La o conferință intitulată „Locuințe Accesibile - abordarea crizei locuințelor în Uniunea Europeană”, Comitetul Special pentru Criza Locuințelor din UE lansează dezbaterea despre cauzele acestei crize, cum poate UE să ajute statele membre să o abordeze și ce măsuri ar putea fi luate la nivel european. Evenimentul, găzduit în comun de Parlament și Comisie, reunește experți și reprezentanți ai instituțiilor UE, autorităților naționale și regionale.

Președinta PE participă la întâlnirea Consiliului European, urmată de o conferință de presă. Liderii UE se întâlnesc pentru a discuta următoarele subiecte (agenda provizorie): Ucraina, Orientul Mijlociu, Competitivitatea, Viitorul Cadru Financiar Multianual și noi Resurse Proprii, Migrarea, Oceanele, Relațiile Externe. 

Președinta PE, Roberta METSOLA, susține un discurs la evenimentul dedicat Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Terorismului.

Femeile în domeniul apărării, securității și construirii păcii. O ședință specială a Comitetului pentru Drepturile Femeilor și Egalitatea de Gen, cu membri ai parlamentele naționale și panellisti invitați – inclusiv femei în funcții de conducere în domeniul militar, academicieni și activiști – este programată înainte de Ziua Internațională a Femeii (8 martie). Întâlnirea va include remarci introductive din partea Comisarului European pentru Egalitate, Hadja Lahbib, și se va concentra pe „Consolidarea Agendei Femei, Pacea și Securitatea – Susținerea Drepturilor Femeilor în Apărare, Securitate și Construirea Păcii”. (Joi) Un seminar media este organizat miercuri după-amiază, cu președinta PE Roberta Metsola, europarlamentari și invitați din Ucraina, Israel, Palestina și organizații internaționale. 

MARȚI: Președinta Metsola conduce discuțiile cu companiile europene la Washington DC. Președinta Metsola susține un discurs în fața membrilor Comitetului pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor al Parlamentului European.

MIERCURI: Președinta Metsola conduce o masă rotundă cu Camera de Comerț a Statelor Unite. Președinta Metsola aduce un omagiu militarilor americani cu ocazia aniversării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial la Cimitirul Național Arlington. Președinta Metsola se întâlnește cu membri ai Congresului în Camera Reprezentanților și Senat la Capitol Hill.

JOI: Președinta Metsola susține un discurs principal la Universitatea Johns Hopkins intitulat „Europa și Statele Unite într-o lume nouă”. Președinta Metsola conduce discuții la masă rotundă cu lideri din afaceri americani și europeni la Consiliul Corporativ Meridian.

Ca semn al solidarității europene și al sprijinului pentru Ucraina, la 3 ani de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, Parlamentul European afișează un set special de steaguri ale UE și Ucrainei în fața clădirilor sale din cele 3 locații de lucru. 

Parlamentul European și Seimul și Senatul Poloniei organizează o conferință care reunește europarlamentari și parlamentari naționali pentru a discuta despre stabilitate, coordonare economică și guvernanță în UE. Întâlnirea este deschisă de președinta PE, Roberta Metsola, de Marshalul Seimului Polonez, Szymon Hołownia, și de Marshalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska.

Ca semn de solidaritate europeană și din respect pentru victimele atacului de la centrul de educație din Örebro, Suedia, Președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola, a decis ca drapelele UE și suedeze să fie arborate la jumătatea țițeiului în fața tuturor clădirilor Parlamentului și la Biroul de Legătură al Parlamentului European (EPLO) din Stockholm, de astăzi, 05 februarie, de la ora 12:00, până mâine, 06 februarie, la ora 08:00. 

Noua comisie pentru scutul democrației. Noua Comisie Specială pentru Scutul Democrației ține ședința constituivă pentru a alege președintele și vicepreședintele și pentru a lansa activitățile sale. Comisia se va ocupa de inițiativa „Scutul Democrației”, inclusă în ghidurile politice ale Comisiei pentru perioada 2024-2029, precum și de alte inițiative destinate să contracareze interferențele malițioase în procesele democratice (luni). 

