al doilea
e totul mult mai negru
si frica ma-nconjoara
sunt singur pe pamant,
acolo ba e soare,
ba frigul ma cuprinde
si apoi iar vantul bate,
cand vrea, cum vrea, oricand.
Da-n spatiu-acela mare
ce nu-l atinge vantul
ma odihnesc la soare
cand ploua pe pamant,
am timp sa fiu in pace
imi sunt si fiu si frate
si tu poti fi acolo
cand jos te vad plangand.
In noi este un spatiu
ce nu-l gaseste noaptea
un spatiu unde noi suntem cum ne dorim
necazurile toate nu se mai vad, departe
si pe un cer albastru noi radem si iubim.
27 Martie 2021
Lumea a-nceput in ziua aceasta
Lumea a-nceput in ziua aceasta,
timpul e tot ce a urmat,
dar s-a sfarsit apoi tot astazi
cand am aflat ce a-nsemnat,
Un basm ce a pornit ca o lumina
si-a mers un drum, zile si nopti,
ca astazi sa-l privesc in tihna,
sa-l inteleg din fiecare colt.
E timpul deci sa plec din lume,
povestea mea s-a terminat
caci azi e vremea sa fiu altul,
sa ma trezesc in celalalt,
Acela-n care lumea incepe
iar timpu-i tot ce va urma,
un basm sa fie nopti si zile
iar eu sa fiu altcineva!
12 Martie 2021
Libertate
Libertate
Nu voi fi liber
fara iubire,
dar nu voi iubi
de nu-l voi lasa
pe cel singur din mine
sa vin catre lume,
caci eu sunt al lumii
nu lumea a mea.
Nu voi fi liber
de ma voi ascunde,
nu scapa vederii
ce face mana,
nimeni nu poate
sa ascunda in noapte,
adevarul se vede
mai sus ca o stea.
Nu voi fi liber
far-a ma supune
balantei dreptatii
ce asaza lumea,
intr-o parte cu mine
iar in alta cu tine
si un drum ce ne face
una cu ea.
Eu voi fi liber
cand voi intelege
ca adanc eu nu vreau
sa fiu altceva,
ci doar o lumina
pe calea cea dreapta,
ce pleaca spre bine
din inima mea.
1 Martie 2021
Adevărul prin consens
Stânga-dreapta e eroarea
adevărul e la mijloc
unde-i centru e-ntrebarea
tuturor
Chiar de niciunul nu stie
împreună când se adună
adevărul se arată
părtilor
Adevărul se aude
cand erorile se ceartă
dintr-o zarvă poate începe
muzica
E consensul ce le-arată
care e partea comună
toate note să devină
în piesa sa.
9 Ianuarie 2021
Un cântec de sperantă
Un cântec de sperantă
e ritmul ce ne leagă,
un puls de biruintă
roteste o lume intreagă,
o stea-n adânca noapte,
un soare dimineata,
în celălalt un frate
si-n amandoi iar viata!
6 Ianuarie 2021
Through the curtain of the night
Through the curtain of the night,
through the magic in the dark,
it appears in my sight
being all, color and light.
Through the forest of the night
I can see the faraway land,
how the sun rises above
in the morning of the mind.
Through the evil I see kind,
beyond wrongs I see the right,
like a flame it shines so bright,
it's the glory of the heart.
Like a song that life has sung,
written poem of the mind,
in the fall, I take my flight
through the curtain of the night
17 December 2020
Mama din mamă
Mama din mamă
Cântecul de viață
e ceea ce ne leagă
un vis nu lasă lumea
în zgomot să se spargă,
ca versul dintr-o carte
pe foi scrie speranța
și-n mijlocul de noapte
desface dimineața
De parcă o ființă
a-nvins deșertăciunea
și-a stat în biruință
cât timp a trecut lumea,
o inima ce bate
ce-n vis doar se arată,
când totul e departe
aproape-i viața toată
Și-așa un cânt de viață
misterul îl dezleagă
în vis să fie lumea
și lumea vis să faca,
căci ea e laolaltă
și atunci când se destramă,
în vis să treacă lumea
rămâne o mamă-n mamă.
10 Decembrie 2020
Nota din cântec
Nota din cântec
O notă, împlinită nu ar putea fi
de nu ar fi notă într-un cântec,
ce spune ea doar cu el va veni,
cu acel ritm și măsură anume,
Dar nici el fără ea nu se va auzi,
melodia nu ar fi gata,
doar cu ea ritmul lui se va împlini,
doar cu ea, nu oricare alta.
2 Decembrie 2020
Tânără toamnă
A venit toamna pe mai multe alei
prin frunze de aur și prin primăveri
cu vise de seară și cu dimineți
a venit iară toamna cu atâtea vieți!
În parcul cu platini plutesc toamne prin pomi
la pasul de seară merg toamne cu domni
iar o toamnă vioară se aude într-un lemn
când o tânără toamnă pune tâmpla pe el.
Dar nu e-ntâmplare că e toamnă în tot
sunt toamne și toamne in consens reciproc
așa este timpul și eu astăzi îl port
vremea-i regină, ea câștigă la vot.
Tot ea într-o seară, la urechi cu cercei
va aduce iar vara prin mai multe alei
va aduce-o prin frunze și prin primăveri
din vise de mâine și din toamne de ieri.
12 Octombrie 2020
Ascultă-mă!
Ascultă-mă! Tu ai ales,
O bucățică de pământ,
Să mi te dai, când te privesc
Mai sus de timp și gând.
Și-aici cu mine tu să vezi
Din univers cât te iubesc!
Și-apoi să te întorci râzând
La dimineți cu cele verzi
Și să alergi!
2 Octombrie 2020
Mărturisire
Mărturisire
M-am spovedit în fața unui pom
cu crengile lui mari m-a-mbrățișat
cu fruntea mea lipită de a lui
stăteam de parcă eram al lui băiat
Și-apoi i-am spus că-mi pare rău
sufletul meu n-a vrut să facă rău
doar că pe sine s-a înțeles mai mult
și mai puțin ce e în jurul său
Și mi-a răspuns să încep, încet, încet,
că sunt cum împrejurul las' să fiu,
ca din aproape, în aproape, să-nțeleg
că sunt și eu al celor din jur fiu
E sănătos să fiu și-al meu, surprinzător!
e foarte bine că sunt liber și altfel
căci doar așa pot fi-n-nconjurător
o parte vie dintr-un larg inel
Și doar așa, aproape din aproape
înțelegându-mă pot ști pe celălalt
Și tot așa departe, mai departe,
eu sunt și frate cu un stejar înalt!
Şi-atunci în așternuta adiere
am învățat copil, de la un pom
și am înțeles adânc într-o tăcere
că de la pomi pot ști cum să fiu om!
28 Septembrie 2020.
Noi am fost, noi vom fi
Suntem plini de timp
dar timpul s-a dus,
noi ne-am întâlnit
de jos pana sus,
Iar acuma noi știm
că nimic n-a rămas,
ce-i de spus a fost spus
iară noi fără glas.
Haide atunci sa murim
sa ne naștem iar orbi,
să-nvățăm să vorbim
să sperăm, să iubim,
Să înceapă din nou
ce din nou n-a mai fi,
să putem să greșim,
noi am fost, noi vom fi.
18 Septembrie 2020
Să vină iar adevarul
Să uităm ceea ce trece,
să vină iar adevarul,
cel ce mereu dă sa inceapă
si chiar de-i mai tanăr decat toate,
întotdeauna primul,
întotdeauna altul,
e tanăr de o eternitate.
18 septembrie 2020
Păsările luminii
Două păsări oprite într-un timp vertical,
pregătite sa plece cu lumina,
una spre ziua de ieri, cealaltă spre mâine
20 august 2020
La răsărit de mare
La răsărit de mare
De fiecare dată
când soarele rasare,
tresare marea toată
si gândul meu tresare
Am si uitat c-asa a fost
de fiecare dată,
c-asa cum este astăzi
n-a mai fost niciodată!
20 august 2020
Păsările soarelui
Păsările soarelui
Există păsări care ciugulesc din soare
dar trebuie să ai rabdare să le vezi
asteaptă-le în zori privind spre mare
când se ridică peste tărmurile verzi.
15 august 2020
De la răsărit la apus
De la răsărit la apus
Apusul de soare
e de fapt răsăritul,
când dăm timpu-napoi
si găsim inceputul
odată cu noi,
Acea seară în doi
este chiar prima zi,
din revers o miscare,
un ceas ce se întoarce
nu se va opri!
13 august 2020
Visul copilăriei
Visul copilăriei
Ai să zbori copilărie
cu magia ta cu tot
si vor veni nopti o mie
când în vis am să te port!
27 iulie 2020
Cel de unde a pornit
Atunci voi sti că am ajuns
în drumul de sfârsit
când voi găsi în toate ascuns
pe cel de-unde am pornit
Unde cuvinte se topesc
în cel de netradus
căci totul este înteles
fără să fie spus
Unde si formele dispar
în cel fără contur
pentru că totul este clar
fără contrast în jur
La lumea care a răsărit
e o cale atât de lungă
că a mers lumina un infinit
la început să ajungă
Si a strălucit când a atins
adâncul nesfârsit
căci l-a găsit acolo aprins
pe cel de unde a pornit.
