Studiind această temă vei fi capabil(ă) să:

• identifici/selectezi valorile adaosurilor constructive necesare pentru construcția tiparelor de bază

• prezinți etapele de construcție a tiparului de bază al fustei drepte, în clini/conice

• realizezi calculul segmentelor constructive ale tiparului de bază

• trasezi liniile rețelei de bază pentru tiparul fustei drepte, în clini/conice

• definitivezi liniile de contur ale tiparului fustei drepte, în clini/conice

• verifici contururile tiparului fustei drepte, în clini/conice

Ce valori ale adaosurilor constructive sunt necesare la construcția tiparului de baza al fustelor?

Procesul de construcție a tiparului fustei începe de la analiza datelor inițiale din Fișa de însoțire a comenzii. 

Aceste date includ informații despre:

• corpul clientei;

• produsul vestimentar ce urmează a fi confecționat (în cazul dat fusta); 

• adaosurile necesare pentru construcția tiparului de fustă.

Informația despre corpul clientei este descrisă prin indicatorii dimensionali, care sunt preluați de pe corpul clientei la etapa de primire a comenzii.

Informația despre produs include schița aspectului exterior al fustei, tipul croielii și gradul de ajustare pe liniile taliei și șoldurilor, precum și tipul materialului din care va fi confecționat produsul. 

În baza acestor date se selectează adaosurile necesare pentru construcția tiparului fustei. 

Adaosul este o valoare cifrică recomandată, care se adaugă la indicatorul dimensional. Adaosul este necesar pentru a asigura poziționarea corectă a produsului pe corp și libertatea mișcării în timpul purtării. În tabelul 5.1 sunt prezentate valorile recomandate pentru adaosurile constructive pe liniile taliei (At) și șoldurilor (Aş) utilizate la construcția tiparelor fustelor cu diverse grade de ajustare.

Ce elementele geometrice se folosesc la construcția tiparelor?

În procesul construcției tiparului, se folosesc următoarele elemente geometrice:

Suprafața este elementul geometric care se obține cu ajutorul unei linii închise în același plan. Suprafața tiparului se obține prin desen care se execută utilizând calcule și segmente determinate de indicatorii dimensionali plus adaosurile specifice tipului de produs ales.

Punctul este elementul geometric, care ajută la stabilirea poziției liniilor de construcție a tiparelor. După funcția pe care le îndeplinesc, punctele pot fi de bază și ajutătoare.

Punctul de bază este punctul care determină poziția liniilor de bază (bust, talie, șolduri) în cadrul unui tipar.

Punctul ajutător este elementul geometric, care determină poziția unei linii ajutătoare sau a liniei de contur (pensa, șlițul etc.).

Fiecare punct de pe tipar este marcat printr-o literă majusculă, care simbolizează corespunderea liniei cu o anumită parte a corpului, de exemplu:

• T – talie,

• Ș – șolduri,

• L – lungime.

Indicele cifric al literei se notează conform ordinii apariției pe tipar (de ex. T1, T2, T3 etc.).

Linia este elementul geometric care delimitează suprafața. Linia are doar lungime și poate avea formă dreaptă (orizontală, verticală sau oblică), arcuită sau frântă (vezi modulul I). La proiectarea unui tipar, liniile de construcție se clasifică în linii de bază, linii ajutătoare și linii de contur, care sunt delimitate prin puncte notate cu litere majuscule, care indică un anumit segment (de ex., TT1, TȘ).

Linia de bază este trasată atât în lungimea, cât și în lățimea tiparului. Ansamblul de linii orizontale și verticale formează rețeaua de bază. Rețeaua de bază se construiește într-un sistem de linii inițiale, în care orizontala de bază este linia taliei, iar verticala de bază este linia de simetrie a spatelui. În procesul de proiectare a tiparelor, liniile de bază pot îndeplini și funcția de linie de contur.

Linia ajutătoare facilitează construcția și poziționarea penselor, șlițului pe tipar. Liniile de baza și ajutătoare se trasează cu linie continuă subțire.

Linia de contur formează conturul reperului și/sau tiparului. Se trasează cu ajutorul liniei continue groase. Poate avea formă dreaptă sau arcuită.

Pentru confecționarea oricărui produs vestimentar, inițial se construiește un tipar de bază, care ulterior, este transformat în tipar de model.