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, vine pentru prima dată în Parlamentul UE în această legislatură. În cadrul unui schimb de opinii cu europarlamentarii din comisiile AFET și DROI, aceștia discută subiecte de actualitate din domeniul geopoliticii și drepturilor omului, înainte de adoptarea raportului anual privind drepturile omului de către PE în sesiunea plenară, care este preconizată pentru martie 2025. 

Europarlamentarii discută despre programul Președinției Poloneze a Consiliului UE, care a început pe 1 ianuarie, cu Prim-ministrul Donald Tusk. Guvernul polonez a afirmat că a doua sa Președinție a UE vine „într-un moment de incertitudine și îngrijorare” cu privire la consecințele războiului de trei ani al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea tensiunilor geopolitice, presiunea migraționistă și scăderea competitivității Europene. Sloganul președinției „Securitate, Europa!” exprimă obiectivul Poloniei de a întări securitatea europeană în toate dimensiunile: externă, internă, informațională, economică, energetică, alimentară și de sănătate. 

UNICEF și Delegația Uniunii Europene în Algeria au semnat un acord de parteneriat pentru promovarea și protejarea drepturilor copiilor, Uniunea Europeană contribuind cu 450.000 de euro. Acordul face parte din Programul Național de Cooperare 2023-2027 între Algeria și UNICEF și se concentrează pe consolidarea sistemului național de protecție a copiilor, în special prin implementarea Legii 12-15 privind Protecția Copilului. Suportul UE va ajuta la dezvoltarea capacităților lucrătorilor sociali, părinților și adolescenților în promovarea drepturilor copiilor, cu o atenție deosebită copiilor vulnerabili, inclusiv celor cu dizabilități.

Reprezentanta UNICEF, Katarina Johansson, și-a exprimat recunoștința față de angajamentul UE, subliniind că parteneriatul va accelera progresul în domeniul drepturilor copiilor din Algeria. Ambasadorul Uniunii Europene, Diego Mellado, a evidențiat, de asemenea, semnificația acordului, legându-l de aniversarea a 35 de ani de la adoptarea Convenției Internaționale privind Drepturile Copilului. Parteneriatul subliniază obiectivul comun de a îmbunătăți bunăstarea și protecția copiilor atât în Algeria, cât și la nivel global.

Acordul stabilește cooperarea între Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Agenția) și Serbia pentru gestionarea imigrației ilegale, a criminalității transfrontaliere și a provocărilor de la frontieră prin operațiuni comune, intervenții rapide și operațiuni de returnare. Membrii echipelor, inclusiv personal din statele membre participante, trebuie să respecte legile Serbiei și să opereze sub supravegherea autorităților sârbe, cu excepția cazurilor în care sunt autorizați special. Aceștia sunt identificați prin însemnele UE și pot purta arme aprobate, utilizând forța doar în condiții stricte, conform legislației sârbe.

Schimbul de informații este permis pentru necesități operaționale, cu măsuri de protecție pentru accesarea bazelor de date din Serbia. Agenția monitorizează respectarea planurilor operaționale și poate suspenda sau opri acțiunile dacă instrucțiunile deviază de la aceste planuri. Acest cadru asigură o abordare coordonată a gestionării frontierelor, respectând în același timp suveranitatea Serbiei.

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP29), desfășurată la Baku, Azerbaidjan, s-a încheiat cu un acord crucial de a tripla finanțarea anuală pentru țările în curs de dezvoltare, de la 100 de miliarde de dolari la 300 de miliarde de dolari până în 2035, mobilizând, de asemenea, 1,3 trilioane de dolari anual din surse publice și private. Cunoscut sub numele de Noua Țintă Colectivă de Finanțare pentru Climă (NCQG), acest acord urmărește să sprijine țările în combaterea dezastrelor climatice și promovarea energiei curate. Secretarul executiv al ONU pentru schimbările climatice, Simon Stiell, l-a numit „o poliță de asigurare pentru umanitate”, subliniind potențialul său de a stimula tranziția energetică, de a crea locuri de muncă și de a oferi energie accesibilă și sustenabilă.