25 Iulie 2020
(la statuia lui Mihai Eminescu, malul mării, Constanta)
Lumea gândului
Lumea gândului
Din afara lumii
lumea nu există
lumea nu se vede
e precum un gând,
Insă înăuntru
în gândul invizibil
lumea este toată
grea ca un pământ.
Si acolo in vis
sunt păsări ce zboară
ele sunt afară
și totusi nu sunt,
In afara mintii
mintea nu există
gândul e din lume
lumea e din gând.
14 iulie 2020
Cele șase dimensiuni ale infinitului
Cele sase dimensiuni ale infinitului:
spatiul unde se întinde să se odihnească fără margini,
albastrul în care îsi colorează mantia de neatins,
timpul prin care curge și iar curge,
să își spună povestea
cum a întâlnit muzica ce l-a umplut
de eternitate.
3 iulie 2020
Râsu-plansu
Râsu-plansu
Plângem pentru că timpul nu se mai intoarce
Si râdem pentru că el are mereu un viitor.
30 iunie 2020
World of earth and light
Good morning and good night
world of earth and light,
we look so different today,
but we are still the same old friends.
Remember the days
when hidden was the night
behind those rays.
23 June 2020
Verde și mov
Verde și mov
Când plaja-i verde ca pășunea
la marea mov se adapă un curcubeu
în haine noi se îmbracă azi lumina
și sus în norul alb dorm eu
21 iunie 2020
Memoria inimii
Memoria inimii
Îmi amintesc cum mă iubea mama mea, îmi amintesc acum când mă întorc la natură
18 iunie 2020
În poezie esti tu. În poezie suntem noi. În poezie ne întâlnim
18 iunie 2020
Drumul muntilor
Drumul muntilor
Muntii nostri de departe
sunt coperte la o carte
veche, dar vie si acum
sus s-ajungă al nostru drum!
16 iunie 2020
Infinitul
Infinitul
E cel mai mare infinit
Acesta de unde am pornit
De-acesta 1 nu ar fi
De infinit n-am mai vorbi
Dar tot pe 1 adaugand
Pornim spre cer de la pamant
Si tot pe 1 impartind
Ne-ntoarcem iar spre infinit
E 1 si 1 peste tot
Si tot el 1 sta pe loc
El e tiparul din mai multi
Sa il inveti si sa nu uiti
Ca nu e 1 fara 2
Cum nu sunt eu fara de noi
Cum nu e apa fara nori
Nici floarea nu e fara flori
E acelasi vechi in haine noi
E timp ce curge printre ploi
Asa sa-l vezi la nesfarsit
Pe 1 intr-un infinit.
12 iunie 2020
Globul de aur
Globul de aur
Iata un glob de aur
pe deal cum se roteste
a mers o noapte singur
pe bolta fara stele
si acum spre dimineata
la geam cand ma zareste
se joaca, sa ma bucur
de visurile mele...
6 iunie 2020
Visul
Visul
M-am intalnit cu visul
care deschide cerul
cand lumineaza noaptea
ca far mai sus de nori,
Se vede paradisul
e adevarat misterul
si-o clipa chiar si moartea
e atinsa de fiori.
6 iunie 2020
Ziua Copilului
Ziua Copilului
Noaptea visezi despre zile
ziua visezi despre nopti
s-ai viata ca-n vise copile
o viata in gand sa le porti
1 iunie 2020
Cand pierzi ceva tu pierzi trecut
Cand pierzi ceva tu pierzi trecut
sa faci loc unui inceput
sa fie pretul ce-l platesti
ca-n zi de azi sa locuiesti
sa nu mai poti simti amar
sa-ti fie clipa dulce iar
caci daca nu mai poti sa pierzi
prezent e tot ce poti sa vezi
cu lectii pe care le ai
sa stai mereu in zi de mai.
️
30 Mai 2020
Lumina lumii
Lumina lumii
Acea farama de slabiciuni
ce astazi apare si maine nu-i
este lumina acestei lumi
purtata-n bataia vantului,
lasata sa moara, gasita in vale,
gasita si-n munti si pe orice cale,
aflata si-n vremea cu nori si cu ploaie,
aflata-n furtuna si-n acea bataie
de vant care o poarta,
tot ea e ascunsa,
de ea e patrunsa si marea,
in ea sta-nceputul luminii
si-n moartea ei
inaltarea.
30 Mai 2020
In zi de nastere
In zi de nastere
De ziua mea
ti-am dat un vis
sa-ti vina zorii inapoi
sa te trezesti cu ochi senini
si soare sus
in loc de ploi
De ziua ta
si tu mi-ai zis
de-ar fi asa vom fi eroi
caci vom trai cum ne-am promis
sa fim iar vis cu vis
in doi.
11 mai 2020
Poezia dintre ape
Poezia dintre ape
Am găsit o poezie
Ce se-ascunde printre ape
Și mi-a spus să vin în față
Să mă uit în sus și atât,
Unde pasărea măiastră
Cântă prin eternitate,
Cerul e o melodie
Cu viori ce se învârt.
5 mai 2020
Hotar de lume
Hotar de lume
Am luat un cui și l-am rotit
pe el am pus și un cârlig
și-ntr-o grădină l-am înfipt
și-apoi am început să strig!
Tu, mamă verde din păduri
din mare, văi și până-n munți,
hai vino aicea să mă furi
să fiu în iarba ta desculț,
S-alerg la piept cu aer mult,
să-l sorb, să-l gust și să-l respir,
hai vino mama de demult
căci m-am intors să-ți fiu copil.
Să-mi cânți prin frunze, să m-alinți
și cald cu soare să-mi zâmbești,
să dorm pufos sub norii sfinți
și-apoi cu ploaie să-mi vorbești,
Și să mă cerți și să mă ierți
și să mă strângi în brațe mult
din strânsul tău să nu mai plec
caci tu mi-ai fost de la-nceput,
De când am pus acel cârlig
într-un ungher de negăsit,
când locul nu era deloc
și timpul încă nepornit!
5 mai 2020
Alea iacta est
Alea iacta est
Când dau cu zarul nu arunc
pe-o masă fără capăt,
nu-l pot ghici pe Dumnezeu
din camera cu lacăt,
Pe lume aici nu sunt doar eu
nu sunt în formă pură,
când eu exist, există tot
în camera obscură,
Şi marea albastră-n răsărit
şi floarea cea aleasă
şi tot ce văd spre infinit
e-n camera cu plasă.
De vreau să fug voi pierde tot
şi lumea nu mă lasă,
de vreau să dau cu zarul pot
doar să rămân acasă.
5 mai 2020
Regăsire
Regăsire
Vei deschide fereastra
să găsești dimineața,
aici un nou răsărit,
Și-ai să cauți spre cer
păsări ce zboară
să visezi din nou infinit.
Să te-ntrebi de albastru
să rămână-ntrebarea
să pui tot secretu-ntr-un loc
Și-ai să ajungi iar acasa
unde totul începe
și-unde nu sunt secrete deloc.
Că-ntr-o zi, doar cu tine,
liniștit pe o piatră,
vei privi spre acel inceput
Și-ai să-l vezi pe albastru
langa poarta de acasă
unde v-ați cunoscut.
5 mai 2020
Nu ar fi ieri de n-ar fi azi
Nu ar fi ieri de n-ar fi azi
Și cine ar mai ști?
De n-ar fi acum unde ar sta
În lume o alta zi
Nici astăzi nu e fără noi
Căci ce rost ar avea?
De ce-ar veni o nouă zi
De noi nu le-am lega
Și tot așa n-am fi nici noi
De n-ar fi zile când
Am învăța de ieri și azi
Să construim un gând
De ce-am veni mereu cu zori
Ca să pornim spre seri,
De-n zori nu am găsi nimic
Din zilele de ieri
Și de ce-aș vrea să mă trezesc
Ca nou a doua zi
De n-aș dori să retrăiesc
Cum nu voi mai trăi!
5 mai 2020
Din nou sunt uimit de tine, prezent
Din nou sunt uimit de tine, prezent
Singur curat început
Acel timp care-a fost, a fost doar un moment
Cu un altul și mai demult,
Însă tu ești aici, n-ai trecut, nici nu treci
Tu doar ești și-ai mereu viitor
Iar de plec nu mă lași, să renaștem din nou
În albastrul ocean creatori.
5 mai 2020
Dincolo de hotare
Dincolo de hotare
Eu am pornit să te-ntâlnesc
dincolo de hotare
spre ochii tăi ce mă privesc
și-aștern eterna mare.
Mă cheamă unde voi veni
o lebădă albastră
în asfințit ne vom iubi
și timpul într-o glastră
va crește până la sfârșit,
în ultima secundă!
Noi până nu ne-am întâlnit
n-a fost lumea rotundă!
Să se rotească spre-nceput,
un munte aici să crească
tot ce-am visat am străbătut
un alt vis să pornească!
Mai 2020
A fost real sau doar un vis?
Culori se-nalta catre soare
un cuib de viata pe-un inel
au fost scanteie dimineata
acum e ea la piept cu el
un ochi ce poarta largul marii
si-o floare dintr-un paradis
cu vise vin stelele serii
a fost real sau doar un vis?
