Noutăți, azi 2.2

(2250) Trăisteni - Pasul Predeluș - Muntele Sloeru Mărcoșanu - Zănoaga - Bobu Mare - Babeș - Pasul Bratocea; și harta Munților Grohotiș, anul 2017, pentru că s-a schimbat traseul de creastă

(2249) Peșterile Cugliș, deasupra Izvorului de la Valtauă, pe Valea Blajului, în Munţii Pădurea Craiului

(2248) Runcu - cabana Leaota - Vârful Leaota - Muntele Rătei - Valea Brătei, în Munţii Leaota

(2247) Izvorul cu apă minerală de la Solca, în Munţii Obcina Mare, într-o zonă cu stânci interesante

(2246) Peștera și Ponorul Zăpodie, Peștera Neagră, Ghețarul de la Barsa, Ghețarul Focul Viu, explorări în Munții Bihor, peste 14 kilometri

(2245) Peștera de la Fântâna Roșie (primii 3.550 metri; +129 m denivelare) și carstul din zonă, în Munții Bihor

(2244) Descrierea traseelor turistice din Munții Vlădeasa

(2243) Munții Vlădeasa, hartă turistică, anul 2002

(2242) Trovanţi pe Râul Soloneţ, de la Solonețul Nou la Humoreni, în Munții Obcina Mare

(2241) Sifonul din Peștera din Valea Popii, în Munţii Codru-Moma

(2240) Peștera Hodobana, din Munții Bihor, explorări

(2239) Peștera Mare de la Șoroniște, din Munții Mehedinți, explorări importante în octombrie 1977

(2238) Cu bicicleta pe creasta Munţilor Grohotiș

(2237) Peștera Miresei, în Cheile Mari ale Dâmboviţei, Culoarul Rucăr-Bran, o explorare alpină

(2236) Avenul Vlădușca, din Munții Piatra Craiului, două măsurători confirmă cota intrării

(2235) Vârful Cucuiatu, la nord de Câmpina, în Subcarpații Teleajenului

(2234) Peșteri și avene în zonele Briheni și Colești din Munţii Codru-Moma

(2233) Avenele captării, la Rucăr, în Culoarul Rucăr - Bran

(2232) Fluturele cu barbă, Catocala nupta, în Munţii Latoriţei

(2231) Peșteri și avene noi în Piatra Mare a Cloșanilor și pe Valea Lupșa, anii 1979-1980, în Munții Mehedinți

(2230) Peșteri și avene descoperite în anii 1979-1980 în bazinele Sohodol și Bistrița și în Steiul Roșu, în Munţii Vâlcan

(2229) Parcul/ Lacurile Văcărești, din București, septembrie 2017, „educație” printre gunoaie și arbori tăiați

(2228) Moneasa, septembrie 2017, în Munții Codru-Moma, trasee închise din cauza prăbușirii copacilor

(2227) Râul Soloneț, de la izvoare până în satul Solonețul Nou, în Munţii Obcina Mare

(2226) Peștera Tecuri - Peștera Gaura Boului, din Munţii Șureanu, enigme hidrologice, speranțe pentru noi explorări

(2225) Peșteri și avene în calcarele de la Căprioara, pe malul Mureșului, în Dealurile Lipovei

(2224) Parcul dendrologic Bazoș, în Câmpia Banatului

(2223) 104 peșteri în Cheile Vârghișului din Munţii Perșani și stalagmite formate din rădăcini

(2222) Rezervația ornitologică Satchinez, în Câmpia Banatului

(2221) Cele mai lungi și adânci peșteri din România, anul 1980

(2220) Explorări în peșterile și avenele de la Obârșia Cloșani, în Munţii Mehedinţi

(2219) Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1978 - octombrie 1979

(2218) Acces la izvoarele Râului Soloneț, în Munții Obcina Mare

(2217) Calcare, carst și peșteri în Carpații Meridionali, anul 1898 și explorările speologice spectaculoase care au urmat

(2216) Peștera Posada, din Culoarul Rucăr - Bran, hartă publicată în anul 1898; vedeți continuarea explorărilor

(2215) Peștera de la Cuciulat, din Podișul Someșan, momentul descoperirii picturilor rupestre