Deși acordul reprezintă un pas semnificativ, provocările persistă, deoarece nicio țară nu și-a atins toate obiectivele. Stiell a îndemnat la un angajament global continuu, subliniind importanța plății integrale și la timp a fondurilor promise. Acordul, realizat prin consens unanim după ani de negocieri, pune bazele pentru acțiuni viitoare, dar necesită eforturi intensificate înaintea COP30, care va avea loc la Belém, pentru a transforma angajamentele financiare în soluții climatice concrete.

În seara de luni, Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European l-a audiat pe Apostolos Tzitzikostas, candidatul grec pentru portofoliul transportului durabil și turismului. Tzitzikostas și-a prezentat prioritățile, inclusiv creșterea competitivității sectorului de transport al UE, finalizarea rețelei de transport trans-europeană (TEN-T) și asigurarea siguranței și aplicării reglementărilor UE. El s-a angajat să prezinte un plan de investiții în transport durabil până în 2025 și un plan de conectare a capitalelor europene prin trenuri de mare viteză și trenuri de noapte, alături de un sistem unic de rezervare digitală a biletelor de tren în primul său an de mandat.

În domeniul turismului, a promis o strategie pentru a menține poziția UE ca destinație turistică principală la nivel mondial, susținând totodată turismul durabil. Parlamentarii europeni au ridicat preocupări legate de reducerea birocratiei, îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectoarele de transport și asigurarea competitivității industriilor din UE. De asemenea, l-au întrebat despre propuneri pentru trenuri de mare viteză, flote corporative ecologice, securitatea maritimă și sprijinul financiar pentru rețeaua TEN-T.

Comisia va evalua performanța sa înainte de evaluarea finală a Conferinței Președinților, iar votul privind întregul colegiu de comisari este programat pentru perioada 25-28 noiembrie.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a abordat principalele provocări cu care se confruntă UE, subliniind necesitatea unui acces mai rapid la ajutoare financiare pentru reconstrucția comunităților afectate de dezastrele climatice, în special în Europa Centrală și de Est. Ea a evidențiat dezbaterea legislativă în contextul post-Brexit, în care UE trebuie să decidă între concentrarea pe implementarea reglementărilor existente sau promovarea unor noi reglementări. Metsola a semnalat, de asemenea, oportunitățile limitate de creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din Spania, comparativ cu Statele Unite, subliniind necesitatea de a crea un mediu mai favorabil pentru afaceri. În plus, ea a remarcat că, deși frontierele fizice din cadrul UE au fost eliminate, barierele privind integrarea financiară încă împiedică creșterea economică, în special în Europa de Est, unde practicile bancare conservatoare limitează apariția unor noi sectoare de afaceri.

Parlamentul European a purtat o dezbatere privind poziția sa față de Taiwan și Republica Populară Chineză (RPC), bazându-se pe diverse rezoluții și acțiuni anterioare. Discuția a subliniat politica „Unică Chineză” a UE și importanța democrației din Taiwan, Parlamentul reafirmându-și sprijinul pentru legăturile politice și economice ale Taiwanului cu UE. De asemenea, dezbaterea s-a concentrat pe creșterea provocărilor de securitate din Strâmtoarea Taiwan, cu preocupări legate de activitățile militare ale Chinei și riscurile de instabilitate în regiunea Indo-Pacific.

Membrii au subliniat necesitatea unei abordări coordonate a UE pentru a contracara provocările strategice și economice aduse de RPC, asigurând totodată păstrarea păcii și stabilității în regiune. S-a pus un accent puternic pe menținerea cooperării UE-Taiwan, în special în domeniile comerțului și securității. De asemenea, Parlamentul a făcut referire la declarațiile unor organisme internaționale, precum G7 și Statele Unite, care au cerut soluționarea pașnică a tensiunilor din jurul Taiwanului. Dezbaterea s-a încheiat cu o reafirmare a angajamentului UE de a respecta dreptul internațional, inclusiv Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării, și de a consolida rolul său în guvernanța globală.

