Începuturile învăţământului lighezean sunt atestate documentar din anul 1776, prin documentul nr. 334 din 1776, semnat de Teodor Iankowici, nobil de Mirievo, crăiescul-regescul, director şcolar naţional al şcolilor ilirice din Banat. Acest document este publicat în lucrarea „Contribuţii la istoria învăţământului românesc din Banat”, scrisă de Petru Radu şi Dimitrie Onciulescu. Documentul nu stipulează anul 1776 ca dată de început a şcolii din localitate, ci faptul că în acel an s-au distribuit şcolii respective ustensilele necesare, enumerate în document. Primii dascăli ai şcolii sunt Iosif Căprariu şi Mihai Mitei.
În 1920 în sat exista o şcoală cu doi învăţători: Petre Arnăutu, primul director al şcolii în limba română, şi A. Andrei, clasele fiind simultane I-II şi III-IV, scriindu-se pe atunci pe tăbliţe cu grif. În 1929 a venit al treilea dascăl, înfiinţăndu-se astfel clasa simultană V-VI.
În anii şcolari 1788-1789, şcoala avea 28 de elevi, în 1791-1792 erau înscrişi 28 de elevi, în anii 1801-1802 frecventau şcoala 57 de elevi.