România,
România,
România,
România,
Locul de care m-am îndrăgostit atunci când m-am născut
Locul de care m-am îndrăgostit atunci când m-am născut
Și pe care îl iubesc așa cum îmi iubesc începutul,
Și pe care îl iubesc așa cum îmi iubesc începutul,
Primul chip al pământului pentru mine,
Primul chip al pământului pentru mine,
Primul cuib de unde am văzut pentru întâia oară răsărind
Primul cuib de unde am văzut pentru întâia oară răsărind
Soarele
Soarele
Oglindire
Oglindire
nu există lume în afară
nu exista lume înăuntru
exista doar o oglindă
în care ele se conțin una pe alta
fiecare în afara celeilalte
fiecare înăuntru celeilalte
într-un șir tot mai aproape
și tot mai departe
către infinit
Din libertate
Din libertate
Eu te pot iubi doar din libertatea mea
te rog nu-mi lua din ea
pentru ca acolo sta iubirea mea
pentru tine.
19 aprilie 2020
De ziua artei
De ziua artei
Eu azi in cui pun harta
si-n lume fug cu arta
caci lumea ei e alta
e inima
Cu ea ajung departe
si cand citesc o carte
nimic nu ne desparte
de-a pururea.
Prima zi dintr-un veac
Ce acolo-i un punct
are un rol intr-un basm
el atinge un fir
de pe-o frunza-ntr-un parc
e-un moment dintr-un drum
o plimbare spre lac
ca o stea de pe cer
o scanteie de alb
si mai mult de atat
e un sunet prin timp
ce se-aude acum
si inchide un arc
e sfarsit si-nceput
care bat intr-un turn
sa anunte-ntr-un punct
prima zi dintr-un veac.
10 Aprilie 2020
Invinge-te mai intai singur
Soare dai putere mintii
sa fie limpede si noaptea
sa faca fata intai fricii
si-apoi sa cucereasca moartea,
Ce rost mai are trupul daca
un suflet daramat il poarta?
Ce sansa are o armata
cand are constiinta luata?
Te crezi invins? - Invins esti sigur!
De vrei victorie adevarata
invinge-te mai intai singur,
cand ai pierdut - si mai incerci o data!
Nu te lasa! In fata mortii
e-un lant de lupte viata toata!
De la-nceputurile sortii
din mii de nopti s-a-ntors reinventata!
️4 Aprilie 2020
O lume cu floare si copii
Eu nu ma voi gandi
la moarte zi de zi
cu toate ca eu stiu:
ea va veni,
eu voi iubi copiii
si frunzele si pomii,
sa nu-i ucid cu frica
sa poata inflori ...
si voi privi spre soare
sa-l sorb urcand din mare
si apoi spre fiecare
sa-l dau cand voi zambi,
din mine catre tine
cand voi pleca spre zare
ca sa ramana o lume
cu floare si copii.
️
31 Martie 2020
Zambet
Zambet
Eu voi zambi, indiferent cat de greu ne-ar fi!
Ma voi intoarce la natura mereu
Sa nu uit de unde iarasi
Vom porni!
7 Martie 2020
Acum e pretul lui a fi
Acum e pretul lui a fi
Pus tot intregul intr-o zi
Tot ce-ai pierdut, acum castigi
Si tot ce ai, azi poti sa pierzi
E lectia ta, speranta ta
Cum stii sa vezi si sa visezi.
E tot ce-a fost si nu va fi
E tot ce-a fi si nu a fost
E tot intregul ce nu e
decat Acum, sa aiba rost.
8 Martie 2020
Te-am intalnit mai sus de timp
Te-am intalnit mai sus de timp
la piept cand ti-am simtit suflarea
si un cantec batea neclintit
si un strop tinea albastra marea,
Cand clipa aceea s-a rotit
si a-nvartit o lume toata
sfarsitul nu a mai venit
si un asfintit c-un rasarit
si-au regasit mai sus de timp
imbratisarea.
15 ianuarie 2020
Doamne, ce mult te iubesc!
Doamne, ce mult te iubesc!
Sa nu ramana urma de mine
Sa ramana urma de Tine!
Ma intorc spre soare
ma intorc spre soare
si stropi coboara sa
se odihneasca in valuri,
inot in sus
catre ochii tai
sa mor in ziua in care
totul incepe,
de parca ploua
cerul sa fie mai senin
inauntru, inauntru...
printre lucrurile din afara
esti tu din mine
care am sarit din tine,
dar aici inauntru
suntem amandoi, inauntru,
inauntru, inauntru...
secundă cu secundă
secundă cu secundă
noroc după noroc
un pas de n-ar fi fost
și nu aș fi deloc,
uitându-mă în timp
eu nu trebuia să fiu
nici nu trebuia să știu
c-aș fi putut
dar azi pentru că sunt
începe-ntregul fir
spre înapoi un șir
de mii de pași la rând
și clipă după clipă
noroc după noroc
pun fiecare-un scop
în început
Albastru
Albastru
Vei deschide fereastra
să găsești dimineața,
aici un nou răsărit,
Și-ai să cauți spre cer
păsări ce zboară
să visezi din nou infinit.
Să te-ntrebi de albastru
să rămână-ntrebarea
să pui tot secretu-ntr-un loc
Și-ai să ajungi iar acasa
unde totul începe
și-unde nu sunt secrete deloc.
Că-ntr-o zi, doar cu tine,
liniștit pe o piatră,
vei privi spre acel inceput
Și-ai să-l vezi pe albastru
langa poarta de acasă
unde v-ați cunoscut.
20 Aprilie 2019
Nu ar fi ieri de n-ar fi azi
Nu ar fi ieri de n-ar fi azi
Și cine ar mai ști?
De n-ar fi acum unde ar sta
În lume o alta zi
Nici astăzi nu e fără noi
Căci ce rost ar avea?
De ce-ar veni o nouă zi
De noi nu le-am lega
Și tot așa n-am fi nici noi
De n-ar fi zile când
Am învăța de ieri și azi
Să construim un gând
De ce-am veni mereu cu zori
Ca să pornim spre seri,
De-n zori nu am găsi nimic
Din zilele de ieri
Și de ce-aș vrea să mă trezesc
Ca nou a doua zi
De n-aș dori să retrăiesc
Cum nu voi mai trăi!
21 aprilie 2019
Ești zorii în care eu voi rămâne
Timpul trece, al omului singur
Cu umbra în ziua de ieri,
Dar astăzi e seara când vin către Tine
O seară cum nu mai sunt seri.
Ești zorii în care eu voi rămâne
Când zile nu vor mai fi,
Ești ziua în care începe o lume
Cât zile o sută de mii.
31 mai 2019
Senin la pas cu ceasul
M-am dus spre infinit
Când l-am văzut albastru
Însă nu m-am grăbit
Căci tot n-aș fi ajuns,
Dar bine c-am pornit
Senin la pas cu ceasul
Să văd doar răsărit
Când zile s-au sfârșit.
Un singur pas și am pornit
Un singur pas și am pornit
cu marea către răsărit
și am văzut că-s tot mai mic
iar el tot mai departe
Și apoi am vrut să mă ridic
dar tot mai sus e infinit
și-n jur mă uit și sunt uimit
cum valea crește-n spate.
Și toate cresc fără sfârşit
iar eu acum sunt un pitic
să crească ele, nu-s grăbit,
nici nu voi sta deoparte,
Eu sunt și astăzi la-nceput
în lumea care a crescut
și e firesc ca acel punct
să fie mai departe,
dar lumea cum ar fi acum
de n-aș fi fost pe acel drum
cu pașii toți la început
spre bolți tot mai înalte.
15 August 2019
in the sea of the infinite
in the sea of the infinite
islands are to meet
and above
love patiently
awaits
Povestea copacului
Povestea copacului
Un copac
se odihnea pe-o banca
facuta dintr-un alt
copac,
care si el, la randul lui
s-a odihnit pe-o banca,
dintr-un alt
parc
dupa infinit
dupa infinit
dupa infinit m-am intors
si am gasit in loc de nimic
inceputul
si nestiind nimic altceva
mi-am dat seama ca exista un motiv
un scop si o explicatie
pentru tot
Oglinda lumii
Oglinda lumii
nu există lume în afară
nu exista lume înăuntru
exista doar o oglindă
în care ele se conțin una pe alta
fiecare în afara celeilalte
fiecare înăuntru celeilalte
într-un șir tot mai aproape
și tot mai departe
către infinit
Spre soare tânăr
Nu aș putea
să demonstrez
că am fost bătrân
și la sfârșit
m-am aplecat
să-ngenunchez
cu o rugăminte!
Să uit de tot
și să mă-ntorc
spre soare tânăr
să alerg
și iată-mă!
chiar m-ai făcut
să nici nu mai țin minte!
Tânăr din nou să pot să râd
și să tresar și să iubesc,
ce aș putea să demonstrez
căci nu mai am cuvinte!
Când va veni iar acel vers,
din nou batran să te-ntâlnesc,
mă voi pleca să-ți mulțumesc
și o altă rugaminte!
9 Septembrie 2019
inot catre ochii tai
ma intorc spre soare
si stropi coboara sa
se odihneasca in valuri,
inot in sus
catre ochii tai
sa mor in ziua in care
totul incepe,
de parca ploua
cerul sa fie mai senin
Te-am intalnit mai sus de timp
Te-am intalnit mai sus de timp
la piept cand ti-am simtit suflarea
si un cantec batea neclintit
si un strop tinea albastra marea,
Cand clipa aceea s-a rotit
si a-nvartit o lume toata
sfarsitul nu a mai venit
si un asfintit c-un rasarit
si-au regasit mai sus de timp
imbratisarea.