Dezbatarea s-a concentrat asupra creșterii antisemitismului în Europa, mai ales după atacurile Hamas din octombrie 2023. Un sondaj al FRA, bazat pe răspunsurile a 8.000 de persoane din 13 state membre UE, a arătat că 96% dintre respondenți au experimentat antisemitism, iar incidentele au crescut după atacuri. Printre principalele preocupări s-au numărat răspândirea discursului de ură online și frica resimțită de evrei, mulți dintre aceștia evitând să își afișeze identitatea în public din motive de siguranță.

Sirpa Rautio, directorul FRA, a subliniat necesitatea unui control mai bun și a unor eforturi dedicate pentru combaterea antisemitismului. Katherina von Schnurbein, coordonatorul UE pentru combaterea antisemitismului, a evidențiat inițiativele UE pentru îmbunătățirea securității instituțiilor evreiești. Membrii LIBE au subliniat importanța raportării infracțiunilor, educației și comemorării Holocaustului pentru a aborda eficient această problemă.

În cadrul unei dezbateri, vorbitori din partea Partidului Popular European subliniază că viitorul Moldovei este ferm în cadrul Uniunii Europene, recunoscând provocările semnificative cu care se confruntă, dar evidențiind determinarea moldovenilor de a le depăși. În ciuda eforturilor Rusiei de a destabiliza țara prin dezinformare și a războiului în curs din Ucraina, Moldova face progrese remarcabile în realizarea reformelor esențiale, inclusiv în combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Vorbitorul subliniază importanța sprijinului Uniunii Europene, cerând extinderea misiunilor și intensificarea cooperării în domeniul securității pentru a ajuta Moldova să reziste presiunilor externe. Mai mult, vorbitorul susține acordarea unui sprijin financiar dedicat pentru a accelera procesul de aderare al Moldovei la UE, menționând că succesul Moldovei este esențial pentru stabilitatea generală a Europei. Rezoluția cere acțiune colectivă pentru a contribui la construirea unei Europe mai puternice și unite alături de Moldova.

Atelierul propus, „Modelarea viitorului agriculturii europene: Politici, priorități și soluții practice”, își propune să adune factori de decizie politică, fermieri, lideri ai comunităților rurale, ONG-uri și academicieni pentru a explora principalele probleme legate de Politica Agricolă Comună (PAC) și dezvoltarea rurală în cadrul Uniunii Europene. Având agricultura ca prioritate centrală în agenda strategică a UE, atelierul se va concentra pe reformele PAC, sustenabilitate, securitatea alimentară, sprijinirea comunităților rurale și consolidarea rolului fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Prin discuții în panel, ateliere interactive și sesiuni de networking, participanții vor examina evoluțiile legislative, integrarea tehnologiilor digitale și rolul sănătății animalelor și plantelor în succesul agriculturii. Evenimentul va genera recomandări de politici, strategii pentru dezvoltarea rurală și un hub digital pentru continuarea colaborării. În cele din urmă, atelierul își propune să ofere participanților cunoștințele și instrumentele necesare pentru a contribui la modelarea viitorului politicii agricole a UE și pentru a sprijini misiunea Comitetului AGRI de a crea un sistem agricol mai sustenabil și mai rezilient.

În cadrul unei recente ședințe a Parlamentului European, s-a discutat despre starea politicilor UE privind pescuitul și oceanele. Dezbaterile au evidențiat provocări precum schimbările climatice, creșterea competiției pentru resurse marine și necesitatea unor practici sustenabile în economia albastră. Eurodeputații au analizat eficiența Politicii Comune în domeniul Pescuitului (CFP) și alinierea acesteia cu strategii mai ample ale UE, precum Pactul Verde European. Recomandările au subliniat sprijinirea tranziției ecologice și digitale, asigurarea competiției echitabile pentru producătorii UE și promovarea acvaculturii sustenabile și a conviețuirii cu comunitățile locale.

Eurodeputații dezbat secetele și fenomenele meteorologice extreme ca o amenințare pentru comunitățile locale și agricultura UE în contextul schimbărilor climatice. Secetele și fenomenele meteorologice extreme reprezintă amenințări semnificative pentru comunitățile locale și agricultura UE pe fondul schimbărilor climatice. Secetele din ce în ce mai frecvente și severe pun presiune pe resursele de apă, afectează randamentele culturilor și amenință securitatea alimentară în întreaga Europă. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și ploile abundente, agravează și mai mult aceste provocări prin distrugerea culturilor, eroziunea solului și deteriorarea infrastructurii. Abordarea acestor probleme este esențială nu doar pentru protejarea mijloacelor de trai ale comunităților care depind de agricultură și economiile rurale, ci și pentru protejarea productivității agricole.