(2214) Peștera Stogu din Masivul Buila-Vânturariţa, Munţii Căpăţânii, hartă din anul 1898

(2213) Peșteri pe Dealul Sânpetrului, lângă castelul Huniazilor, în Munții Poiana Ruscă

(2212) Apele potabile ale Bucureștiului, din împrejurimi, Carpații Meridionali și Europa, cu analize chimice, anul 1902

(2211) Pădurea dintre Ciprian Porumbescu - Vârfu Dealului - Pârteştii de Jos - Cacica, partea a 4-a, Podișul Sucevei

(2210) Peștera Cuciulat, calul, căluțul, bibliografie completă pentru Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României, Editura enciclopedică, București, 1994

(2209) Munții Mușeteica - Râiosu - Buda, carst și peșteri de mare valoare în Munții Făgărașului

(2208) Bărbătești – V. Otăusălui – Poiana Bulzului – schit Pătrunsa – Mt. Albu – Curmătura Builei – Bucinișul Mare – Mt. Piatra – Mt. Cacova – Poiana La Văcărie – Poiana Scărișoara – Dl. Siliștea – Bărbătești, în Buila-Vânturarița

(2207) Peșteri pe Valea Bistriței vâlcene, în Masivul Buila-Vânturarița

(2206) Cazemata de la Cândești, între Siret și Botoșani, în Podișul Sucevei

(2205) Peștera Câmpeneasca, cu o cascadă mare la intrare, în Munţii Codru-Moma

(2204) Fața Sfântu Ilie, la sud de marele Vârf Boia/ Boiu, în Munții Făgărașului

(2203) Peștera cu Lapte, în bazinul Rudăreasa, Munții Latoriței

(2202) Peștera de la Valea de Brazi, din Munţii Retezat

(2201) Primul Speo Sport, decembrie 1973, Padina, Munții Bucegi, detalii

(2200) Culmea Pricopanu, din Munții Măcin, vedere din orașul Măcin

(2199) Dealul Perkő, păduri de pin, în Munții Nemira

(2198) Peștera Găunoasa din Valea Bobii, la Ormindea, în Munții Metaliferi

(2197) Peștera Belona din Pasul Vulcan, în Munții Vâlcan

(2196) Avenul de la rampa 2B, în Munţii Șureanu

(2195) Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 20 ani de activitate

(2194) Calcare cristaline și peșteri la nord de Crișul Alb, în Munții Metaliferi

(2193) Orașul Victoria - satul Viștișoara - Valea Viștea Mare - Portiţa Viștei - refugiul Viștea - Vârful Viștea Mare - Vârful Moldoveanu, august 2017, în Munții Făgărașului

(2192) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” București, raport de activitate toamna lui 1989 - toamna lui 1990

(2191) Ce e nou în speologie, numărul 6, 1991; un îndrumar de lucru

(2190) sprijin financiar pentru România-natura în august 2017

(2189) Trovanți, minicanion, trasee la Dărmănești, la nord-vest de Suceava

(2188) Peșteri pe Platoul Brădet și versantul Polom, în Munţii Anina/ Aninei

(2187) Vârful Albina și Peștera din Colții Budurului/ Țâfna Albinei, în Munții Ghițu

(2186) Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 10 ani de activitate

(2185) Trovanți între Varvata și Baranca, în Podișul Sucevei

(2184) Îndepărtarea vegetației, tăierea copacilor. Așa încep programele de educație ecologică la Parcul natural Văcărești.

(2183) Cartarea cu teodolit

(2182) Peșteri în zona Mesteacăn - Răstoci, în Podișul Someșan (Peștera de pe Poiană, Peștera din Ciungi etc.)

