Înființată în anul 2019 cu prilejul celei de- a 72-a Adunări Mondială a Sănătății, prin adoptarea rezoluției WHA72.6 – „Acțiune globală privind siguranța pacienților” și celebrată anual la 17 septembrie, Ziua Mondială a Securității Pacienților este piatra de temelie a acțiunilor pentru promovarea sănătății și siguranței globale. Ea se bazează ferm pe principiul fundamental: Mai întâi nu face rău!.

În fiecare an, o nouă temă este selectată pentru a evidenția un domeniu prioritar al siguranței pacienților. Pentru Ziua Mondială a Siguranței Pacienților 2024, tema selectată este „Îmbunătățirea diagnosticului pentru siguranța pacienților”.

Un diagnostic eronat este eșecul de a stabili o explicație corectă și în timp util a problemei de sănătate a pacientului, care poate include diagnostice întârziate, incorecte sau ratate, sau eșecul de a comunica pacientului explicația potrivită. Iar magnitudinea erorilor de diagnosticare este profundă, reprezentând aproape 16% din erorile prevenibile în sistemele de sănătate.

Erorile

Bill Runciman afirmă că eroarea apare „atunci când cineva încearcă să facă ceea ce este corect, dar de fapt face un lucru greșit”. Această definiție este valabilă mai ales la erorile fără intenție. James Reason definește erorile ca fiind secvențe planificate de activitate mentală sau fizică, care nu reușesc să conducă la rezultatele scontate, atunci când aceste eșecuri nu pot fi atribuite întâmplării (Reason J. Human Error. Cambridge: Cambridge University Press, 1990).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește un eveniment legat de siguranța pacientului ca fiind „un eveniment care a avut loc (sau s-ar fi putut produce) și a produs un prejudiciu involuntar unui pacient, printr-un act voluntar sau prin omisiune, și nu a fost datorat problemei medicale de bază a pacientului”.

OMS subliniază situații care cresc riscul de producere a erorilor și sugerează o serie de modalități pentru a evita apariția lor:

· Lipsa de experiență. Deși medicina bazată pe dovezi pune pe ultimul loc experiența în luarea deciziilor, personalul medical trebuie să se informeze și să deprindă efectuarea unor manevre și proceduri înainte de a le aplica pacienților, eventual să fie supervizați în perioada de început.

· Graba (presiunea timpului). Așa cum știm cu toții, presiunea timpului poate fi frecvent generatoare de greșeli. Uneori poate avea rezultate grave. Alteori poate avea rezultate negative peste un timp îndelungat. Exemplul banal este lipsa rutinei de spălare a mâinilor după orice intervenție sau consultație. Unele cadre medicale consideră că din lipsă de timp se poate sări peste acest mic amănunt, dar care poate avea urmări negative legate de transmiterea unor agenți patogeni.

· Situațiile de urgență. În unitățile medicale mai mici, deși asigurarea urgențelor nu este o activitate de rutină, cazurile deosebite pot aduna întreaga echipă pentru acordarea unui prim ajutor. În lipsa unor proceduri clare, echipele ad-hoc pot reacționa diferit, lăsând loc producerii unor erori. Exemplul clasic în literatură este legat de acțiunile în caz de dezastru, în care intervenția nu este bine coordonată sau participă echipe care nu au o experiență comună.

· Verificarea neadecvată. Orice acțiune efectuată pacientului, mai ales cele cu risc crescut, trebuie făcută după o atentă verificare a datelor. Chiar și în practica curentă de medicină de familie, trebuie în permanență avute în vedere toate informațiile legate de un tratament, doze, frecvență, comorbidități etc. Mai ales atunci când reglementările CNAS sunt atât de încurcate, verificările trebuie efectuate. Un sistem informatic poate fi util, dacă este conceput ergonomic, dacă include regulile atât medicale, cât și cele administrative.

· Lipsa de proceduri. Desfășurarea unei activități medicale de calitate se poate face doar într-un mediu în care există proceduri clare și ele sunt respectate. Acesta este de fapt scopul adoptării unor sisteme de calitate, care încearcă să pună ordine în cele mai importante puncte ale activității cabinetului medical. Din păcate, în România, acest lucru este departe de a fi implementat, atât din lipsa de viziune a politicii sanitare, cât și din continua hărțuire a medicilor de către sistemul de asigurări. Lipsa unor proceduri clare conduce la erori care pot fi descoperite peste ani buni, și ele pot pune în pericol întreaga funcționare a echipei medicale.