Președintele PE, Roberta METSOLA, participă la un eveniment cu ocazia celei de-a 20-a aniversări de la aderarea Maltei la Uniunea Europeană. Târgul european de la Parcul Național Ta' Qali, este o sărbătoare la care diverse entități, ambasade, organizații, ONG-uri și întreprinderi mici locale își prezintă inițiativele și implicarea în proiectele și inițiativele UE de-a lungul anilor. Ea face schimburi cu participanții și vizitatorii. De asemenea, Roberta Metsola ține un discurs care marchează cea de-a 20-a aniversare a Maltei ca stat membru al UE.

Violența împotriva femeilor și violența domestică sunt omniprezente în întreaga UE și se estimează că afectează 1 din 3 femei din UE. În ceea ce privește tipurile mai specifice de violență, în 2014, una din zece femei a declarat că a fost agresată sexual și una din douăzeci de femei a declarat că a fost violată. Violența cibernetică afectează în special femeile care sunt active în viața publică, cum ar fi femeile politiciene sau jurnaliste, sau apărătoarele drepturilor omului.

Propunerea de directivă urmărește să prevină și să combată violența împotriva femeilor și violența domestică pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță și o deplină exercitare a drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, inclusiv dreptul la egalitate între femei și bărbați. În acest scop, se propun măsuri de către Parlament precum: prijin în cazurile de violență sexuală și mutilare genitală a femeilor, acces la liniile telefonice naționale de asistență, acces îmbunătățit la adăposturi și un sprijin cuprinzător pentru victimele hărțuirii sexuale la locul de muncă. 

Parlamentul publică ultimul său sondaj Eurobarometru înainte de alegerile din 6-9 iunie, acoperind, printre alte aspecte, interesul și conștientizarea cetățenilor față de alegeri, precum și probabilitatea lor de a vota. Sondajul va raporta și imaginea pe care cetățenii o au despre UE și Parlament, prioritățile lor pentru campania electorală și valorile de bază pe care doresc să le apere. (miercuri, ora 7.00)

Deputații europeni discută și votează miercuri zece noi proiecte de lege care actualizează normele UE în materie de azil și migrație, subliniind cooperarea și solidaritatea obligatorie, dar flexibilă.

Plenul încheie activitatea legislativă din acest mandat în domeniul migrației și azilului cu o dezbatere cu Președinția Consiliului belgian și Comisia cu privire la rezultatul negocierilor privind Pactul privind migrația și azilul. Textele deja convenite urmăresc îmbunătățirea cooperării dintre statele europene și îmbunătățirea răspunsului UE în caz de criză. Pactul cuprinde un nou cadru pentru o politică cuprinzătoare de azil și migrație bazată pe solidaritate, partajarea echitabilă a responsabilităților și reguli actualizate privind criteriile și mecanismele pentru a determina statul membru responsabil cu examinarea unei cereri de protecție internațională (cunoscute anterior ca regulile Dublin). Statele membre vor putea alege între relocarea solicitanților de azil pe teritoriul lor, să aducă contribuții financiare sau să ofere sprijin operațional și tehnic statelor membre aflate sub presiunea migrației. Vor exista reguli specifice pentru situațiile de criză, iar regulile privind standardele de primire pentru solicitanții de azil vor fi actualizate. Normele de calificare modificate vor stabili standarde uniforme în întreaga UE pentru a recunoaște persoanele care solicită protecție internațională, precum și drepturile acestora. Va exista o procedură comună mai rapidă – inclusiv dispoziții privind cererile inadmisibile și returnările mai rapide – în întreaga UE pentru acordarea și retragerea protecției internaționale, în urma unei verificări inițiale înainte de intrare și a înregistrării amprentelor digitale și a imaginilor faciale într-o bază de date comună (Eurodac).

