În data de 11 februarie 2026, elevii implicați în proiectul ATHENA – Advancing Technology, Humanism, Ethics and New Approaches for Europe au participat la o activitate dedicată unuia dintre cele mai utilizate instrumente bazate pe inteligență artificială: traducerea automată a textelor. Lecția a urmărit să dezvolte competențele digitale și gândirea critică ale elevilor, pornind de la o întrebare simplă, dar relevantă: Cum comunicăm cu persoane care vorbesc alte limbi?

Pornind de la răspunsurile elevilor, discuția s-a orientat către importanța multilingvismului în Uniunea Europeană și rolul traducerii în facilitarea cooperării între cetățeni, instituții și culturi diferite. Elevii au descoperit faptul că Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale și că respectarea diversității lingvistice reprezintă una dintre valorile fundamentale ale construcției europene.

Pentru a evidenția diferența dintre traducerea automată și cea realizată de un specialist, profesorul a prezentat două variante ale aceluiași text: una generată de inteligența artificială și una realizată de un traducător uman. Analizând cele două exemple, elevii au observat diferențe de nuanță, expresivitate și naturalețe ale limbajului, înțelegând că o traducere corectă presupune mai mult decât simpla înlocuire a cuvintelor dintr-o limbă în alta.

Partea aplicativă a lecției a oferit elevilor ocazia de a lucra direct cu instrumente AI precum Google Translate, DeepL și ChatGPT. Organizați în perechi, aceștia au tradus texte scurte din limbi europene de circulație și au analizat critic rezultatele obținute. Activitatea i-a încurajat să identifice formulări nefirești, erori de sens și situații în care contextul cultural influențează semnificativ calitatea traducerii.

Un moment deosebit de interesant l-a reprezentat analiza expresiilor idiomatice. Elevii au descoperit că traducerea literală a unor expresii precum „It is raining cats and dogs” poate duce la rezultate absurde și că traducătorul trebuie să găsească echivalente culturale adecvate. Exemple precum „Piece of cake” – „Floare la ureche” sau „Once in a blue moon” – „Din an în Paște” au demonstrat că limbajul reflectă cultura și experiența unei comunități, un aspect dificil de surprins de algoritmi.

În etapa de evaluare, elevii au analizat traducerile realizate folosind criterii precum corectitudinea sensului, corectitudinea gramaticală, adaptarea culturală și claritatea exprimării. Dezbaterea finală a abordat întrebări esențiale: Poate inteligența artificială să înlocuiască traducătorul uman? Care este rolul culturii într-o traducere? Cum putem verifica dacă o traducere este corectă? Răspunsurile formulate au evidențiat maturitate intelectuală, spirit critic și capacitatea de a evalua în mod responsabil informațiile generate de AI.

La finalul activității, elevii au concluzionat că instrumentele de inteligență artificială sunt utile, rapide și accesibile, însă nu pot înlocui complet înțelegerea contextului cultural și judecata umană. Lecția a demonstrat că utilizarea responsabilă a tehnologiei presupune nu doar competențe digitale, ci și capacitatea de a analiza critic rezultatele generate de aceasta.

Prin activități de acest tip, proiectul ATHENA contribuie la formarea unor cetățeni europeni capabili să utilizeze tehnologia în mod informat, critic și responsabil, înțelegând atât oportunitățile, cât și limitele pe care inteligența artificială le aduce în comunicarea interculturală.