(2181) Avene în perimetrul Ohaba, Fundătura Hobenilor, Fundătura Ponorului, în Munții Șureanu

(2180) Lacul/ Parcul Văcărești, din București, august 2017, au început construcțiile

(2179) Refugiul Călțun 2, din Munții Făgărașului, cum arată în august 2017

(2178) Rigole, ravene, ogaşe cu aspect de minicanion în pădurea de la Păltinoasa, în Podișul Sucevei

(2177) Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, din Munții Șureanu, 219 metri denivelare, file din istoricul explorărilor

(2176) Peștera Pălăriei, din Munţii Șureanu, profil termic pentru un an de zile

(2175) Relieful calcarelor din Masivul Buila Vânturariţa, în Munţii Căpăţânii

(2174) Vârful Prisaca/ Prișca - satul Lăzarea, în Munţii Giurgeu

(2173) Inundaţiile subterane/ Peștera de la Tău, în Munţii Pădurea Craiului

(2172) Avenul din Grind/ Funduri, în Munţii Piatra Craiului, explorările din anul 1977

(2171) Peșterile din Păltinetu, anul 1978, în Munţii Grohotiș

(2170) Gheorgheni - Muntele Csobot, în Munții Giurgeu, pe la melcii/ amoniții uriași

(2169) Refugiu nou în Munții Rodnei, în zona La Cărți

(2168) Vârful și Lacul Mija, în Munții Parâng

(2167) Peștera Capetelor de la Șipot, în Munții Șureanu

(2166) Intrarea în Peștera Tecuri, din Munții Șureanu, a fost eliberată de stiva de brazi putreziți

(2165) Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului, în Munţii Șureanu

(2164) Cabana nefolosită Baleia are termopane, refugiul pentru turiști nu are ușă, în Munții Retezat

(2163) Vârful Prisaca/ Prișca - Parcul dendrologic Csiki - Gheorgheni

(2162) Noua cabană forestieră Tecuri, în Munții Șureanu

(2161) Pădurea pictată de la Ciupercenii din Deal, în apropiere de Peștera și mănăstirea Polovragi

(2160) Munții Maramureșului, hartă an 2003, 71 x 73 centimetri

(2159) Cele mai lungi și adânci peșteri din România în anul 1978

(2158) Refugiul de lângă Șaua Apa Cumpănită, Munții Făgărașului, în iulie 2017

(2157) Din Gheorgheni pe Vârful Prișca/ Prisaca, în Munţii Giurgeu

(2156) Despre noi, speologii, anul 1978

(2155) Peșterile din Defileul de la Vadul Crișului, hărți, descriere, în Munții Pădurea Craiului

(2154) Pădurea dintre Cacica - Vârfu Dealului - Păltinoasa, partea sudică, în Podișul Sucevei

(2153) Munții Zărand, marcaje turistice în anul 2017

(2152) Avenul Gaura de Aur, în Munții Postăvaru

(2151) Munții Postăvaru, hartă, marcaje, trasee, peșteri, anul 1980

(2150) Peștera Buhui, hartă, descriere, în Munții Aninei

(2149) Poiana Beții, pe muntele omonim, în apropiere de stațiunea Crivaia, în Munții Semenic

(2148) Cercetări Speologice, volumul 3, integral

(2147) Peșterile de la Șipot și Valea Lola, din Munții Șureanu, în 1884 și în prezent

(2146) Tunelul dragostei, în extremitatea Munților Țarcu

(2145) Cluburile Prusik Timișoara, Montana Baia Sprie, „Emil Racoviță” București în 1993-1994

(2144) Peștera La Adam, din Dobrogea, noi descoperiri

(2143) Munții Leaota, hărți cu informații cumulate, pentru telefonul mobil

(2142) Federația Română de Speologie a uitat istoria speologiei din România

(2141) Coordonate exacte pentru două dintre peșterile de pe Custura Sărății, din Munții Făgărașului

(2140) Munții Penteleu, anul 2017, harta traseelor turistice și marcajele

(2139) Cascadă mezotermală la Toplița, în Munții Gurghiu

(2138) Marcaje turistice an 2017 în Munții Gurghiu

(2137) Pe Vârful Lespezi din Munții Făgărașului, peșteri cu gheață, recorduri speologice naționale

(2136) Cel mai nordic punct din România, în Câmpia Română, în Lunca Prutului

(2135) Peștera Cetatea Bolii de la Bănița, din Munţii Șureanu, traversată călare în anul 1884, iată cum arată în prezent

(2134) Cascada Vânturătoarea, în amontele Lacului Prisaca, în Munții Cernei

(2133) iunie 2017, sprijin financiar pentru România natura

(2132) Refugiul Stâna de Râu, din Munţii Retezat, nu poate fi mereu gazdă perfectă

