Nicolae Milescu

Nicolae Milescu sau Neculai Milescu Spătarul a fost un cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat român, activ atât în Moldova, cât și in Țaratul Rusiei.

Viața/Biografia

Născut în 1636, Vaslui, Moldova, decedat în 1708, Moscova, Rusia, acesta a trăit 72 de ani. Denumirea de „Spătarul” provine de la faptul că o perioadă a deținut funcția de mare spătar la curtea domnului Gheorghe Ghica din Țara Românească (1659-1660). Porecla Cancelarului Milescu, Nas-Cârn provine de la faptul că a fost mutilat de domn (Ștefăniță Lupu conform lui Ion Neculce, Iliaș Alexandru) pentru a i se potoli presupusele ambiții de a accede la domnie.

S-a născut pe moșia tatălui său Gavril, care era posibil de origine aromână, lângă Vaslui. A studiat la Marea Școală a Patriarhiei din Constantinopolși, după ce se întoarce la Iași, este numit "grămătic", adică secretar al domnului Moldovei Gheorghe Ștefan.

Între anii 1660 și 1664 a fost reprezentantul țării în Imperiul Otoman și apoi trimis ca sol la Berlin și Stockholm și chiar pe lângă Ludovic XIV.

Milescu vorbea limba română, limba latină, limba greacă și limba rusă. Totodată, cunoștea limbile turcă, franceză, italiană.

Cariera

Între anii 1661–1668 efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în 1597.

Nicolae Milescu este cunoscut pentru celebrul său periplu prin Orient (1675-1678). Țarul Aleksei îl trimite în solie în China. Expediția durează mai mulți ani. În final totuși Spătarul nu se întâlnește cu împăratul acestei mari țări. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totuși, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezești, întâlnim aspecte din Siberia, Mongolia.

În istoriografia rusă este cunoscut sub numele de Nikolai Spafari (Spătar). Lucrarea sa De la Tobolsk până în China (note de călătorie) este editată în 1888 de G. Sion, într-o traducere neștiințifică, după un manuscris grecesc eronat.

Opere

Jurnal de călătorie în China, traducere, ediție îngrijită și prefață de Corneliu Bărbulescu, București, ESPLA, 1956 (reeditări, 1958, 1962, 1974, 1987). Jurnalul...a fost scris în l. slavonă de către Nicolae Milescu
Descrierea Chinei, traducere, ediție îngrijită și prefață de Corneliu Bărbulescu, București, ESPLA, 1958 (reeditare, 1975);
Raportul de stat (Stateini Spisok) al soliei lui N. Spătaru în China. Tipărit la Sankt Petersburg, 1906
Aritmologhia, Etica și originalele lor latine, ediție critică, studiu monografic, traducere, note și indici de Pandele Olteanu, București, Editura Minerva, 1982.
Enchiridion sive Stella orientalis Occidentali splendens ( în trad. Manual sau steaua răsăritului luminând apusul), Paris, 1667
Dicționar slavo-grec-latin (în l.slavă, în manuscris)
Genealogia marilor împărați și prinți ruși. Trad. din l latină în l. slavonă ( împreună cu Petre Dolgov), 1674
Vasiliologhion, adică cronologia tuturor împăraților lumii (în l. rusă, în manuscris)
Cronica pre scurt a Românilor (în l. română, manuscris), circa 1663
Cartea Tătarilor (manuscris în l. greacă), 1677

Page updated

Google Sites

Report abuse