Glodurile, trovanți deosebiți / zoomorfi, vulcani noroioși, premieră, Munții Ivănețu
Andrei Sebe, Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Am găsit, semnalați pe Google Maps, trovanții de la Glodurile, însoțiți de vreo 30 de imagini nelocalizate, multe interesante prin formele deosebite surprinse. Orice altă informație lipsea. Pe 17 iunie 2023 am reușit să pornim către ei, având ca primă destinație localitatea Trestia de la nord de mai cunoscuta așezare Pârscov (județul Buzău).
1 extras de pe Google Maps. Cu galben, traseul nostru.
1a Pe șoseaua dintre Pârscov și Bozioru apare pe dreapta ramificația către satele Glodurile și Colțeni.
1b 28 martie 2024. Pomul înflorit din imaginea 1a.
În Trestia am avut șansa să îl întâlnim pe domnul Cristian Șomoiag, venit să lucreze în gospodăria mamei dumnealui. Am primit informații foarte clar explicate asupra localizării unor trovanți de pe drumul pe care urma să-l facem până la stâna de la Livadă (fostă casă boierească), pe care le notam în timp ce ni le dădea.
2 De la mașinile adunate în centru imaginii (parastas pentru soția domnului Gică) am urcat direct către muchia dealului din față, după care trebuia să interceptăm drumul / poteca (vechea cale de acces) către satul Glodurile (această cale de apropiere, în prezent semiacaparată de pădure, suie prin dreapta pozei). Prin stânga pozei urcă, pe după ultima muchie dinainte de valea principală, un drum pietruit pe care se poate sui (când este uscat) cu autoturisme de tip Dacia / Renault.
3 În stânga pozei 2 se individualiza o culme cu apariții de gips (iat-o aici în imagine, dincolo de ea fiind drumul pietruit care duce la Glodurile). Pe culme, ne povestea la întoarcere domnul Auraș, vecinul domnului Cristian Șomoiagu, seara și noaptea urlă șacalii (iar pe întuneric, în ultimii ani, domnul Auraș ne spunea că trebuie să fie atent, prin sat, ca să nu se întâlnească cu ursul...). Urcușul nostru s-a derulat pe o pantă cu multe flori, fragi și arbori pitici, țepoși (imagini 4-6).
4
5
6
7 Când atingem, după 45 de minute, culmea pe care merge vechiul drum către satul Glodurile, spre stânga (vest), în zona Valea Banului (vezi și imaginea 1) se ridică abrupturi atractive.
8 După 20 de minute de când am sosit pe culme, mergând pe vechea cale de acces întâlnim drumul nou și intrăm în satul Glodurile, pe sub cireșii cu rod pe care nu mai are cine să-l culeagă... Au mai rămas în Glodurile doar trei familii...
9 Avem nevoie de vreo 15 minute ca să traversăm satul, pe drum. La ultima casă de pe partea stângă, cum avansăm, o familie lucrează în grădină. În spatele gospodăriei dumnealor sunt Pâclele, loc de care ne-a spus în Trestia domnul Cristian Șomoiagu iar dincolo de Pâcle se află pădurea cu pini care are trovanți la bază. Vedem o parte din întinderea Pâclelor (cea din aval) în această imagine. Terenul pare plat și este acoperit cu stuf. În realitate, solul are denivelări și canioane importante. Familia cu care stăm de vorbă ne spune că până prin anii 1990 locul semăna cu cel al vulcanilor noroioși de la Berca. Animalele și copii trebuiau supravegheați ca să nu se înfunde pe aici. În dreapta râpei albicioase din imagine se văd vreo trei trovanți mari. Cercetarea locului (după micul calvar al traversării porțiunii cu stuf) arată o varietate interesantă de trovanți (imagini 10-15).
10 Punguța neagră are 12 centimetri lungime.
11
12
13
14
15
16 Reper, o sticlă de 1,5 litri.
17 De la distanță pare un rest de schelet. Imaginile 16 și 17 sunt luate din amontele pozei 9, după ce drumul spre Livadă taie porțiunea cu stuf, într-un loc unde apar și depuneri de sare. De aici, pe lângă drumul care începe să urce către Livadă și Heleșteu, în dreapta lui este o vale cu porțiuni lacustre care face legătură între zona cu vulcani și Heleșteu.