În cele din urmă, un nou cadru UE pentru relocare va reglementa oportunitățile pentru refugiații din țări terțe de a veni în UE, pe baza participării voluntare a statelor membre.

Comitetul pentru piața internă și protecția consumatorilor organizează un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a Legii piețelor digitale (DMA) cu vicepreședintele executiv al Comisiei, Margrethe Vestager, experți independenți și reprezentanți ai industriei. Discuția se va concentra pe prima evaluare a conformității, mai ales în ceea ce privește auto-preferențele și magazinele de aplicații.

Noile reguli UE pentru reducerea emisiilor de la autoturisme, dube, autobuze, camioane și remorci sunt dezbătute și votate de europarlamentari. 

Regulamentul care reglementează omologarea de tip și supravegherea pieței autovehiculelor (Euro 7), convenit provizoriu cu Consiliul în decembrie 2023, urmărește să sprijine tranziția UE către o mobilitate curată și să îmbunătățească calitatea aerului. Pentru autoturisme și autoutilitare, limitele actuale Euro 6 privind emisiile și condițiile de testare vor fi menținute, în timp ce limite mai stricte s-ar aplica pentru autobuze și camioane. 

Standardele Euro 7 abordează, de asemenea, emisiile non-esapament (microplastice din anvelope și particule din frâne) și includ cerințe privind durabilitatea bateriei.

Deputații europeni discută cu Consiliul și Comisia cum să abordeze preocupările urgente legate de deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. 

De când războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a început în februarie 2022, organizațiile internaționale au documentat o gamă largă de încălcări grave ale drepturilor omului care afectează copiii. Rapoartele despre copii deportați sau strămutați forțat de autoritățile ruse, combinate în multe cazuri cu ei supuși unor programe de reeducare și adopție forțată, au stârnit îngrijorare. Potrivit inițiativei Children of War a Biroului Național de Informații al Ucrainei (NIB), peste 19 500 de copii au fost deportați sau strămutați forțat și doar 388 au fost returnați. În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare împotriva președintelui Putin și a Mariei Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului. 

Ambii au fost acuzați de deportarea ilegală a copiilor și transferul ilegal de copii din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia.

Ivana Andrés și Alba Redondo de la echipa națională de fotbal feminin a Spaniei se adresează eurodeputaților.

Pentru a marca Ziua Internațională a Femeii, căpitanul echipei de fotbal feminin spaniolă Ivana Andrés și Alba Redondo, căpitanul clubului Levante, se adresează europarlamentarilor, urmate de o rundă de vorbitori ai grupurilor politice. Spania a câștigat pentru prima dată Cupa Mondială în 2023, dar prezentarea trofeului a fost afectată de hărțuire. În aceeași zi, în jurul orei 10.30, deputații europeni discută dacă Parlamentul ar trebui să-și dea acordul Consiliului pentru ca statele membre să ratifice Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind violența și hărțuirea. 

Convenția este primul tratat internațional care recunoaște dreptul la muncă fără violență și hărțuire.

Planurile de reducere a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor sunt dezbătute în plen. 

Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor, convenită cu Consiliul în decembrie, urmărește reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și a consumului de energie în sectorul construcțiilor din UE până în 2030 și ca acesta să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Noile reguli înseamnă, de asemenea, că mai multe dintre clădirile cu cele mai proaste performanțe vor fi supuse renovării, iar schimbul de informații privind performanța energetică va fi îmbunătățit. Clădirile noi trebuie să aibă emisii zero începând cu 2030, iar clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice trebuie să aibă emisii zero începând cu 2028. Pentru clădirile rezidențiale, statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a asigura o reducere a nivelului mediu de energie primară utilizată de cel puțin 16% până în 2030 și cel puțin 20-22% până în 2035. 

Statele membre trebuie, de asemenea, să adopte măsuri pentru decarbonizarea sistemelor de încălzire și eliminarea treptată a combustibililor fosili la încălzire și răcire, cazanele pe combustibili fosili fiind complet eliminate până 2040.

Parlamentul a aprobat proceduri de actualizare și măsuri de control pentru transporturile de deșeuri.

