La Punga, trovanți Dochia și mioarele ei, peisaje superbe, Munții Ivănețu
Ică Giurgiu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Pe 15 iulie 2023 mergem către localitatea Punga (vezi hartă la). Vrem să vedem cum arată trovanții Dochia și mioarele ei. În comuna Cozieni trecem râul pe malul drept geografic, către satul Pietraru. În vestul lui, imediat după monumentul închinat eroilor neamului, spre stânga, către localitatea Valea Roatei, drumul nu mai este asfaltat. Pe aici avansăm către Punga (imaginea 1), pe un fel de platou are cărui văluriri și perspective sunt încântătoare. Drumul ne poartă pe lângă biserica din Punga, în fața căreia zărim un trovant pe care în denumim instantaneu Fecioara cu Pruncul (imagini 2, 3).
2
3
3a
Apoi mergem către capătul amonte al satului Punga, încercând să discutăm cu foarte puținii localnici întâlniți. Ei se uită cam mirați la noi când aud că ne interesează să vedem trovanți. La un moment dat drumul o ia la stânga (hartă la), către Crucea de pe Muchia Pănătăului (imaginea 3a), dar pe acolo nu se mai poate trece decât cu un 4x4 puternic. În dreapta drumului este o casă mare, cu etaj, iar înainte, la capătul unei scurte pante, o căsuță mică, cu acareturi, livadă și grădină. Acolo locuiește o doamnă singură. Gospodăria arată impecabil, cu de toate, inclusiv multe flori. Doamna ne spune că privește prin binoclu la mistreții care vin până la gardurile dumneaei. Aflăm și de evenimentul social care are loc la două zile o dată, anume la ora 10,30, pentru o oră, o oră și jumătate se deschide magazinul din sat (imaginea 4, coordonate 45,30422 cu 26, 45163). Aici vin cei care au comandat diverse bunuri (pâine, cârnați etc.) sau care vor să fie trecuți pe lista lui Virgil Bîgiu. Domnul Virgil știe și unde sunt trovanții dar, în așteptarea lui, un alt localnic merge către sud-est cu noi, pe drum, ca să ni-i arate.
4
Mergem pe drumul către Valea Roatei / Pietraru, până la stâlpii din marginea stângă a imaginii 5 (coordonate, 45,30228 cu 26,45942).
5
6 Imagine existentă imediat în dreapta pozei 5. În centrul ei se văd trovanții Dochia și mioarele ei.
7 Imaginea 6 mărită, se văd mai bine trovanții.
Fânețele din jur sunt tapisate cu nenumărate flori încântătoare (imagini 8, 8a). De la stâlpii de beton din marginea stângă a imaginii 5, avem de coborât vreo 10-15 minure până la trovanți. De la acești stâlpi vedem imaginile 9 și 10.
8
8a
9 De la stâlpii ale căror coordonate le-am precizat mai sus vedem imediat lângă noi o pereche de stâlpi similari și, pe cracul / muchia de sub ei, o cruce de piatră. În fundal dreapta, pata albă este la o stână.
10 Mai jos de crucea de piatră, versantul stâng geografic al văii care curge către stânga are o porțiune plată, cu pomi și islaz, acum parcurs de oi. De la stâlpii cu coordonate geografice pornim ca să coborâm pe muchia de sub ei. La baza primului repeziș găsim bucăți din fuselajul unui avion. Apoi cotim ușor către stânga, strecurându-ne printre arbuștii țepoși. Vedem deja trovanții. În stânga lor (malul) drept geografic al văii de acolo este prăpăstios, înalt de 30-50 metri. Trovanții sunt din gresie sau calcar.
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22 Sub zona cu trovanți vedem iar porțiunea plată din versantul stâng geografic al văii. Către aval, tot de aici, cu multe poteci tăiate de oi, se vede marele versant de pe harta de la.