ACAN

Într-o societate în care tehnologia progresează cu o viteză amețitoare și din această cauză, de la o vârstă fragedă, copiii sunt asaltați de adevărate avalanșe de informații, științele educației sunt tot mai orientate spre întoarcerea la natură. Copiii care petrec tot mai mult timp în casă în fața monitoarelor, cunosc natura doar din „poze” și filme. E timpul să o aruncăm și să mergem mai departe. Potențialul unui copil nu poate fi dezvoltat separat de potențialul său emoțional, social și fizic și acest lucru se poate face doar într-un climat educațional pozitiv în care copiii colaborează și se ajută reciproc, au încredere unul în celălalt și în profesorii lor. Pentru ca această educație în aer liber să își atingă obiectivul, trebuie să încercăm și să reușim să o extindem la toți copiii, indiferent de diferențe. Și putem face acest lucru combinând educația în aer liber cu educația incluzivă.

In a society where technology is progressing at a dizzying speed and because of this, from an early age, children are assailed by real avalanches of information, the sciences of education are increasingly oriented towards returning to nature. Children who spend more and more time at home in front of monitors, know nature only from "pictures" and movies. It's time to dump her and move on. A child's potential cannot be developed separately from his emotional, social and physical potential and this can only be done in a positive educational climate in which children collaborate and help each other, trust each other and their teachers. For this outdoor education to achieve its goal, we must try and succeed in extending it to all children, regardless of differences. And we can do this by combining outdoor education with inclusive education.