I. PROBĂ DE PERCEPŢIE VIZUALĂ - Desen de observație
Desen de observație – studiu după natură: natură statică alcătuită din două sau cel mult trei obiecte, dintre care cel puţin unul de rotaţie (vase de lut, corpuri geometrice, fructe sau legume, naturale sau mulaje, diferite obiecte.). Obiectele alese se vor caracteriza prin contraste valorice, de mărime, de formă, de textură etc.
Note: (1) Se interzice alcătuirea naturii statice din obiecte albe pe fundal alb.
(2) Dacă în fundal se foloseşte draperie, aceasta nu va avea falduri.
(3) Tehnica : desen în creion.
Criterii generale de apreciere:
- compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină);
- raportul dintre obiecte (proporţii);
- redarea spaţiului şi a volumului prin linie și valoare.
- forma, caracterul obiectelor și sugerarea materialității acestora;
Nu este permisă utilizarea instrumentelor ajutătoare (riglă, echer, compas, etc.). Lucrările vor fi realizate exclusiv cu mâna liberă;
Candidații vor respecta atât tema enunțată, subiectul, cât și tehnica de lucru
NOTA IMPORTANTĂ : LUCRĂRILE SUNT AFIȘATE CU CARACTER INFORMATIV ȘI NU CONSTITUIE SUBIECTUL EXAMENULUI.
Studiul dupa natura, etape de lucru pentru secțiile arte plastice și arhitectură:
Alegeți obiecte simple pe care le aveți în casă (fructe și legume, cutii, sticle, pahare, căni, oale de lut, jucării etc) Așezați o natură statică asemenea celor din imaginile alăturate. Obiectele trebuie grupate și așezate cu o sursă de lumină laterală (fereastra).
ATENTIE! Desenele din imagini sunt expuse doar pentru a observa încadrarea, construcția, valorația cu tipuri de hașură. Lucrările se realizează prin observație directă, studiind naturile pe care vi le aranjați singuri acasă.
Încadrarea și paginarea obiectelor
Se măsoară, cu coada unei pensule sau cu creionul, lățimea naturii statice și se compară cu înălțimea
În funcție de latura mai mare, se așază foaia de desen pe orizontală sau pe verticală.
Se marchează foarte ușor un chenar de încadrare la aproximativ 2 centimetri de marginea foii, care delimitează zona în care trebuie încadrată natura.
Se delimitează planul orizontal de planul vertical.
Se stabilește locul fiecărui obiect în pagină prin trasare fină cu un creion cu mină mai tare (HB)
Se măsoară obiectele, raportând înălțimea la lățime
Se măsoară obiectele, comparându-le apoi intre ele.
Se stabilește care e mai înalt, mai mic, mai aproape sau mai departe.
Construcția obiectelor
Se schițează toate obiectele, geometrizând și simplificând formele.
Se măsoară raporturile dintre lățimea și lungimea fiecărui obiect. Se stabilesc proporț De exemplu: de câte ori lățimea unui obiect intră în înălțime
Corpurile rotunde sau cilindrice, precum vasele, se construiesc în jurul unei axe de simetrie. Pe aceste axe se stabilește înălțimea vasului, iar în raport cu aceasta se măsoară lățimea în zona cea mai largă a vasului
În funcție de lățime se pot stabili apoi baza și deschiderea vasului. Elipsele se adaugă după realizarea conturului exterior. Se va vedea că deschiderea elipselor e diferită, cea de sus are o deschidere mai mică, iar cea de jos, de la baza vasului, se vede mai deschisă, fiind vazută mai de sus
Corpurile geometrice precum cubul vor avea la vedere trei laturi, două laterale și una orizontală. Pentru o construcție corectă, se vor desena toate muchiile și toate laturile ca și cum obiectul ar fi transparent
Se vor observa liniile de fugă care au ca rezultat micșorarea progresivă în adâncime
Valorația
Se observă cu atenție și cu ochii între-deschiși luminozitatea obiectelor.
Se stabilesc valorile maxime și griurile intermediare. Valorația se obține fie prin tehnica hașurii, fie prin pată revenind succesiv cu valori, de la cele mai deschise până la cele mai închise.
Redarea efectului de volum și a tonalității obiectelor se poate obține cu ajutorul creioanelor de desen de diferite durități (H, HB, B, B2 etc.).
În funcție de intensitatea valorică se folosesc pentru griurile cele mai deschise creioanele H–HB, iar cu cât griul se închide și se apropie de negru se trece la creioanele de duritate B.
Modalitatea de a trasa liniile de hașură, prin suprapuneri succesive, repetate, prin apăsare mai ușoară sau mai intensă, mai lină sau mai nervoasă, creează texturi diferite.
Se poate valora din vârful subțire al creionului.
Valorația prin linie se poate combina cu valorația prin pată. Puteți folosi orice procedeu va ajuta să redați materialitatea obiectelor.
Contrastul dintre suprafețele valorate dă expresivitate compoziției
II. PROBĂ DE CREATIVITATE
Pentru clasele cu specializarea ARHITECTURĂ, probele de examen vor fi subordonate contextului specializării:
Criterii de apreciere pentru compoziție – specializarea Arhitectură:
- Compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină);
- Corectitudinea construcţiilor grafice;
- Realizarea plastică a compoziţiilor, respectarea temei enunțate.
- Expresivitate și originalitate.
NOTA IMPORTANTĂ : LUCRĂRILE SUNT AFIȘATE CU CARACTER INFORMATIV ȘI NU CONSTITUIE SUBIECTUL EXAMENULUI.
Criterii specifice de apreciere pentru Arhitectură:
- unitatea și echilibrul compozițional;
- expresivitate și originalitate;
- claritate și acuratețe în exprimare plastică
Nota minimă de promovare pentru fiecare probă a examenului este 5 (cinci) şi se stabileşte ca media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru al comisiei, cu drept de notare.
Nota finală la probele de aptitudini a fiecărui candidat este obţinută ca media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele I şi a II-a.
Nota finală minimă de promovare a probei de aptitudini, calculată în conformitate cu punctul 2 din prezenta Notă, este 6 (şase).
Un candidat se consideră neprezentat dacă nu a depus numărul de lucrări menţionat la cel puţin una dintre probele de aptitudini.
La probele de aptitudini pentru profilul artistic - arte vizuale nu se admit contestaţii.