· Informațiile neadecvate și insuficiente. Întreaga activitate medicală implică și un transfer impresionant de informații în toate direcțiile. Se poate discuta aici despre acuratețea cu care se înregistrează informațiile pacientului în evidența primară a cabinetului (pe hârtie sau electronic), dar și de transferul de informații între medic și pacient. Presiunea timpului intervine și aici, favorizând apariția erorilor. De asemenea, informarea pacientului privind deciziile medicale și mai ales modalitatea de aplicare a tratamentului pot fi insuficiente, ceea ce conduce la rezultate mai slabe ale actului medical, uneori punând chiar în pericol pacientul. Un aspect important este reprezentat de eroarea prin omisiune, din nou favorizată de presiunea timpului, care poate conduce la temporizări inutile sau întârzieri în actul medical.

Există o serie de factori individuali care predispun la erori, unii legați de personalul medical, alții de pacient:

· Lapsusul. Medicii, de obicei, au o memorie bună, dar până la urmă capacitatea de memorare este și ea limitată. Mai ales când informațiile sunt legate de aspecte marginale sau externe practicii medicale (a se citi reglementări și legislație prost concepute), erorile pot apărea frecvent. Dacă ele nu sunt corectate la timp, se pot perpetua. Oricum, un serviciu medical modern trebuie să fie dotat cu sisteme informatice bune, care să ajute personalul medical în multiple feluri (să ofere informații ușor de accesat, algoritmi, ghiduri de practică, materiale informative, calculatoare medicale, sisteme de alerte și chemare a pacienților la control).

· Oboseala. Este una din marile probleme ale serviciilor medicale, mai ales în sistemele de sănătate prost organizate. Oboseala afectează atenția, studiile arătând că efectele deprivării de somn sunt similare cu ale consumului de alcool.

· Stresul, foamea, boala. Starea de sănătate a personalului medical poate influența, desigur, calitatea serviciilor și siguranța pacientului. Continuarea peste o anumită limită expune personalul la apariția sindromului de burnout.

· Limbajul (bariera lingvistică). Comunicarea cu pacientul poate fi îngreunată de barierele lingvistice, dar și de cele culturale, nivelul de educație etc. Personalul medical trebuie să găsească cea mai bună cale de comunicare, astfel încât pacientul să înțeleagă informațiile primite. În caz contrar, rezultatele îngrijirilor medicale pot avea mult de suferit.

· Atitudinile periculoase. Mai ales începătorii, până la instalarea unor rutine, s-ar putea hazarda să încalce reguli, unele chiar elementare, în special când acționează fără supervizare. Cu timpul, înțelegerea și intrarea în rutină pot duce la reducerea situațiilor în care sănătatea lor sau chiar a pacientului este expusă riscurilor. 

   Trebuie acordată o atenție mai mare responsabilității personalului care lucrează în sistemul de sănătate și modalităților prin care pot fi prevenite erorile la acest nivel. O primă modalitate prin care profesioniștii pot preveni evenimentele adverse este de a identifica zonele predispuse la erori. Intervenția proactivă prin diverse sisteme de minimizare a apariției erorilor poate preveni evenimentele nedorite. Fiecare profesionist poate menține un mediu de lucru sigur din punct de vedere clinic, reacționând adecvat la apariția unor probleme.

   Raportarea erorilor medicale

  OMS și UE încurajează raportarea erorilor medicale pentru a învăța din ele. Pentru aceasta, un sistem de sănătate trebuie întâi să aibă o modalitate adecvată de raportare a erorilor medicale (în general ca parte din sistemul de raportare a problemelor de siguranță a pacientului). Sistemul de raportare este relevant doar dacă datele colectate sunt analizate și comparate între instituții. Pe baza evaluării, pot fie luate măsuri cum ar fi acordarea de feedback cadrelor medicale, unităților sanitare și altor entități implicate într-o anumită eroare medicală (EC, 2014).

  România nu are o definiție a erorilor medicale aliniată cu majoritatea țărilor dezvoltate.