Tiparul de bază reprezintă rețeaua de bază completată cu elemente grafice de obținere a formei spațiale (pense). Acesta se realizează în scopul stabilirii dimensiunilor produsului pe lungime și lățime. 

Tiparul de model este o reprezentare plană a modelului selectat pentru confecționare, care servește pentru croirea elementelor și reperelor vestimentare. Tiparul de model se obține prin transformarea tiparului de bază care se completează cu particularitățile modelului selectat. Tiparul de model se realizează prin trasarea liniilor de contur ce trec prin punctele de bază și ajutătoare specifice croielii și siluetei produsului proiectat. (vezi fig. 5.1).

Figura 5.1. Etapele de construcție a tiparului fustei drepte

Cum realizăm construcția tiparului de bază al fustei drepte?

Pentru realizarea tiparului de bază al fustei drepte pentru femei sunt necesare următoarele date inițiale: valorile indicatorilor dimensionali, preluați de pe corp și cele ale adaosurilor constructive, recomandate pentru produsul dat.

Tiparul de bază pentru fusta dreaptă (figura 5.2) se realizează respectând algoritmul prezentat mai jos (tabelul 5.2).

Cum realizăm construcţia tiparelor fustelor conice tip „soare”, „semisoare” şi „cloș”?

În funcţie de partea de cerc pe care o ocupă,  fustele conice au denumiri specifice, așa ca: cloș, semisoare, soare. Acestea se caracterizează prin următoarele particularități:

1. la baza construcţiei fustelor conice stă un sector al unui cerc: cel mai frecvent de la 1/4 până la un cerc complet (vezi figura 5.4);

2. liniile de simetrie ale feţei şi spatelui reprezintă razele acestui cerc;

3. liniile inițiale ale taliei, șoldurilor şi terminației sunt arce de cerc.

O caracteristică importantă a construcției fustelor conice reprezintă utilizarea coeficientului K, coeficient ce depinde de sectorul cercului ce stă la baza tiparului.

K = 180° / (π × α); (1)

unde: α – unghiul central, format de liniile de simetrie anterioară şi posterioară ale fustei;

π = 3,14.

Valorile coeficientului K determină formele şi gradul de evazare a fustelor conice (tabelul 5.3).

Pentru realizarea tiparului de bază al fustei conice pentru femei sunt necesare următoarele date inițiale: valorile indicatorilor dimensionali, preluați de pe corp și cele ale adaosurilor constructive, recomandate pentru produsul dat.

Tiparul de bază pentru fustele tip „soare”, „semisoare” şi „cloș” (figura 5.4) se realizează respectând algoritmul prezentat mai jos (tabelul 5.4).

Fustele conice pot fi diversificate ca aspect prin aplicarea procedeelor de deplasare paralelă sau dispunere radială, precum şi prin îmbinarea acestor procedee, formând produse de amploare mare, cu prezenţa pliurilor sau a creţilor pe suprafaţa acestora.

Cum realizăm construcția tiparului de bază al fustei în clini?

Pentru realizarea tiparului de bază al fustei în clini pentru femei sunt necesare următoarele date inițiale: valorile indicatorilor dimensionali, preluați de pe corp și cele ale adaosurilor constructive, recomandate, precum și numărul de clini pentru produsul solicitat.

Fusta în clini este constituită din mai mulți clini de aceeași dimensiune. De aceea, pentru realizarea tiparului de bază al fustei de acest model este suficientă proiectarea tiparului doar pentru un singur clin (figura 5.6).

Tiparul de bază al unui clin se realizează conform algoritmului prezentat mai jos (tabelul 5.5).

Întrebări de autoevaluare:

1. Ce informații sunt necesare la construcția tiparului de baza al fustei?

2. Ce reprezintă adaosurile constructive și cum se stabilesc valorile acestora?

3. Ce elementele geometrice se folosesc la construcția tiparelor de baza?

4. Ce reprezintă tiparul de baza al produsului fustă?

5. Cum se obține tiparul de model?

6. Cum se calculează lățimea fustei pe linia șoldurilor?

7. Cum se stabilește adâncimea sumară a penselor pe linia taliei?

8. Care sunt particularitățile de construcție a tiparelor fustelor conice?