(2131) Marea Peşteră de la Ponorici şi alte peşteri mari din apropiere, Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent

(2130) Explorări speologice importante în Podişul Someşan: Moara lui Pocol, Cuciulat, Gura Cerului

(2129) Cheile Corcoaia/ Corcoaiei, pe Cerna, între Munţii Godeanu şi Mehedinţi

(2128) Peştera Lii, din Podişul Someşan, hartă pentru 1319 metri

(2127) Canionul cu cascade Vultureasa, partea inferioară, în Munţii Căpăţânii

(2126) Peştera Baia lui Schneider, 791 metri lungime şi Grota de la Baia lui Schneider, în Munţii Rodnei

(2125) Poiana cu narcise de pe Muntele Saca, în amonte de Valea Vinului, în Munţii Rodnei

(2124) Peştera din Gruiul Jderului, 550 metri lungime, în Munţii Pădurea Craiului

(2123) Cheile Bobotului, pe Cerna şi Iauna, în Munţii Cernei/ Cascada Bobot, la Mehadia, pe Sfârdinul Mare

(2122) Lacul Câlcescu şi împrejurimile, din Munţii Parâng, la topirea zăpezilor

(2121) Persoane care au donat pentru România natura

(2120) Orşova - Peştera Gura Ponicovei - Golful Dubova, prin Cazanele Mici, pe Dunăre, Munţii Almăjului

(2119) Peştera Lithophagus, pe Valea Iadului, 620 metri dezvoltare, 110 metri denivelare, în Munţii Pădurea Craiului

(2118) mai 2017, sprijin financiar pentru România natura

(2117) Peştera lui Cezar Manea, de la Şipot, în Munţii Şureanu, are formaţiuni excentrice

(2116) Munţii Rodnei, creasta principală de la vest la est, hartă, trasee de acces

(2115) Peştera Hoţilor/ Haiducilor, Grota cu Aburi, Izvorul Munk, Izvorul Diana III, la Băile Herculane, în Munţii Cernei

(2114) Cetatea de la Mehadia, în Munţii Cernei

(2113) Sfinxul de la Topleţ, în Munţii Mehedinţi

(2112) Peştera lui Cocolbea, din Munţii Şureanu, are mare potenţial explorativ

(2111) Peştera Şura Mare, din Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent

(2110) Peşteri pe Dealul Ilovei, în Munţii Ţarcu

(2109) Peştera Ponor-Plopa, în Munţii Anina/ Aninei

(2108) Ravene adânci la Tupilaţi şi Văleni, în Podişul Sucevei, unde Ştefan cel Mare îi snopea pe turci

(2107) Lacul Popeşti/ Leordeni/ Breaza/ Glina, multe specii de maci şi păsări

(2106) Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995

(2105) Peştera Dâmbovicioara, din Culoarul Rucăr-Bran, în anul 1884 şi în prezent, explorare, hartă, descriere

(2104) Peşteri, avene, carst în Valea Dolii, în Munţii Metaliferi

(2103) Putna - creasta principală, pe variantă, în Munţii Obcina Mare

(2102) Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei

(2101) Peştera Ialomiţei, din Munţii Bucegi, în anul 1884

(2100) Babarunca – cabana Capra – Muntele Bobu Mare – Pasul Bratocea, în Munţii Grohotiş

(2099) Brădet – Pasul Predeluş – Muntele Văii Negre – cabana Capra – localitatea Babarunca, în Munţii Grohotiş

(2098) Trăisteni – Vârful Radila Mare – Muntele Bobu Mare – Curmătura Mogoşului – Cheia, în Munţii Grohotiş

(2097) Scurteşti – Vârful Moaşa – Vârful Radila Mare – Radila Mică – Piscul Câinelui – Trăisteni, în Munţii Grohotiş

(2096) Slănic – Scurteşti – Valea Brădet – Şaua La Cordun – Vârful Trifoiu – Şaua nordică, în Munţii Grohotiş