15 ianuarie 2020
lumea e-un miracol
lumea e-un miracol
când te deschizi în soare
și-o vezi în geam aprinsă
de culoare
cu pofta ta de viață
ești floarea din oglindă
iar ea e la fereastră
tot o floare
grădina te invită
la ea-n descoperire
te cheamă într-un cânt
privighetoare
pe cerul cel albastru
se-ating și apoi coboară
privirea ta cu dealu-n
legănare
acolo sus în codru
izvorul te așteaptă
ca să porniti spre râuri
călătoare
să lași în spate locuri
s-alergi pe mal cu marea
o clipa să te simți
nemuritoare
închide ochii zână
e seară de spectacol
ascultă și inspiră
o chemare
e luna ta cea plină
e pieptul tău o torță
cu stelele să zbori
fermecătoare!
Era într-o joi
Era într-o joi
Sub un copac
cu mine esti tu
lângă un lac
cu tine sunt eu
era într-o joi
când l-am cunoscut
în mijloc de parc
pe Dumnezeu,
atunci în doi
ne-am oglindit
si am văzut
cum zburam într-un fulg
eram doar noi
pe un cer fericit
mai sus de nori
unde zile nu curg,
acel moment
ne tinea în balans
între trecut
si ce iar a-nceput
eram nemiscati,
eram si-ntr-un dans
la pas de ceas
cu un timp absolut.
Floare din grădină
Floare din grădină
cu rădăcina bine-nfipta în pământ,
ai chipul ridicat către lumină
te înalți, eu mă întorc adânc.
Îți urcă seva prin tulpină
când eu mișc pietre dintr-un miez arzând,
suntem copac etern la rădăcină
c-un vârf ce crește
spre-nceput de timp.
Gaseste o floare
Gaseste o floare
si fa-o a ta
o noapte cu tine
o zi tu ca ea,
Vei sti si mai bine
de ce si ce esti
o floare ce creste
si tu ii zambesti,
Deschide fereastra
pe camp sa o vezi
o zi lumineaza
intinsele verzi.
O zi va veni
cand ea va pleca
tot ea se va-ntoarce
in linistea ta,
o noapte ce vine
si tu vei porni
ca ea sa te-ntorci
o zi va veni.
haide să facem
tu ești .... ca să faci ceva
iar eu aș face ceva ca să fiu ...
haide să facem ce trebuie
ca să fim, să fim ce trebuie
ca să facem
Cu marea către răsărit
Un singur pas și am pornit
cu marea către răsărit
și am văzut că-s tot mai mic
iar el tot mai departe
Și apoi am vrut să mă ridic
dar tot mai sus e infinit
și-n jur mă uit și sunt uimit
cum valea crește-n spate
Și toate cresc fără sfârşit
iar eu acum sunt un pitic
Să crească ele, nu-s grăbit,
nici nu voi sta deoparte
Eu sunt și astăzi la-nceput
în lumea care a crescut
și e firesc ca acel punct
să fie mai departe,
dar lumea cum ar fi acum
de n-aș fi fost pe acel drum
cu pașii toți la început
spre bolți tot mai înalte.
Într-o măiastră
Nu suntem înăuntru
Nu suntem nici afară
Suntem la întâlnire
La fereastră
Te văd la geam cu mine
Și îmi zâmbești minune
Misterul se ascunde
Într-o măiastră
Și dau să-mi întind trupul
Să prind eu giuvaierul
Să fiu cu tine acolo-n
Realitate
Dar sunt într-o fântână
Fereastra e închisă
Părea că este zi
Dar este noapte.
Lumina si cu piatra
Lumina si cu piatra
Nu ar mai fi lumina
De nu ar fi și piatra
Să se ciocnească-n umbră
Și o zi să aducă noaptea,
Asa să-nceapă calea
Pe cer o stea-mpreună
Si-n ochi o lume-ntreaga
Lumina si cu piatra.
Adânc o poveste
O noapte ascunde
adânc o poveste
și-mi spune despre trecut,
de-aș ști s-o-nteleg
aș vedea tot ce este
așa cum a fost la-nceput.
Aș deschide fereastra,
să văd din nou lumea
făcută-n albastru curat,
prima dată să vad cum globul de aur
pe o bolta s-a ridicat.
Aș atinge prezentul,
împrejur roșu-verde,
să zâmbesc ca un prunc fericit,
Aș sorbi din izvor
și să simt, lumea curge
chiar acum din pur sfânt infinit,
Aș vedea adevăr
într-un punct de culoare
un mister în lumină făcut,
cu-acel punct de albastru
aș picta-ntreaga mare
ca din ea să scot iar acel punct.
Și c-o linie apoi dintr-un capăt în altul
aș da loc între cer și pământ,
să vad cum pe-acolo se strecoară o umbră
prima noapte-ntre soare și gând.
O umbră ascunde
adânc o poveste
și-mi spune cum a venit,
de știu s-o-nteleg
pot vedea iarăși lumea
așa cum e ea-n răsărit.
13 februarie 2019
Totul mâine-i nou
Nimic nu se repetă
totul mâine-i nou
şi n-ai să poţi prezice
cu ce-a fost ieri ecou
Iar dacă-ncerci cu legi
din tot ce ştii acum,
tot azi vei şti altfel
şi vei lega alt drum.
Şi poti să pui şi nume
bucăţilor de timp,
îşi vor schimba povestea
cum trece-un anotimp.
Şi poţi să şi vorbeşti
cum spui - au şi trecut,
le vezi cum poate au fost
cum sunt - tu n-ai văzut.
Şi nu-i găsi-n cuvinte
ce n-a mai fi vreodată
doar ştii că cele sfinte
n-au nici poveşti, nici soartă.
Nu vei clădi-n raţiune
lumina cea de azi
ca-n umbra ei şi-acuma
cresc falnici mii de brazi...
Şi-acolo adânc în codru
în noaptea ei de-acuma
la capăt de raţiune
ascunsă-ţi e lumina,
Cu ce-ai aprins te-aşteaptă
pe un dom cu-a tale sfinte
şi-o clipă cât ţi-e soarta
vei fi fără cuvinte,
Cu ce-ai ales deodată,
tăcut cu tot ce ai spus
unit cu ce-ai legat
adânc cu tot ce-ai curs,
cu-a tale zori surprins,
cu-a tale ieri ecou,
Aşa vei fi tu vechi,
Aşa vei fi tu nou.
Zâmbetul tău
Zâmbetul tău cald poartă lumina unui răsărit de soare. E acel ceva
fără de care nici dimineața nu ar mai fi la fel de frumoasă.
Te-ai gândit că frumusețea ta pământeana arată altfel în ochii cerului ? Că poate ești un fulg în pana unui înger? Sau o nestemate pe care o poartă noaptea universul?
Te-ai gândit că poate viața ta e o flacără într-un templu unde fiecare punct de culoare e o opera de artă ...
cu răsăritul soarelui
cu răsăritul soarelui
vine în fiecare zi
lumina
şi în tăcerea lui stă
ca o rocă
întreaga lume
într-o noapte
într-o noapte
voi merge
cât toată viața
să mă ascund
într-o adiere
acolo lângă primii pași
De lângă inima nu ai cum să pleci
De lângă inima nu ai cum să pleci
Și nici din ochi nu poți întoarce timpul
De aceea aici cu tine va rămâne
Pentru totdeauna
Prima dată.
Călător cu soarele
Călător cu soarele
în zbor
deasupra liniștii ai căutat iar ziua,
Când după noapte
munți bătrâni
și ploi,
Mai sus de nori
te-ai regăsit copil
la malul zării...
aștept să se facă atâta liniște in jur
aștept să se facă atâta liniște in jur
încât să încep să îmi văd gândurile,
să le prind când vorbesc în puncte și linii,
în suprafețe cu mii de culori
și să privesc cum se dezvăluie
totul etaj cu etaj,
să mă uit în mine până dincolo,
adânc în oglindă,
în spate de tot
și limpede
să ajung până la malul mării...
duet
eu ce gândesc
tu ce gândești
nu știu nici eu
nici tu nu știi
dar când dansam
îți amintești?
pare că știm
când vin, tu vii
în visul meu
și-n visul tău
în dans suntem
doi călători
spre roșu tu
spre-albastru eu
nu știm că sunt
două culori
tu zbori spre munți
eu zbor spre mări
la tine-i seară
când la mine-s zori
nici nu ne știm
dar când dansam
sunt în duet
două viori
E seara, cerul e-o culoare
E seara, cerul e-o culoare
departe păsări o ating,
bătrâni se-ntreabă cum e lumea
a doua zi după sfârșit.
Și-ncet rotund coboară cerul
cu marea să se vadă-n port,
cu amintiri spre zări vapoare
plutesc pe margine de glob.
Oceanul, dragoste și pleoape
sub pleoape-s toate într-un strop,
ocean ar vrea să fie stropul
să aibă totul după tot.
Sunt zori și cerul e cu soare
pe-albastru raze se ating
copii aleargă cu-nceputul
a doua zi după sfârșit.
Când închid ochii şi văd verde
Când închid ochii şi văd verde
şi de departe aud viori,
respir adânc de lemn parfumul
şi de pe munte-ncet cobor,
Când caldă se întinde valea...
şi ceru-i dulce printre brazi
eu râd şi m-odihneşte floarea
să uit că-i vis, visul de azi.