  Principalele concepte asemănătoare utilizate în țara noastră sunt cele de malpraxis și evenimente adverse asociate asistenței medicale, ambele omițând prin definiție acele erori medicale care nu au consecințe asupra pacientului.

  În România există un sistem de raportare a evenimentelor adverse asociate asistenței medicale, care funcționează doar în unitățile sanitare cu paturi. Cele mai frecvente evenimente adverse raportate sunt infecțiile intraspitalicești, erorile de medicație și căderile. 

   Complexitatea procesului de stabilire a unui diagnostic

  Starea de sănătate a unei persoane reprezintă un puzzle complex, compus dintr-o mulţime de factori care, la prima vedere, par să nu aibă puterea de a o influenţa. Însă elemente ca mediul în care trăim şi lucrăm, evenimentele emoţionale sau obiceiurile de terapie personală contribuie în mod constant la felul în care organismul se manifestă, pe plan medical.

  Stabilirea diagnosticului are la baza un intreg proces, iar din cele 5000 de tipuri de investigatii existente la ora actuala trebuie alese cele mai tintite ce duc la una sau doua din cele peste 10000 de boli cunoscute in prezent.

  Cu toate acestea, numarul simptomelor si semnelor este mult mai mic, iar la unii pacienti nici nu apar si afectiunea este descoperita pur intamplator. Din acest motiv se spune ca un singur simptom poate avea chiar sute de posibile interpretari si asocieri cu diverse afectiuni, iar pentru a ajunge la un rezultat final trebuie timp si analiza clinica minutioasa.

  Pentru a înţelege, pas cu pas, cauza unei afecţiuni, e nevoie de multă răbdare şi de o analiză detaliată, care să scoată în evidenţă toate elementele care alcătuiesc portretul de sănătate al unei persoane. Iar această analiză este anamneza – un proces esenţial pe care trebuie să îl parcurgem cu medicul nostru personal şi care este indispensabil pentru a putea genera o prezumţie de diagnostic şi pentru a crea un plan de prevenţie corect şi complet.

  Anamneza are o valoare diagnostică, deoarece culegerea şi interpretarea datelor ajută terapeutul să stabilească o prezumţie de diagnostic, de la care pornesc următoarele investigaţii ce vor ajuta la stabilirea diagnosticului final. În acelaşi timp, procesul are şi o valoare emoţională, ajutând la crearea unei relaţii de încredere între pacient şi terapeut şi permiţându-i pacientului să-şi înţeleagă mult mai bine istoricul medical, prin explicaţii detaliate şi dialog deschis.

Investigațiile de laborator reprezintă cel mai important pas facut, dupa anamneza, în abordarea globală a unui pacient. Analizele sunt pilonii principali care stau la baza unui diagnostic corect și a unei scheme de tratament corespunzătoare suferinței pacientului. Un rezultat eronat va conduce mereu la un diagnostic eronat și la un tratament neadecvat, aspecte care pot altera și mai mult starea de sănătate sau pot, uneri, conduce la dezvoltarea altor patologii. 

  Erorile pot începe înca din prima vizită în cadrul cabinetului și chiar din timpul anamnezei când pacientul omite sau uită să spună medicului un simptom sau medicul uită să îl intrebe ceva important, apoi în cadrul examenului clinic se menține greșeala, iar în timpul testelor sau a recoltării probelor de laborator se mai omit una-două analize, fie aparatele din laborator nu sunt calibrate corect și atunci apar valori ridicate la anumite analize ce induc medicul în eroare, ca în final interpretarea rezultatelor și stabilirea diagnosticului să fie parțial corectă și deja să existe o eroare medicală nesesizabilă din motivele menționate mai sus. 

  Ceea ce trebuie sa reținem este faptul ca reducerea incidentei erorilor de diagnostic nu trebuie lăsată doar în mâna medicilor, ci trebuie analizate și celelalte circumstanțe inclusiv pacientul și personalul auxiliar.

Spitalului de Pneumoftiziologie Câmpulung lansează pe

17 septembrie 2024, cu ocazia

Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului

Pentru noi și pentru dumneavoastră, încrederea contează, de aceea vă arătăm că siguranța este primordială, sărbătorind ziua prin purtarea emblemelor florale portocalii lucrate manual de noi și luminarea clădirilor în culoarea portocalie.