(2095) 5 trasee în zona culmii principale din Munţii Grohotiş

(2094) Macul pitic, mai 2017, în Parcul natural Văcăreşti

(2093) Putna - schitul Daniil Sihastrul, pe traseul 2, în Munţii Obcina Mare

(2092) La Cârlige, scările spre satul de munte Scărişoara, în Munţii Cernei

(2091) Peştera Cupola Mică, la Brădeşti, lângă Târnava Mare, în Munţii Harghita

(2090) Peştera 600 metri cubi de la Şipot, în Munţii Şureanu, capătul unei mari reţele subterane

(2089) Lacul Văcăreşti, mai 2015-2017, floră, cuibărit, Bucureşti

(2088) Peşterile din Stânca Moloşnaia, în Munţii Maramureşului

(2087) Peştera Frintsch/ Cerna-Deal de la Râşnov, din Munţii Postăvaru, în anii 1884 şi în prezent

(2086) Putna - Vârful Măgura Vacii, în Munţii Obcina Mare

(2085) Peştera din Piatra Băiţei, la Baia Borşa, în Munţii Maramureşului

(2084) Zeci de peşteri în Munţii Godeanu, în bazinul Cernişoara

(2083) Mistreţul, în România

(2082) Carstul din Vârful Pietriceaua, Munţii Maramureşului

(2081) Vârful Arjana, 1511 metri, în Munţii Cernei

(2080) Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, anul 1979, explorări în Rodnei, Retezat, Mehedinţi, Bihor, Pădurea Craiului

(2079) Întâlniri cu peştera, carte, anul 1979

(2078) Putna - schitul Daniil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare

(2077) Avenul Roşu/ Peştera Mare de la Porceşti, din Munţii Făgăraşului, explorări în anii 1886 şi 1906

(2076) Un istoric al explorărilor din Peştera Cetăţile Ponorului, din Munţii Bihor

(2075) Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, din Munţii Şureanu, o provocare pentru exploratori

(2074) De la Ojdula la Ghelinţa, prin vestul Munţilor Breţcu, marcaje turistice

(2073) Munţii Maramureşului, prezentare amplă, hărţi, turism, peşteri

(2072) Berchezoaia - cetatea Chioarului, în Masivul Preluca

(2071) Peştera Urşilor de la Chişcău, descriere, evoluţie în timp, în Munţii Bihor

(2070) Avene şi peşteri în sud-estul Munţilor Vâlcan

(2069) Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) la Todireşti, în Podişul Sucevei

(2068) Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc., în Munţii Şureanu

(2067) Alte peşteri şi avene în Defileul Lăpuşului, în Munţii Preluca

(2066) Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală, în Munţii Mehedinţi

(2065) În Gaura de pe malul drept al Ohabei, din Munţii Şureanu, am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică

(2064) Putna - Poiana Strigoaia/ Strigoiu, în Munţii Obcina Mare

(2063) Peştera de la Izvorul Vidrei, în Munţii Codru-Moma

(2062) Peştera Aven din Foeroaga Îngustă, 71 metri denivelare, în Munţii Mehedinţi

(2061) Muntele Rol, cu peisaje superbe şi peşteri, în Munţii Anina

(2060) Peştera Micula, din Munţii Bihor, primele explorări

(2059) Peştera Meziad, ba în Munţii Bihor, ba în Munţii Pădurea Craiului

(2058) Peştera Mereşti, prima hartă, anul 1886, în Munţii Perşani

(2057) Cetatea Rabonbanilor, lângă Racu, în Munţii Harghita

(2056) Speologia din România, anul 1985, cu Traian Orghidan, Marcian Bleahu, Cristian Lascu, Mihai Beniuc, Ică Giurgiu, Vasile Boroneanţ

(2055) 12 Apostoli şi ceilalţi megaliţi - inclusiv cei adevăraţi - din Munţii Căliman

(2054) Alte peşteri descoperite şi explorate la Valea de Brazi, în Munţii Retezat

(2053) Avenul Poieni, 142 metri adâncime, în Munţii Metaliferi

(2052) Frumoasa Poiană/ Polie Beletina, din Munţii Mehedinţi, poteci şi trasee

(2051) Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România

(2050) Platforma Brădet şi versantul Polom, carst şi peşteri, în Munţii Anina

(2049) Cetatea Lita/ Liteni, în Muntele Mare

(2048) Leon Bârte ne-a ajutat, în aprilie 1979, să găsim continuarea în Peştera de la Jgheabul lui Zalion, din Munţii Rodnei