Astăzi în timp e doar un punct
Astăzi în timp e doar un punct
dar ce e astăzi timp ?
Timp s-a sfârşit, timp n-a-nceput
dar azi e infinit.
Sau poate astăzi nici nu e
sunt doar cuvinte-n scris
Să pară toate punct cu punct
a fi o zi din vis.
Când plopii de pe strada mea
Când plopii de pe strada mea
mă văd, îmi spun mereu,
despre-o poveste de copil
să fiu şi azi tot eu.
Un basm cu-n râu lângă un deal
ce drumuri ascundea
astăzi atunci e doar un vis
şi-atunci azi vis era.
Cu lemn înalt, cu vârf spre cer
ei mă purtau spre culmi
acum îi văd înfipţi adânc
spre început de lumi.
You give me hope
You give me hope
and strength to live,
the sky to dream
when earth I walk,
I breathe your air
to be with you,
when blue inside
outside is blue.
Am încercat să ii vorbesc timpului,
Am încercat să ii vorbesc timpului,
să îmi spună cum va fi,
dar nu mi-a răspuns.
Probabil nu i-aș fi înțeles cuvintele
cu ceea ce am trăit până acum.
Apoi am încercat să îi cânt ,
să îi comunic în pași de seară
și de dimineață,
să îi vorbesc cu trupul meu.
Și am ascultat,
dar nu l-am auzit.
Am început însă să ascult mai bine liniștea
din adierea vântului
și culorile frunzelor de toamnă
s-au împăcat în inima mea.
Hai du-mă sus prin noapte adânc
Hai du-mă sus prin noapte adânc
din urmă prima zi s-o prind
spre început vin lumi la rând
să vin si eu si să m-aprind.
Vreau să iubesc fără să-ntreb
să vad o stea si să o port
să fim o lume la-nceput
când din nimic se face tot.
O lume-timp rotundă
O lume-timp rotundă
se termină si-incepe
cu cea de ieri apune
cu azi e-n răsărit
pe mine mă găseste
cu tine să ne-adune
să fim o zi de mâine
când două s-au sfârșit.
De asta suntem
De asta suntem
De asta venim
Unul în altul să fim
Lumea e o floare
O vezi cum răsare?
Și așa noi cu ea
Ne unim
Nu te-ntreba
A fi e a crede
Și a crede-n iubire
Noi știm
Ca lumea e așa
Un cerc ce se-ntoarce
La noi
Unul altul să fim
Începe sensul lui "a fi"
Începe sensul lui "a fi"
e și-nainte și-napoi
căci tot așa se va sfârși
când unu se-mpărți la doi.
S-a desfăcut în două limbi
ca să se caute pe cerc
să se unească la sfârșit
când iar secundele încep.
Se-nvârt pe roata unui verb
secunde multe la taifas,
"A fost sau nu?", întreabă "acum"
în centru singur, fără ceas.
Hai suflet să-ți arăt
Hai suflet să-ți arăt
ce-i dincolo de mare
acolo ne așteaptă
un colț din paradis,
cu aur lângă valuri
cu-o mantie bogată
și cald e ca și-acasă
și bine ca-ntr-un vis.
Acolo lângă o scoică
să prindem începutul
și când întoarcem timpul
să umplem un abis
și o rază de lumină
să despletim din soare,
hai suflet să atingem
ce e de neatins.
Nu stiu ce sunt când sunt pierdut
Nu stiu ce sunt când sunt pierdut, tu-mi pari un nor pe cer, iar eu
sunt tot un val si-s dus de vânt, ne vom găsi iar amândoi ?
Vom fi iar maluri la ocean ? demult sub munte ne-am făcut un pod,
îți amintești când făceam scări, si-apoi râdeam prin ploi?
Îți amintești ce ne-am promis ? am pus și cerul pe pământ,
în ochi cu fulgere ne-am zis: mereu vom fi în doi!
Și cu puteri de piatră-am fost și-n mare limpezi ne-oglindeam,
din zori și iar în răsărit, prin noapte și-napoi.
Niciodată nu eşti singur
Niciodată nu eşti singur
eşti mereu împreună cu perechea ta
acolo în tine, unde trăieşti
cu ceea ce iubeşti şi nu îţi aparţine.
Să nu te îngrijorezi dacă cuvântul "a fi" nu mai e ceea ce era,
eşti mai aproape de adevăr decât crezi
şi adevarul e bun.
Nu te ascunde, ţine mereu ochii deschişi
chiar şi atunci când vrei doar să gândeşti
căci dacă i-ai închide cu adevărat nu ar mai fi
nici unu, nici doi şi nici suma lor.
Fii atent. Simţi cum acolo în apa pe care o bei eşti tu?
Simţi cum ea prinde gustul tău iar tu începi să curgi, să curgi înspre tălpi
iar apoi să te întorci acolo unde o sorbi şi să urci şi mai sus
până la nori?
Vezi acum de unde vine albastru
Imaginează-te sus, cât de sus poţi,
acolo sus e începutul lumii, dar nu încerca să urci acum
căci până să ajungi timpul se va sfârşi.
Mai bine rămâi aici unde lin merg deodată
şi începutul şi sfârşitul.
Soarbe din nou din paharul cu apă,
vezi acum cine eşti şi ce gust ai?
Eu am avut un vis
Eu am avut un vis
ce seara mi-am promis
şi inimii i-am spus:
să fie.
Şi-n gând cu el m-am dus
din zori până-n apus
l-am căutat pe căi
o mie.
O mie de-ncercări
acolo-n depărtări
mergeam când l-am văzut
că vine.
Şi-atunci ne-am întâlnit
şi visul mi-a şoptit:
de când te-am tot chemat
la mine.
Veniţi din mine
Veniţi din mine
lucruri ale viitorului
să vă văd chipul,
aţi aşteptat nevăzute prea mult.
Veniţi să mă satur de voi
la lumină
Apoi să vă puteţi odihni
iar eu să rămân bogat
pentru totdeauna
de amintirea voastră.
Ai vrea să-ţi spun
Ai vrea să-ţi spun
Să-ţi spun n-ai vrea
Ai vrea să vii
Sau poate nu
Nu mă cunoşti
Nici nu te ştii
Mai bine decât
Eu şi tu
Ai vrea să crezi
Să crezi n-ai vrea
Să nu te pierzi
Sau poate nu
Dar nu vei sta
Căci vrei să schimbi
Să fie-aşa
Cu eu şi tu.
mai sus de şoapte-un
simţământ
cu aripi albe-mi
dă fiori
senină zi
mă poartă albastru
către dor
mai sus de noapte
pe-un pământ
cu aripi albe
dinspre zori
senină zi
mă cheamă un astru
fără nori
m-aşteaptă cerul
fără nori
mă poartă albastru
sus în zbor
aşa un vis
aşa un dor
senină zi
Tot tu m-aștepți
Tot tu m-aștepți
în pragul dimineții
să-ți deschid pieptul
ca și la-nceput
să mai vorbim povestea vieții
când roșie îmi bați
eu să te-ascult.
Frumoasă ești
în ritmul ce ne leagă
ce-mi spui tăcut
la pianul meu îți cant
îți dau un vers
când tu-mi dai lumea-ntreagă,
ești în culori
când eu sunt în cuvânt.
Pe sub nori şi printre dealuri
Pe sub nori şi printre dealuri
toate trec pe valea ta,
tu le porţi cu atâtea râuri
către mare, ultima.
Sunt poveşti şi idealuri,
le-oglindeşti ca să le uiţi,
toate sunt ca tine, apă,
curg aşa precum le-asculţi.
Dar în zori şi dintre valuri
urcă iarăşi calea ta,
te faci strop, de peste dealuri
să te-ntorci când va ploua.
Şi curgi iarăşi pe la maluri,
le-oglindeşti şi le auzi
cum cresc toate când eşti, apă,
şi-nverzesc când tu le uzi.
Era într-o dimineaţă
Era într-o dimineaţă
când mi-a fost dor de soare
şi am deschis fereastra
să-l văd din nou zâmbind.
Şi l-am găsit albastru
cum răsărea din mare
să nu uit de magie
şi primul legământ.
Atunci când mi-a dat clipa
si-o inima ce bate
în lume să mă poarte
să caut ce e sfânt.
Atunci când ne-a dat clipe
să creştem împreună
s-avem grijă de verde
de apă şi pământ.
Dar mai avem o şansă
există o speranţă
atâta timp cât încă
se-aude acel cânt
În universul plin
de prafu-atâtor stele
a mai ramas un fir
cu viaţă pe-un pământ.
În lumea mare
În lumea mare
fiecare lucru
e o poveste fără de sfârșit
se-ntoarce-n timp
un fir cu celelalte
ce-au fost de când întregul a pornit
Ce este lucrul cel fără de care
completă lumea n-ar mai fi
Ce este el când ca oricare
se schimbă-n fiecare zi
Se-adaugă un drum,
se termină o cale
altfel se văd în globul de cristal
Ce sunt acestea ce țes lumea
să-și caute un basm
iar eu prin tine sensul
de final
Să aveți un an frumos
Să aveți un an frumos
Cu-nceputuri, luminos
Să v-aducă zori în dar
Să se-întoarcă nopți cu har
Și-ntr-un vis să regăsiți
Printre pomii înfloriti
Floarea care poartă ascuns
Dragostea cea mai se sus!