Avem cu cine,

 avem unde,

avem cu ce......

DOAR TREBUIE SĂ VENIȚI CU ÎNCREDERE pentru că dorim să vă oferim atenție, consultații medicale și investigații necesare pentru a avea “UN DIAGNOSTIC CORECT” pentru dumeavoastră.

Avem cu cine.....

Avem medici extraordinari, bine pregătiți care știu să împletească cunoștințele dobândite cu implicare, întelegere și un grad ridicat de empatie, astfel încât pacientul să simtă încredere, siguranță, optimism și speranță că în mâinile lor se va însănătoși.

Îngrijirea pacienților este o artă, așadar, necesită o bună pregătire, grijă și atenție, calități pe care asistenții medicali din spitalul nostru le au. O vorba bună, o încurajare și o privire caldă îi confirmă pacientului că este pe mâini bune. Uneori procedura efectuată de asistentul medical  este dureroasă (recoltare de analize),  dar vorba lui plăcută este ca pansamentul pe rană pentru el.

avem unde.....

Secția I 

Secția II

Contează prima impresie care dă încredere pacientului atunci când pășește în cabinete medicale curate și bine dotate. În anul 2023 au fost igienizate toate cele trei pavilioane destinate pacienților, au fost montate centrale noi, precum și Tarkket. În saloane, mobilierul a fost recondiționat, au fost instalate console individuale la fiecare pat pentru oxigen, prize și lumină, lenjeriile sunt noi, iar în toate băile au fost montate mânere pentru sprijin (suporți pentru persoane cu dizabilități sau care au o mobilitate scăzută). Cazarea pacientului nostru se face în condiții de curățenie și igienă, apă caldă permanent și nu în ultimul rând asigurăm hrana sănătoasă prin meniuri și regimuri alimentare atent calculate și diferențiate zilnic, preparate cu legume și zarzavaturi proaspete.

avem cu ce.....

Pentru o bună diagnosticare a pacienților, spitalul nostru are aparatură de ultima generație. Aparatul de radiologie este performant și asigură radiografii de înaltă calitate și cu impact minim asupra sănătății pacienților. Cu multă atenție și fermitate asistentul medical de radiologie explică pacientului poziția și ce trebuie să facă, astfel încât radiografia să fie corectă și să ofere medicului un instrument viabil în diagnosticarea bolilor. 

Pe lângă radiografiile pulmonare, în diagnosticarea pacienților cu boli pulmonare, spirograma este de mare importanță. Ea este un test simplu care ajută la diagnosticarea și monitorizarea anumitor afecțiuni ale plămânilor, prin măsurarea volumului de aer expirator. Cu multă răbdare, asistentul medical explică și ghidează pacientul astfel încât spirometria să fie executată corect și pacientul să beneficieze de o buna diagnosticare. 

Investigațiile medicale paraclinice – analizele de laborator se efectuează în laboratorul propriu, cu efectuarea de controale și calibrări zilnice a echipamentelor medicale de hematologie, biochimie și urini, aparatură de ultimă generație, achiziționată în ultimii trei ani, ceea ce conferă rezultate concrete care sprijină medical curant în stabilirea unui diagnostic corect. 

EKG-ul vine în completarea investigațiilor care ajută medicul să stabilească un diagnostic corect și complet. Bolile cardiace sunt foarte des întalnite și EKG-ul ajută medicul să își facă o imagine mai clară a stării de sănătate a inimii pacientului. 

Adresabilitatea pacienților către spitalul nostru este mare, pacienții venind nu numai din Câmpulung ci și din localitățile limitrofe și chiar mai departe. Încrederea într-o bună diagnosticare care duce la un tratament bun îi fac sa vină în continuare. Este o mândrie pentru noi, cadrele medicale. 

Suntem profesioniști, soldați pe câmpul de luptă cu boala. Suntem clădiți din bunătate, răbdare, iubire de semeni, profesionalism și conștinciozitate. 

Inspirăm încredere pacientului, oferim bună îngrijire în condiții de siguranță privind diagnosticarea și tratarea, precum și hotelieră, iar cu ajutorul lui Dumnezeu “Totul va fi bine”.