(2047) Cetatea Fetei, la Floreşti, lângă Cluj-Napoca

(2046) Peşteri din Munţii Maramureşului

(2045) Peşteri la Căprioara, pe malul Mureşului, în Dealurile Lipovei

(2044) Peşterile din Cheile Negrului, în Munţii Vâlcan

(2043) Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale

(2042) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, buletinul numărul 7, 1982, integral

(2041) Canionul în sare de la Praid, din Munţii Gurghiu, a fost amenajat pentru turism

(2040) Comunicaţii pe unde metrice între exterior şi peşteri

(2039) Putna - Glodu - schitul Danil Sihastrul, în Munţii Obcina Mare

(2038) Marcajul spre Vârful Oslea Românească, în Munţii Godeanu

(2037) Munţii Godeanu, hartă an 2000

(2036) ianuarie 2017, sprijin financiar primit pentru România natura

(2035) Cronica publicaţiilor speologice, 1, 1982

(2034) Satul de vacanţă Vârtop, harta zonei, Munţii Bihor

(2033) Peşteri pe Văile Sohodol şi Baleia, la Paroşeni, în Munţii Vâlcan

(2032) Peşterile din Cheile Vârghişului, descriere, anul 1884, Munţii Perşani

(2031) Gura Putnei - Poiana Jiji, în Munţii Obcina Mare

(2030) GRATUIT, ghid şi hartă Munţii Făgăraşului, anul 2017, 573 pagini

(2029) Meledic, Subcarpaţii Vrancei, primele peşteri în sare explorate

(2028) Coralite în peşterile din România

(2027) Contribuţii la speologia Transilvaniei, Jahrbuch des Siebenburgischen Karpathen-Vereins, 1886

(2026) De la Brodina la Argel, în luna februarie, prin Munţii Obcina Mare

(2025) Peştera lui Adi din Padina Mare, Dealurile Lipovei, urme de locuire de zeci de mii de ani

(2024) Marcajele turistice din Munţii Siriu, anul 2017

(2023) Iarna, satul de vacanţă Boga din Munţii Apuseni este pustiu

(2022) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, peşteri descoperite şi recorduri în perioada 1969-1981

(2021) Păpuşile carbonatice din peșteri, geneză, compoziţie

(2020) Topoplastul din filme Roentgen, pentru cartarea peşterilor ude

(2019) Cele mai ramificate peşteri din România, anul 1982

(2018) Prin satele Pângărăcior şi Bistriţa, pe la mănăstirea cu cadran solar, în Munţii Stânişoara

(2017) În peşteri, formaţiuni/ speleotheme din montmilch

(2016) Polul frigului din România este la Padiş, în Munţii Bihor

(2015) Contribuţii la speologia Transilvaniei, Jahrbuch des Siebenburgischen Karpathen-Vereins, 1885

(2014) Vârful Prisăcuci - Gura Putnei, în Munţii Obcina Mare

(2013) Contribuţii la speologia Transilvaniei, Jahrbuch des Siebenburgischen Karpathen-Vereins, 1884

(2012) Peşterile din Păltinetu, Munţii Grohotiş, anul 1979

(2011) Peşteri şi avene din Cheile Dâmbovicioarei, Culoarul Rucăr-Bran

(2010) Cetatea Chioarului, în Defileul Lăpuşului, Masivul Preluca

(2009) Avenul Roşu/ Peştera Mare de la Porceşti, în Munţii Făgăraşului

(2008) Curmătura Boului, pe creasta Obcinei Feredeului, cu panorame spre Munţii Suhard, Rodnei, Rarău, Giumalău

(2006) Carst pe sare la Meledic. Peştera 6S, primul record mondial al speologiei din România.

(2005) Circuit pe Vârfurile Arcer şi Ţibleş, în Munţii Ţibleş

(2004) Unde se află, de fapt, Peştera Tăuşoare din Munţii Rodnei?