N-am fost ce sunt
N-am fost ce sunt
Și nu voi fi
Și-așa va fi mereu
Un eu în fiecare zi
Și niciodată eu...
Și-am mers un drum așa de lung
Să aflu cine sunt
Și când credeam că știu mai mult
Mă regăseam un punct...
Un punct și azi, un punct și ieri
Un punct din loc în loc
Hai stai tu, linie, că eu...
Eu nu pot sta deloc.
cu umbre pe faţă
cu umbre pe faţă
i-am spus unei păsări să meargă
să-mi aducă înapoi ochii
de-acolo de unde răsare soarele
şi ea mi-a adus în cioc o picătură care vindecă
de acasă din nori
să îmi găsesc în ea
şi ochii şi soarele
şi timpul
dincolo de timp
dincolo de timp
deja ne-am cunoscut
acolo ești din veci
eu sunt doar la-nceput ...
între ocean și cer
stă singur doar un punct
să lege lumea-n cerc
albastru neîntrerupt.
Înspre pian se coboară muzica ta
Înspre pian se coboară muzica ta
când dincolo de ritm e-un pământ
unde cresc flori de aur,
din mormânt vieţi răsar
si iar cânt, sunt un strop,
tu eşti sfânt.
Și din mâini se ridică sunetul tău
în adânc am făcut legământ,
nu-i cuvânt adevărul,
se întorc iar plecări
și iar cânt, nu sunt eu,
eu sunt cânt.
lumina e începutul meu
lumina e începutul meu,
eu sunt începutul nopții ...
și uite așa eu și cu ea
aducem zilele de ieri și de mâine
într-o singura seară.
Albastru tu ești
Albastru tu ești
un mister colorat,
când te vad
nu întreb iarăși "cum".
De departe-ți zâmbesc
și din alb iau un fulg
și-l aduc lângă piept
să ii spun...
Iți dau ție povești
îți dau dor cu poteci
să iubești printre flori
și minuni.
Când te suflu să pleci
spre senin înapoi
să-mi aduci începutul
de drum.
neîncetat
neîncetat
spre întinsele verzi
și-undeva la oceane albastre, adânci,
aripi din valuri
cu spume
și apoi, peste munți,
trepte pe crestele lor
pân’la cerul cu nori
și la soare, acolo
cu tine
înapoi, lângă flori,
o lumină de acasă, în doi,
o lume aproape și cald,
fără verb ... și atâta
de bine.
între ochii de azi
între ochii de azi
și ochii de ieri
ești o clipă ce parc-a trecut
ești o clipă ce nu a-nceput
unde te-ai dus rândunica
în ce colț de suflet ascuns ?
mi-e dor de momentul
când te voi vedea
să-ți dau ochii mei
să-mi dai tu din cer
și să fim! să fim iar,
în oglinda de sus.
Pe-o sferă se ridică toate
Pe-o sferă se ridică toate
precum sunt notele din cânt
si n-ai gândi că fiecare
e-un colț pe bolta ta de gând,
Când mintea isi deschide poarta
spre noaptea fără de sfârsit
si-asculta cum de sus misterul
îi spune dintr-un infinit,
Intr-un glas mut, fără culoare,
în ritm subtil, fără sonor,
pe sfera ta cum să-i pui dorul
să-i dai si sunet si culori,
Si să nu-ntrebi, când păsări zboară,
chiar de-ai putea, de-atâtea ori:
cât e de noapte-acolo afară?
când înauntru tu cu ele zbori...
Gândul nu sunt eu sau tu
Gândul nu sunt eu sau tu,
gândul suntem noi,
eu când te văd si
tu când mă vezi.
Gândul nu e aici sau acolo
el nu poate fi decât peste tot.
Gândul e și acum și atunci.
e chiar și după ce nu mai e.
Pe când lumina întrece pământul
gândul deja o asteaptă în umbră.
Gândul e vechi si adânc
plin de lumi ce ar putea fi.
văd atâtea câte eu sunt
văd atâtea câte eu sunt
după toate pe care le-am întâlnit
înainte de toate pe care încă nu le stiu
văd atâta cât am ajuns după tot ce-am trecut
văd după cât pornesc din tot ce va fi
Dansând în timpul nostru
Dansând în timpul nostru
nicicând nu mi s-a dat
nicicând să fie aievea
mai mult decât acum
să văd din nou cum curge
prin geamuri acest fluviu
aici e ca și-afară
sunt și copac și drum
și-atunci când voi ajunge
acest copac va crește
și drumul se va-ntoarce
în gândul meu să-i spun
acum e și atuncea
sunt și copil și ploaie
un basm mi-ai dat prin geamuri
un cant îți las, drum bun.
Eşti uman
Eşti uman când construieşti, zideşti oraşe şi faci poduri
ca şi cum acele ziduri ar dăinui pentru totdeauna.
Eşti uman când vrei să devii om de ştiintă şi să cauți cantități şi legi care nu se schimbă,
chiar dacă timpul ti-a arătat mereu cum toate trec.
Eşti uman când ajungi cosmonaut şi petreci ani întregi în spatiu departe de familie şi prieteni
doar ca să re-descoperi pământul, locul de unde ai plecat.
Eşti uman când cauți viață unde nu e şi apă în pustiu iar apoi
transformi întreaga căutare în cea mai îndrăzneață şi complexă aventură a cunoaşterii.
Eşti uman când ești artist. Când iubeşti şi cauți sinceritatea în muzică şi forme, pentru că ştii că nu o vei găsi în cuvinte.
Eşti uman când ciopleşti si şlefuiesti materia până când simți că cineva îți dă peste mână.
Eşti uman când cauți zborul într-o piatră sub formă de pasăre.
Eşti uman când visezi împotriva evidentelor
şi de la fereastra unui sanatoriu pictezi „Noapte Înstelata”
crezând cu după moarte vei ajunge în stele.
Iar apoi, după moarte, ajungi şi tu o stea.
Eşti uman când te amuză modul uman de a gândi. Când te înveseleşte absurdul iar apoi înveți din el.
Eşti uman când speri într-o zi de mâine necunoscută şi te rogi o viată lui Dumnezeu, chiar dacă nu îti vorbeşte.
Eşti uman când stai singur într-o peşteră şi te simti una cu toate.
Eşti uman când cultivi plante, creşti animale şi transformi pământul ca să te dezvolţi. Iar apoi, după ce ai ajuns înțelept şi puternic, te simți vinovat, le iubești şi mai mult şi vrei să le protejezi.
Om frumos, singura diferenţă dintre tine şi un nebun e ca tu nu ești nebun. Nu, tu chiar respiri cerul în piept. În inima ta bate timpul
şi în ochii tăi porți marea albastră.
Fii uman până la capăt, iubeşte, trăieşte şi nu te opri. Continuă să ai speranţă, zâmbeşte, fii soare când plouă şi apă in6pustiu. Transformă-te.
Tu eşti ziua care încă nu a sosit.
Tu eşti cei pe care îi iubesti când îti lipsesc.
Tu eşti evidenţa pe care nu o ai dar în care crezi. Poți fi şi pasărea pe care o cioplești în piatră şi sinceritatea pe care o exprimi fără cuvinte. Poți fi şi podul care leagă şi zidul care dăinuie.
Tu eşti răspunsul pe care l-ai cerut.
și ți-aș spune-o poveste, suflet bun, suflet drag
și ți-aș spune-o poveste, suflet bun, suflet drag
despre lumea mea dragă, corabie-n larg
care-și caută mersul, pe al mării lung drum
care-si poarta izvorul, umbrit proaspăt și-acum,
pânză vino cu mine, cum ești tu și eu sunt
să închidem doar ochii, împreună un gând...
Exista speranță
Exista speranță,
există tot timpul o șansă
să fie din nou prima data,
căci timpul nu a trecut !
Deschide fereastra și vezi,
se-așterne cu stele pe cer,
Când una e unde ești tu,
iar alta e chiar la-nceput.
Cum e să respiri infinitul ?
în piept să ai tot,
Și sub pleoape să fii
cu tot ce-ai avut ?
În noapte să ai toată viața
și-o stea nevăzută să-ți poarte
norocul de sus de-unde încă
tu nu te-ai născut.
Eu sunt
Eu sunt
Ce lipsește din tine ca să fim un întreg.
Cum să fii tu atât de frumoasă
Fără ai mei ochi,
Cum să fii atât de albastră
Fără acest colț de cer
Far-acest dor.
Cum ai fi, ce culoare ai avea,
De n-ar fi acest gram, fir de praf
Ce din stele a venit ca să-ți cânte regatul
Și să-ți vadă lumina.
O secundă
Care cum a trecut
O minune ar fi
Minune s-arăți
Ce minune ai fost
Pentru ea.
Când voi iubi
Când voi iubi
te voi găsi în noapte
în locul în care nimic nu e întâmplător,
mă vei aștepta
cu ochii plini de mare
cu trupul plin de lemn
să fac din tine o corabie
și să plutim
până vom găsi dimineața.
și vei visa să mă-ntâlnești în noapte
și vei visa să mă-ntâlnești în noapte
la ceasul când nimic nu e întâmplător,
să mă primești cu dorul tău în șoapte
să fac și eu din cântecul tău dor,
și să pornim spre margine de lume
să ducem noul adevăr
și să ne pună inima un nume
să scriem soarta stelelor.