17bis Vedere de pe versantul stâng geografic al văii lacustre. Săgețile galbene punctează locurile cu trovanți din imaginile 9-15, 18-21.
18 Chiar pe drumul care urcă spre Livadă un trovant plat are adăugată o margine de „cocă”.
19 Puțin mai sus de imaginea 18, două „scoici” uriașe, pe stânga drumului (se vede, în ultimul plan, porțiunea acestuia în amonte de ultima casă de pe stânga din sat, în dreptul locului cu stuf unde erau marii vulcani noroioși).
20 Pe dreapta drumului, în dreptul imagini 19. Reper pentru dimensiune, punguța lungă de 12 centimetri. Apa s-a infiltrat pe fisuri și înghețul - dezghețul au contribuit la fracturare.
21 Tot pe dreapta drumului. Trovantul care este acum la suprafață declanșează ipoteze privind densitatea lui / lor.
22 Un loc idilic, zona La Livadă. Fosta gospodărie boierească este acum stână. În stânga acareturilor vom ajunge la o densitate mare de trovanți (imagini 24-37) cu forme deosebite (2,5 - 3 ore de la plecare). În dreapta lor coborâm către firul văii lacustre unde este și Heleșteul (mai jos de heleșteu sunt și alte acumulări de apă și sute de broaște). Pe cealaltă latură a văii (imaginea 23), în locul marcat cu săgeată, numit La Cruce, este o altă grupare de trovanți.
23 La Livadă, în primul plan. Unde e săgeata galbenă, locul La Cruce, cu trovanți. În centrul imaginii, valea lacustră, cu Heleșteul. Avalul ei ajunge tocmai la locul cu vulcani și trovanți din imaginea 9.
24 Vedere generală a locului cu trovanți deosebiți ca formă din stânga imaginii 22.
24bis Vedere de pe versantul stâng geografic al văii lacustre. Săgețile galbene punctează locurile cu trovanți din imaginile 18-19, 25-33, 34-37.
25 Detaliu din imaginea 24.
26 Detaliu din imaginea 25. În dreapta, lângă colegul Andrei Sebe, o „țestoasă” uriașă, cu cap de maimuță.
27 Imediat la stânga imaginii 26, mare varietate de forme.
28 Trovantul din centru este despicat în două (vezi și imaginile 28a și 29).
28a
29
30
31
32
33
34 De la gruparea de trovanți din imaginea 25, dacă urcăm spre dreapta, pe scurta muchie împădurită, vom întâlni trovanți cu forme diverse (poze 34-37).
35 Punguța neagră, pentru dimensiune, are 12 centimetri lungime.
36
37
38 Heleșteul, pe firul văii lacustre, între stână (aflată spre primul plan al imaginii, poza 22) și culmea din fundal pe care este și locul La Cruce (vezi și imaginea 23).
39 La Cruce.
40
41 Trovanți în zona La Cruce (vezi și imaginea 23).
42 Trovant în zona La Cruce.
Când am reajuns în Trestia, unde lăsasem mașina, peste vreo 5,5 ore, i-am mulțumit din nou domnului Cristian Șomoiag (care continua lucrul în grădină) pentru informațiile atât de utile nouă.
Autoturismul era sub nucul domnului Auraș, vecinul domnului Șomoiag. În vreme ce ne schimbam hainele, domnul Auraș a insistat să luăm o pungă cu ouă (ca să nu-l uităm) și ne-a explicat că se coc nucile și „nu mai are loc unde să le pună”. A zis ca să-l „ajutăm”, luînd o pungă cu nuci de acum un an. Mulțumiri sătenilor din Trestia și Glodurile! (vezi continuarea articolului la)
vezi toate hărțile, articolele, imaginile explicate cu Munții Ivănețu cei spectaculoși