Cu 587 de voturi pentru, opt împotrivă și 33 abțineri, deputații europeni au aprobat acordul încheiat împreună cu Consiliul, care vizează protejarea mai eficientă a mediului și a sănătății cetățenilor, contribuind în același timp la economia circulară a UE și la obiectivele de poluare zero.

Regulile pentru exportul deșeurilor din UE către țările din lumea a treia vor fi mai stricte. Exporturile de deșeuri plastice către țările non-OECD vor fi interzise în termen de doi ani și jumătate de la intrarea în vigoare a regulamentului, în timp ce cele către țările OECD vor fi supuse unor condiții mai stricte.

În cadrul UE, schimbul de informații și date despre transporturile de deșeuri va fi digitalizat, prin intermediul unei platforme electronice centrale, pentru a îmbunătăți raportarea și transparența. Transportul de deșeuri destinat să fie eliminat în altă țară UE va fi permis doar în circumstanțe excepționale.

Legea stabilește, de asemenea, un grup de punere în aplicare pentru a îmbunătăți cooperarea între țările UE în vederea prevenirii și detectării transporturilor ilegale.

Comitetul pentru piața internă și protecția consumatorilor votează o actualizare a normelor UE privind siguranța jucăriilor pentru a proteja mai bine copiii și pentru a aborda noile provocări generate de comerțul electronic și de noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială. Regulamentul propus introduce noi interdicții asupra celor mai dăunătoare substanțe chimice, cum ar fi perturbatorii endocrini și un pașaport digital pentru produse pentru a facilita controalele de siguranță.

Deputații europeni analizează cererile fermierilor și comunităților rurale din întreaga Europă și discută cum să promoveze o agricultură durabilă și destul de răsplătită a UE într-o dezbatere cu vicepreședintele executiv al Comisiei Šefčovič și ministrul belgian de externe Lahbib.

Președintele României se adresează deputaților europeni miercuri, la ora 11.00, pentru a-și contura viziunea asupra provocărilor și viitorului Europei. Președintele PE Metsola și președintele Iohannis au o întâlnire bilaterală înainte de discursul său în plen. 

Un scurt punct de presa cu ambii este programat pentru ora 10.50. Aceasta va fi a treisprezecea dezbatere plenară „Aceasta este Europa” și prima din 2024. În 2023, deputații europeni au ascultat de prim-ministrul bulgar Nikolay Denkov (22 noiembrie), președintele Ciprului Christodoulides (13 iunie), cancelarul Germaniei Olaf Scholz (9 mai). ), prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie).

Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, prim-ministrul italian Mario Draghi, irlandez Taoiseach Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Ministrul Robert Golob.

Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a participat la Summitul Internațional „Italia – Africa. O punte pentru a ne dezvolta împreună” la Roma, Italia. Evenimentul a avut loc la Senatul Italiei – Palazzo Madama – și la el au participat șefi de stat, de guvern și miniștri ai țărilor africane, precum și lideri ai Uniunii Europene, ai Uniunii Africane și ai principalelor organizații internaționale. 

Ziua de Comemorare a Holocaustului. Supraviețuitoarea Holocaustului Irene Shashar se adresează Parlamentului în timpul unei sesiuni plenare la Bruxelles pentru a comemora Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. Președintele PE Roberta Metsola deschide ceremonia solemnă cu un discurs introductiv.

Guvernul belgian a declarat că a treisprezecea președinție a UE vine „într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce, tratând consecințele agresiunii ilegale ruse în Ucraina, pandemia, criza energetică, dezinformarea, evenimentele climatice extreme și un conflict reînnoit în Orientul Mijlociu”. Cele șase priorități cheie ale Președinției belgiene sunt:

​​• Apărarea statului de drept, a democrației și a unității;

• Întărirea competitivității noastre;

• Urmărirea unei tranziții verzi și echitabile; 

• Consolidarea agendei noastre sociale și de sănătate; 

• Protejarea oamenilor și a frontierelor; 

• Promovarea unei Europe globale. 

În timpul Președinției Belgiei a Consiliului UE, un nou Parlament European va fi ales între 6 și 9 iunie.