Vom înțelege începutul de abia la sfârșit
Vom înțelege începutul de abia la sfârșit
când timpul ne va arata în oglinda lui
cum trebuia să îl vedem pentru întâia oara ...
Tu să iubești atât de mult
Tu să iubești atât de mult
s-ajungi să vezi iubire,
când o trezești aici în gând
s-o vezi și pe câmpie.
Cum floare-i iară pe pământ
când floare e și-n tine,
s-o cauți când nu e aici
si-atunci să vezi cum vine.
Să lași în urmă ce-a murit
când astăzi ai găsit
ca nu mai ești ce te-a durut
ci ești ce ai iubit.
La liniştea cu loc senin
La liniştea cu loc senin
în noapte de izvor
visezi din cer cum cerbii vin
când stele stau uşor,
în pacea dintre cer şi munţi
la bradul tău înalt,
se-adună verdele şi-n jur
respiri din nou curat.
Şi-n iarbă albii ghiocei
te cheamă cu-al lor drag
desculţ s-alergi şi-apoi să treci
copil iar primul prag
şi-auzi încet precum un nai
un cânt atât de lin
şi simţi cum proaspete în zbor
la frunte clipe-ţi vin.
Miracolele se explică prin poduri
Miracolele se explică prin poduri
poduri între insule din oceanul necunoscutului
Și aceste poduri fac armonia
prin care noi credem că spunem adevărul.
n-am să-ți spun
n-am să-ți spun
tot ce simt
ci-am să-ți cant
să primești
într-un ritm
al meu gând
și-ai s-auzi
ce n-am spus
și-ai să vii
unde-s dus
împreuna-ntr-un dans
să devin tu ce ești
iară tu să devii
eu ce sunt.
curcubeu pentru tine-am tot timpul din lume
... curcubeu pentru tine-am tot timpul din lume
să-mi desfaci în culori ce-a trecut
din roșu și-albastru și aur să-mi cânți
despre zile cu-un alt început...
Rămâi aici cu tine
Rămâi aici cu tine,
nici lent, nici prea grăbit
Când un apus coboară
tu urcă-n răsărit
Și pune-le în soare
pe toate ce-au trecut
Și tot din soare-aprinde
lumina de-nceput
Hai vino la izvor
în ea ca să te vezi!
De tine ți-era dor?
De câmpurile verzi?
Să vezi cum iar alergi
și ai în brațe viața
Și simți că nu ești singur
cu tine e speranța,
Și aproape-ți sunt și munții
și aproape ți-e și soarta
Și alergi și calea-i dreapta
și vezi deschisă poarta.
Și vremea se întoarce
Și vremea se întoarce
și-mi amintesc de tine
cu marea ta albastră
și-un soare pe-orizont,
în drumul meu spre munte
în drumul meu spre vale
rămâi acolo-n capăt
și fii tu al meu loc.
Când zilele vor trece
și nopțile vor trece
eu și-n zi și în noapte
în ochi vreau să te port,
în fiecare albastru
și-n fiecare galben
mereu să te văd vara
cu soare și cu tot.
Când ochii mei vor trece
și lumea va fi alta
în amintire-adâncă
din nou te voi chema,
și-n liniște sub pleoape
albastră fii iar mare
cu mine de-ai rămâne
cu tine eu aș sta.
Să-ți fie visul viață
Să-ți fie visul viață
să-ți fie viața vis,
Să fii de dimineață
ce noaptea ți-ai promis,
Să-ți fie și albastru
înaltul cel senin,
Și roșu și mai roșu
în tine-un roșu plin,
Căci azi e prima zi,
e primul tău sărut!
Și inima îți bate
în ritm de început
Și-n aerul de-afară
adânc când îl inspiri
Respiri iar adevărul,
al tinerei iubiri,
Și iar ți-e visul viață
și viata-ți este vis
Și ești de dimineață
ce noaptea ți-ai promis !
Și curge timpul printre noi
Și curge timpul printre noi
se-aude o muzică în ploi
se-ntoarce verdele-napoi
e un alt ceas
Și-afară pleacă nori siroi
de-aici se-nalță vremuri noi
un singur zbor și doar noi doi
spre-un alt popas
se-aud iar frunzele cum curg
pădure ești cu părul ud
mă faci etern - sunt ca un fulg
și mi-ai rămas
și-un curcubeu ne poarta-n zori
și plângi în mine cu fiori
e soare iar unde-au fost nori
și nu am glas
Astăzi o frunză m-a recunoscut
Astăzi o frunză m-a recunoscut,
parcă se uita la mine și îmi făcea cu mâna,
poate a vrut să-mi lase mie ultimul ei zâmbet de toamnă,
sau poate a vrut să mă salveze,
să mă nasc eu încă o dată,
acasă în sânul frunzelor
Azi deschid din nou fereastra
Azi deschid din nou fereastra
celei care mă iubește,
sunt copil în lumea asta
când în mine se trezește...
Și din nou se-aude, iată,
ce-am crezut că nu mai știu
"Ioane, iubitul meu tată!
Ioane, iubitul meu fiu !"
Și adânc simt iar mireasma
celei care mă-ndrăgește
cu parfumul ei albastră
să alerg m-ademenește ...
Și din nou se-aude, iată,
ce-am crezut că nu mai știu:
"Început cu-a fost odată
Vin aici la tine, viu !"
În camera minții mele
În camera minții mele
lucrurile stau la povești.
Cele mai vechi deapănă semnificații,
Cele mai noi își caută perechea.
Eu vin să le-ascult,
le cred pe cuvânt,
și râd, apoi plâng,
mă-ndrăgostesc!
Și sper, mă înalt,
mă ridic de pe scaun convins,
iar apoi mă așez obosit ...
În funcție de ce oră e la fereastră.
Lumea a început cu tine
Lumea a început cu tine,
atunci când am învățat primii ochi,
primul chip, primul om.
Si când te-am recunoscut, m-am găsit.
Apoi lucrurile au început să se întâmple:
primii pași, primele atingeri, primele cuprinderi,
prima clanță de la ușă și prima fereastră.
Întâiul soare.
Acea poveste, totuși, nu poate fi spusă,
pentru că e la rădăcina cuvintelor.
În schimb se vede, e în lumina fiecărui răsărit.
Adevărul a început atunci ...
Tu ești singura axioma, mamă,
fără tine lumea mea nu ar exista,
te port cu mine la fiecare încercare logică,
și până la urma la tine se va opri și ultima demonstrație.
De la tine am învățat să îmi fiu părinte,
de când ai devenit mamă în ochii mei.
De la tine am învățat să îmi fiu copil,
de când m-am născut în privirea ta.
Eu și cu tine suntem același.
Și uite așa am învățat să îmi port de grija.
Să le port de grijă mâinilor mele,
Când le-am spus: Tu ai grijă de Tine.
Dreapto, Stângo, mângâiați-vă una pe alta,
Strângeți-vă bine într-un trup atât cât veți trăi,
Munciți împreună pentru o viață întreagă,
Și iubiți-vă așa cum vă iubesc,
Căci vă iubesc
așa cum mă iubești tu, mamă.
Aicea unde-i viață
Aicea unde-i viață
aicea vreau să fiu,
Aici unde ești Tu,
e locul meu cel viu,
Să stau aici aproape
la margine de drum
când drumul s-a întoarce
Aici, mereu acum,
sunt pomul ce rodește
cu raze lungi din soare,
sunt freamăt ce iubește
cu-albastru vis de mare,
sunt ploaia care râde
când crește iar verdeață,
Aicea vreau să fiu,
în locul meu de viață.
La margini de râuri
La margini de râuri
te-ntâlnesc iar pădure
și spre tine alerg
și vă caut iubiri,
Când la capăt de vremuri
prin poiana cu jocuri
va găsesc printre flori
amintiri,
Si-n adâncul din valuri
te-ntâlnesc iarăși lume,
și pe tine te-aleg
când în mine respiri,
Și la capăt de doruri
în albastru de mare
vă găsesc în iubire
iubiri.
Noapte bună din nou, pământ te întorci
Noapte bună din nou, pământ te întorci
la tango cu lumina și umbra.
Cu-a ta forma-cuvânt, al tăcerii cerești,
mă atragi înspre ziua din urmă.
Noapte buna pământ, cu lumina am visat
despre zori, despre soare și luna.
Si cu tine adânc, lângă nori am zburat
și-am fost om. Sunt al tău, noapte bună.
Vrei sa mergi pân' la cer?
Vrei sa mergi pân' la cer?
dimineața cuprinde-l de mână
Vrei să-ți spună de dor?
zbori cu-albastru-mpreuna,
Speranța să-ți fie lăcaș,
iubirea ceasornic poznaș,
să dansezi in culori
să găsești iarăși flori
și-al tău soare din vis
și-al tău roșu promis
cu-al tău verde pădurea s-o aduci
iar acum ca și-atunci!
când ai mers pân’la cer
și-ai făcut din eter
paradis.
Ce-aș da să vad cum văd, sa-nvăț să văd altfel
Ce-aș da să vad cum văd, sa-nvăț să văd altfel,
mai nou cu foarte vechi, să fim iar împreună,
ca tinere perechi, raze-n castel dansând,
pe-un drum cu-atât de multe-oglinzi,
cu-atât de mult trecut, cu-atâta început...
în noi ne-aștepți lumina tu mereu?
Lumina, tu ne vezi ?
Albastru, ce chip am? Cine sunt eu?