(2003) Lungimea/ dezvoltarea şi denivelarea peşterilor, convenţii internaţionale

(2002) Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, raport de activitate anii 1980-1981

(2001) Carst alpin în Munţii Retezat

(2000) Podul cu Flori, din Munţii Bucegi, cum arăta înainte de a deveni carieră

(1999) Peştera Gaura cu Muscă, în Munţii Locvei

(1998) Peşteri şi avene din Culoarul Rucăr - Bran

(1997) Peştera Zalion, mai jos de Cascada „Emilian Cristea”, cota -145 metri, descoperirea continuării, în Munţii Rodnei

(1996) Lacul codrilor albastru, Ipoteşti, Mihai Eminescu, de ziua poetului, iarna, Câmpia Moldovei

(1995) Spre Putna şi Gura Putnei, prin Munţii Obcina Mare

(1994) 5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii Făgăraşului

(1993) Drum nou şi schit în Şaua Hădărăului, Munţii Căpăţânii

(1992) Munţii Şureanu, creasta: Petrila - Vârful lui Pătru - Muntele Şureanu - Vârful Godeanu - Sarmizegetusa Regia

(1991) Câteva peşteri explorate în Munţii Rodnei în anul 1977

(1990) Explorări în Izbucul din Poiana Ponor, Munţii Bihor (paginile 5 şi 6 din scrisoarea lui Mircea Sfâşie)

(1989) Peştera Cloşani, cu laboratoare şi picturi, în Munţii Mehedinţi

(1988) Peşterile din România, anul 1980, prezentare generală

(1987) Peştera din Hoanca Apei, 1784 metri lungime, 84 metri denivelare, în Munţii Bihor

(1986) Pietrele Arse, în Munţii Rarău, nu departe de Moara Dracului

(1985) România natura, bilanţ financiar 2008 - 2016

(1984) decembrie 2016, sprijin financiar primit pentru România natura

(1983) Trovanţi la sud de Horezu, la Oteşani, pe Pârâul Gresarea, în Subcarpaţii Getici

(1982) Avenul din Hoanca Urzicarului, 288 metri denivelare, în Munţii Bihor

(1981) Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, august 1980, explorarea care a urcat denivelarea la 242 metri

(1980) Munţii Ciucului, hartă

(1979) Peşteri în Cheile Turenilor, Munţii Trascău

(1978) Peştera Jgheabul/ Jghiabul lui Zalion, anul 1979, Munţii Rodnei, atingerea adâncimii de 226 metri

(1977) Din satul Falcău pe creasta Măgura Vacii - Poiana Strigoaia, în Munţii Obcina Mare

(1976) Formă de relief rară în România, unică în Munţii Făgăraşului, zona Muşeteica; polia din Căldarea Scroafa

(1975) Peştera Pojarul Poliţei, hartă, descriere, în Munţii Bihor

(1974) Pe Dâmboviţa, în Bucureşti, lebede, gâşte, lişiţe, raţe sălbatice

(1973) Anul 1977, cele mai lungi şi denivelate peşteri din România

(1972) Poiana cu narcise de la Comori, în Munţii Gurghiu

(1971) Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 13, anul 1990, integral

(1970) Peşterile din Valea/ Canionul Horoaba, în Munţii Bucegi

(1969) Peştera Bulba, 5160 metri lungime, în Podişul Mehedinţi

(1968) Studiul formaţiunilor de gheaţă din Peştera Pustnicului, Munţii Bucegi

(1967) Peşterile Pustnicului, în aval de Peştera Ialomiţei, în Munţii Bucegi

(1966) Vârful Măgura Vacii - Creasta Cocozari - satul Falcău, în Munţii Obcina Mare

(1965) Ursul de peşteră, Ursus Spelaeus, în Peştera Ialomiţei din Munţii Bucegi

(1964) Cum se măsoară lungimea şi denivelarea în peşteri

(1963) Refugiul Vioreanu/ Piscul cu brazi, pe partea nordică a Masivului Buila, în Munţii Căpăţânii

(1962) Peşterile de la Piscu Negru, în Munţii Făgăraşului; cea mai scumpă peşteră din România