Într-o dezbatere de marți dimineață, deputații europeni sunt așteptați să solicite UE să își respecte angajamentele și să ofere mai multă asistență militară Ucrainei devastate de război. 

În condițiile în care atacurile aeriene rusești se intensifică în Ucraina - și cu sprijinul militar american blocat în prezent de Congresul SUA - europarlamentarii ar putea folosi dezbaterea pentru a cere țărilor europene să facă mai mult pentru a ajuta guvernul de la Kiev să-și apere teritoriul atâta timp cât este necesar.

De asemenea, se așteaptă să îi îndemne pe șefii de stat sau de guvern din UE să folosească viitorul summit special al Consiliului European de la 1 februarie pentru a ajunge la un acord asupra unui pachet de ajutor financiar propus de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Sesiunea plenară se va deschide cu o scurtă ceremonie în onoarea vieții și moștenirii fostului președinte al Comisiei Jacques Delors, care a încetat din viață la 27 decembrie 2023. 

Delors a fost președinte al Comisiei Europene între 1985 și 1995 și a fost o figură crucială în crearea Piața unică a UE și Uniunea Economică și Monetară. Președintele PE Roberta Metsola a spus că Jacques Delors este „un gigant. Un funcționar public. Un vizionar. El a crezut într-o Europă construită pe competiție care stimulează, cooperare care întărește și solidaritate care unește. Viziunea lui ne ghidează și astăzi. 

Îi onorăm memoria păstrându-i moștenirea vie.” În cadrul scurtei ceremonii, va lua cuvântul câte un vorbitor pentru fiecare grup politic.

Propunerea de directivă introduce un card de handicap la nivelul UE și reînnoiește cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități pentru a se asigura că, atunci când călătoresc pentru o perioadă scurtă, acestea au acces la aceleași condiții speciale ca și cei care locuiesc în acel stat membru, inclusiv accesul. la parcare. Persoanele cu dizabilități întâmpină în mod regulat bariere atunci când călătoresc sau vizitează un alt stat membru, deoarece statutul lor de handicap nu este întotdeauna recunoscut în UE.

Deputații propun ca cardul de handicap să fie eliberat sau reînnoit în 60 de zile de la solicitarea de către cineva și cardul de parcare în 30 de zile. Aceștia introduc și opțiunea de a solicita o versiune digitală a cardului de parcare, care să fie gata în 15 zile.

Ambele carduri ar fi disponibile în format fizic și digital și gratuit, propun europarlamentarii. De asemenea, ei doresc ca regulile și condițiile aplicabile pentru ca cardul să fie disponibil în formate accesibile, de asemenea, în limbajele semnelor naționale și internaționale și braille și într-un limbaj ușor de înțeles.

Deputații europeni discută despre Consiliul European din decembrie, summitul special de la 1 februarie și evaluează situația din Ungaria cu președinții Michel și von der Leyen. 

În cadrul întâlnirii lor din 14 - 15 decembrie, șefii de stat sau de guvern au convenit, printre altele, să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde 

Georgiei statutul de candidat. Liderii nu au reușit să găsească un acord privind revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE 2021-2027 (cadru financiar multianual, CFM) și un pachet de ajutor financiar de 50 de miliarde EUR pentru Ucraina. Discuțiile vor continua în cadrul unui Consiliu European special din 1 februarie 2024.

În timp ce forțele israeliene continuă să avanseze în sudul Fâșiei Gaza, europarlamentarii și dl Borrell sunt pregătiți să dezbată necesitatea unui încetare a focului umanitar pentru a minimiza alte victime civile și pentru a permite ajutorului să ajungă la cei care au nevoie. Ei își vor reitera, de asemenea, apelul către Hamas de a elibera toți ostaticii rămași care au fost luați în captivitate în timpul atacului grupării teroriste asupra Israelului din 7 octombrie, care a provocat moartea a aproximativ 1 200 de persoane, și vor discuta despre perspectiva realizării unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina odată ce pacea a fost restabilită.

Potrivit autorităților din Gaza conduse de Hamas, peste 16 000 de oameni au fost uciși în enclava de coastă dens populată de la începutul celui mai recent război.