Se-mparte soarele la doi
Se-mparte soarele la doi
acum mai tânăr decât noi
să ne aducă înapoi
din lumea ta, din lumea mea...
Din noapte-o lume să fim iar
și-n zâmbet fluvii de nectar
spre mare să plutim hoinari
cu inima.
ce te-ai face dacă atunci când ai învăța ceva nou
ce te-ai face dacă atunci când ai învăța ceva nou
ar trebui să redefinești ceea ce știi
ca să reînveți tot ceea ce ai învățat?
la ce te-ai opri
și cât ți-ar lua până când ai iubi din nou
ca să vezi că ai știut de la început tot ce trebuia să știi...
În valurile răvășite ale mării
În valurile răvășite ale mării
o stâncă nu m-a părăsit,
când ape împărțeau destine
o insula de pace m-a găsit ...
când voci se destrămau în zgomot
când spume-n sare se pierdeau
și se-aduna-nceputul lumii
când stânci cu marea se luptau,
pe un colț alb am deschis ochii
și-un pescăruș am regăsit
și-un basm a fost în valul mării
cum am murit și m-am trezit.
a fost odată-o culoare
a fost
odată-o culoare
povestea
unui albastru de mare
spusă cu alte culori
ce ies printre nori ...
Cerul și-un galben din soare
pe albe aripi de zbor.
în veci
să rămână-nr-un dans,
trecând,
începând flori ce curg
Pe cerul apus
Pe cerul din zori.
Pe când
văzute s-au dus
adânc în ochii de sus
între cer și pământ
să se-mpace pe vânt
aici și acum, în culori.
Din ritmul celor dintâi zori
Din ritmul celor dintâi zori
o muzică e-n toate,
cu păsări peste nori ușori,
cu zboruri lungi pe spate.
Și-un dom cu albe dimineți
din soare se înalță,
și-e-un pământ cu atâtea vieți
și-un cer cu atâta viață.
Pe-albastre zări cu munți semeți adânc mi-ești ca odată,
și iarăși te adun în piept,
că să mai fiu o dată.
Să m-aștern printre flori lâng-al zilelor drum
Să m-aștern printre flori lâng-al zilelor drum
pe când zilele trec, să rămâi tu, acum,
căci mi-e dor de-nceput ... de-ai veni înapoi
și privesc către cer și-n albastru noi doi,
Unde crești veșnic tu, veșnic tu mă găsești
și-n ascuns ne-ntâlnim, când te-ascult, când șoptești
și respir când adii si te vad cu-ochii-nchiși,
din albastru când vii, la-nceput, la sfârșit.
ești un izvor ce vine din prezent
ești un izvor ce vine din prezent
din nevăzut te verși
în lumea ochilor
unde bați printre frunzele
pomului amintirii.
Așa vii tu dintre cele ce curg
să rămâi cu-această clipă
de eternitate,
și urci, și urci,
credință pe credință,
acord cu acord,
noi ramuri cu flori,
cu cer și cu soare,
spre ultima ta destinație
și eternul tău început
de iubire.
În mine-i floarea ce-o privesc
În mine-i floarea ce-o privesc
în mine-i și-i a ta,
mi-ai dat-o dintr-un răsărit
ca să răsar cu ea.
Și c-un miracol m-ai umplut
cu ea mă-mbrățișezi
prin ea s-ajungem la-nceput
de unde luminezi
Și să te recunosc acum
aici la poarta mea,
ai mers în mine atâta drum
ca să-ți spun iarăși da.
Și să-ți deschid, să ne unim
doar noi și floarea ta,
s-o văd și-apoi să nu mai știm
dacă sunt eu sau ea.
Caută în flori lumina
Caută în flori lumina
și în celălalt un frate,
ca-ntr-o-mbrățișare caldă
să ajungem iar departe,
Recunoaște-l în oglindă
cu ce-i viu și ce iubește,
în curaj și nu în luptă
demn, înalt, tu azi zâmbește-i!
Hai copii frumoși să râdem
căci bătrâni am fost de-ajuns
să pornim ziua de mâine
să găsim în zori răspuns,
Să-ntelegem că trecutul
e povestea dimineții,
și că azi e începutul
și aici e locul vieții!
Dacă suntem cu-adevărat ceva vreodată
Dacă suntem cu-adevărat ceva vreodată
suntem cu siguranță doar iubire
și ea ne poartă mai înaltă
ca să vedem tot mai departe lungul drum
Și-n orizont cu soarele ne-așteaptă
tot mai albastră în privire
și-apoi spre munte ne deschide-o poartă
și-n freamătu-i ascuns e totu-acum.
Iată vine-a mea doamnă
Iată vine-a mea doamnă
ca să-mi spună-o poveste
și mă cheamă din toamnă
pe alei de stejar,
Să alerg primăveri
să prind aripi-culori,
peste frunze ce cad
către zări ce răsar.
Și prin ramuri adânci
și cu viața din flori
simt cum fluturi se-aprind
roșii bat flăcări iar,
Și văd dansuri din ploi
către norii cu munți
și-nfinitele verzi
izvorăsc la hotar.
Tu deschide-ți brațele
Tu deschide-ți brațele
și iubește soarele,
Lasă-ti fruntea în lumină
ca s-o poți avea senină,
să-ți înceapă bolta-n zori
și cu albastru ei să zbori,
Și-apoi las-o să dezlege
tot ce nu poți înțelege,
tot mai sus că să te poarte
peste zi și peste noapte.
Fluvii-văi se adună
Fluvii-văi se adună
ca un pod, peste-abis
și-n oglindă se vede
al lor rai, al meu vis,
Eu deschid iar fereastra
și nu sunt ce-acum par,
Să pornesc iarăși drumul
din adânc să răsar,
Și pe-un munte de piatră
între cer și pământ,
Îndrăznesc întâlnirea
cu al cerului vânt.
Și aprind iar faclia
ca să vad tot mai verde
tot mai sus, mai prezent
în edenul promis,
Și în ochi iarăși cred,
fluviu-aprins cu-o iubire,
să-mi întâmpin ființa
într-un salt peste-abis.
mintea și trupul
mintea și trupul
între brațe le-unesc,
Și sunt liber s-alerg
și aleg să iubesc,
Și-apoi ea vine-n dar
să-mi ofere o viață
Și de mână, la dans
despre mâine m-nvață
și m-aduce, de-atunci
iarăși tânăr și viu,
Iar convins că trăiesc,
să trăiesc ce nu știu,
nu ce-aștept, ce să fiu,
ci văzând și crezând,
și fiori, și iubind,
tot ce-i viu.
Dor de-aici și de-acum
Dor de-aici și de-acum
plouă iar cu noroc,
spre ocean să fugim
sau doar noi, sau deloc.
Tu fii cer, eu pământ
și sub nori să trăim,
împreuna dansând
tot ce-i dat, să găsim.
Iar de-n noapte mă-ntorc
și-o stea cade-n trecut
tu în zori să m-aștepți
s-am din nou ce-am avut.
Verde iar să visez
să te cant permanent,
prin ploi iar să te-ascult
viu, albastru, prezent.
Când te caut, răsari
de-n amurg simt cum treci,
Te iubesc, să te-ntorci
al meu suflet, în veci.
Aici în libertate
Aici în libertate
vin valurile toate
să fie-adânc cu cerul,
și-albastru e misterul,
Aicea unde-aleg
să fiu atunci când cred,
și vremea-e-a iubirii
și eu al regăsirii,
să mă ridic din nor
cu ploile ce dor,
și-n dor să fiu aproape,
Aici în libertate.
deschide-te mare
deschide-te mare,
albastru cămin,
Haide și cântă-mi
la tine să vin ...
și bate-mi cu valuri
ritmul divin
l-a tale acorduri
să mă închin,
Departe de maluri
cu-al cerului lin,
Iar să mă pierd,
un strop să devin,
Iarăși să iert,
Iarăși delfin,
în lumi de sirene
să ne regăsim...
Atâtea povești, nici nu știu
Atâtea povești, nici nu știu,
se țes într-o singură lume,
un basm sunt și eu când ghicesc
ce basmele-mi spun.
Plecate frânturi
se-întâlnesc într-un suflet,
și-un cântec începe
la capăt de drum.
Basm fără cuvânt.
O rază ce cântă mereu
la un pian de pământ
sunt acum.
Sunt frunze care nu cad niciodată
Sunt frunze care nu cad niciodată
indiferent cât de puternic vântul bate,
Sunt inimi care iarăși bat deodată
chiar dacă râuri curg departe,
Sunt raze tinere și-acum
în ochi care și-aduc aminte,
Lumini ce cresc la margine de drum
în flori ce-nvie din morminte,
Sunt aripi ce vor sta mereu
în zbor purtându-ne prezentul,
Îmbrățișând pe Dumnezeu,
în rugăciune ocrotind pământul.
Privește-mă, copile
Privește-mă, copile,
hai vino și dă-mi mâna,
și-aici și de departe,
și-atunci demult și-acuma.
Căci colo sus, dincolo
de cea mai lungă noapte,
ne-așteaptă ceru-albastru,
și aievea-acum și-aproape.
Să fim doar noi, iar noi,
pământul și lumina,
privirile și ochii,
și lumea, numai una.
Și calzi, ușor, obrajii
să-i ocrotim cu mâna,
și să simțim aproape
cum lumea-i numai una.
Page updated
Google Sites
Report abuse