Mitologia Egipteană

Poezia Egipetul de M.Eminescu, a fost publicată în 1872 în revista Convorbiri literare și face parte din poemul postum Memento Mori *, care prezintă succesiunea civilizațiilor umanității cu personalitățile lor de la Babilon, Egipt, Grecia, Roma, Dacia, până la Revoluția Franceză și Napoleon Bonaparte.

Pornind de la textul citat și cunoștințele dobândite anterior, rezolvă următoarele cerințe:

1. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur,

Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur;

Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc,

Flori juvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare,

Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,

Alte roșii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plâng.

2. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese,

Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese,

Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor.

Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-isvoară,

Nilul mișc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară

Cătră marea liniștită, ce înecă a lui dor.

3. De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice;

Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice,

Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți -

Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție!

Au zidit munte pe munte în antica lor trufie,

I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț

4. Și să pară răsărită din visările pustiei,

Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei,

Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald

Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe

Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe,

Racle ce încap în ele epopeea unui scald.

5. Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă,

Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă.

Cine-a deschis piramida și înăuntru a intrat?

Este regele: în haină de-aur roș și pietre scumpe

El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rumpe

A lui suflet când privește peste-a vremurilor vad.

6. În zadar guvernă regii lumea cu înțelepciune.

Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune;

În zădar caut-al vieții înțeles nedezlegat.

Iese-n noapte... ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară...

Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde de popoară

Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat...

7. Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,

Ale trestiilor sunet ce sub luna ce pătrunde

Par a fi snopuri gigantici de lungi sulițe de-argint,

Toat-a apei, a pustiei și a nopții măreție

Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărăție,

Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint.

8. Râul sfânt ne povestește cu-ale undelor lui gure

De-a isvorului său taină, despre vremi apuse, sure,

Sufletul se-mbată-n visuri, care-alunecă în zbor.

Palmii risipiți în crânguri, auriți de-a lunei rază,

Nalță zveltele lor trunchiuri. - Noaptea-i clară, luminoasă,

Undele visează spume, cerurile-nșiră nori.

9. Și în templele mărețe - colonade-n marmuri albe,

Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe,

Și al preoților cântec sună-n harfe de argint;

Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună,

Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună;

Și sălbatec se plâng regii în giganticul mormânt.

[...]

10. Ș-atunci Memphis se înalță, argintos gând al pustiei,

Închegare măiestrită din suflarea vijeliei...

Beduini ce stau în lună, o minune o privesc,

Povestindu-și basme mândre îmbrăcate-n flori și stele

De orașul care iese din pustiile de jele;

Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc.

11. Marea-n fund clopote are care sună-n orice noapte;

Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere de-aur coapte;

Sub nisipul din pustie cufundat e un popor,

Ce cu-orașele-i deodată se trezește și se duce

Sus în curțile din Memphis, unde-n săli lumină luce;

Ei petrec în vin și-n chiot orice noapte pân-în zori.

(Mihai Eminescu, Egipetul)

1. Egiptul este un dar al Nilului. Fluviul însuși era identificat cu zeul egiptean Hapi. Folosind metoda ciorchinelui , extrage motivele literare asociate fluviului, prezente în primele două strofe.

2. Prin intermediul motivelor literare extrase, comentează modul de realizare a descrierii Nilului, corelând ideea poetică cu mijloacele artistice.

3. Fluviul evocat este asociat unei lumi mitice, legendare, din care face parte și cetatea de giganți, Memphis. Care sunt elementele emblematice ale acesteia? Explică în acest sens semnificația versurilor din a treia și a patra strofă.

4. Dacă primele patru strofe sunt așezate sub semnul solarității, al lui Ra, strofele 5-11 poartă ,,pecetea” nopții. Care consideri că este justificarea/motivul acestei modificări a cadrului temporal și ce urmări are în plan artistic?

5. Poetul aduce în prim-plan o figură reprezentativă pentru poezia eminesciană: regele-mag. Comentează portretul pe care i-l face poetul în strofele cinci și șase.

6. Versurile poeziei Egipetul fac parte din poemul Memento Mori*. În latinește, adagiul ne atrage atenția: Nu uita că vei muri. Pornind de la titlu, menționează temele de meditație ale regelui, problemele profunde pe care acesta și le pune.

7. Viața și moartea, trecutul și prezentul se împletesc în poveștile beduinilor, iar Memphisul însuși e argintos gând al pustiei. Ultimele strofe ale poemului creează subtile sinestezii, în care imagini auditive se combină cu imagini vizuale surprinzătoare. Extrage câte două imagini artistice auditive și vizuale și interpretează-le semnificația.

8. În strofa a șaptea- versurile subliniate- se amintește de trestii. Câmpul trestiilor și Câmpul ofrandelor reprezintă în textele sacre egiptene ipostaze ale paradisului. Câmpul trestiilor e localizat în partea de răsărit a cerului și e loc de purificare, abluțiune și renaștere care permite decedatului să urmeze soarele spre vest și să ajungă în paradis- căci acolo credeau egiptenii că se află- numit Câmpul ofrandelor. In același timp, piramidele reprezintă scări pentru ascensiunea la cer a regelui faraon. Imaginează-ți că ești un scrib al faraonului Tutankhamon. Descrie pe foaia de papirus drumul spre cer al stăpânului tău, valorificând textele sacre egiptene din subdomeniul Mitologia străină. Poți folosi și hieroglife.

9. În Textele piramidelor, destinul astral al regelui-faraon este de a se transforma în Osiris, alteori în Horus sau în zeul-soare Ra. Citește despre Textele luntrașului și Cartea celor două căi din subdomeniul Mitologia străină și apoi redactează în 150-300 de cuvinte o pagină de jurnal de călatorie în lumea de dincolo, din perspectiva unui faraon sau a lui Anubis.

10. Realizează un poster cu câteva dintre zeitățile egiptene amintite în exercițiile propuse.