(1961) Hartă Munţii Giurgeu, cu marcaje, carst şi peşteri la Borsec

(1960) Stânci inedite şi cascade pe Ascuncelu, în Munţii Obcina Mare

(1959) Carstul şi peşterile din perimetrul Prislop - Coţi, în Munţii Făgăraşului

(1958) Peştera Gheţarul Scărişoara, în Munţii Bihor, hartă, descriere

(1957) Din Neagra Şarului pe Vârful Lucaciu, în Munţii Căliman

(1956) Peştera 1 din Culmea Vârtoapelor, la Grădiştea de Munte, cu important depozit arheologic dacic, în Munţii Şureanu

(1955) Scufundări în peşteri, în Bihor, Pădurea Craiului, Rodnei, Mehedinţi, Bucegi

(1954) Peştera din galeria minieră Guşet, în Munţii Rodnei

(1953) Cărpiniş, cel mai înalt vârf din Munţii Bodoc

(1952) Lepşa, Soveja, Vârful Zboina Neagră, marcaje în Munţii Vrancei, anul 2016

(1951) Peştera Ţolosu - hartă, descriere, imagini, în Cheile Caraşului, Munţii Anina

(1950) Canionul cu cascade Râmnuţa/ Râmnuţei, în Munţii Mehedinţi

(1949) Canionul cu cascade Vâltureasa/ Vultureasa este doar parţial explorat, în Munţii Căpăţânii

(1948) Satul Falcău - Poiana Stăuina, în Munţii Obcina Mare

(1947) Peştera Topliţa/ din Piatra Topliţei/ din Dealul Păroasa/ de Aur, în Munţii Retezat

(1946) Cascada Obârşia Ialomiţei/ Cascada Mare, în august şi noiembrie

(1945) Peştera cu apă de la Bulz, hartă, descriere; explorare dincolo de sifon, în Munţii Pădurea Craiului

(1944) Munţii Harghita, hartă, marcaje an 2016

(1943) Parcul Natural Apuseni, hartă, Munţii Bihor şi Vlădeasa

(1942) Peşteri multe la cabana Poiana Neamţului, pe Faţa Varului şi Valea Comăneasa

(1941) Straja - Creasta Falcău - Poiana Stăuina, traseul 2, în Munţii Obcina Mare

(1940) Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 12, 1989

(1939) Peştera Humpleu, 41 kilometri lungime, imagini reprezentative, Munţii Bihor

(1938) Peşteră în gnais în Munţii Şureanu, lângă Şugag

(1937) Muntele Narăţu, prezentare generală şi trasee amănunţit descrise, în Munţii Căpăţânii

(1936) Cronica publicaţiilor speologice, numărul 4, anul 1989

(1935) Lacul Câlcescu, Munţii Parâng, furtuni puternice de vară

(1934) Straja - Creasta Falcău - Poiana Stăuina, traseul 1, în Munţii Obcina Mare

(1933) Cascada Pruncea, la Caşoca, în Munţii Podul Calului

(1932) Peştera cu Corali, în Munţii Vâlcan

(1931) Peşteri noi în Cheile Munceilor şi Cheile Jgheabului, în Munţii Şureanu; urme bogate de locuire umană

(1930) Din satul Benia la Cârlibaba, peste Munţii Obcina Mestecănişului

(1929) De la Jiu, pe Valea Polatiştea, urcare pe Parângul Mare, în Munţii Parâng

(1928) Straja - drum forestier Boul Ciolotei - creasta Falcău spre Poiana Stăuina, în Munţii Obcina Mare

(1927) Peştera Gaura Oanei, din Munţii Şureanu, 1262 metri dezvoltare; două râuri curg unul pe sub altul

(1926) Plopii fără soţ, ai lui Eminescu, în Câmpia Moldovei

(1925) Muntele Pleşa din Vâlcan are zeci de peşteri şi avene

(1924) Peşterile de la Turnu Roşu, pe Valea Caselor, în Munţii Făgăraşului

(1923) Canionul cu cascade mari de la Şipot, în Munţii Şureanu

(1922) Peşteri multe şi mari, carst în Podişul Someşan

(1921) Munţii Parâng, hartă an 2002

(1920) Multe peşteri pe Valea Gropului, în Munţii Vâlcan

(1919) Straja - Pârâul Boul - traseul 11 de pe versantul nordic, în Munţii Obcina Mare

(1918) Canionul Cheile Jgheabului, Munţii Şureanu

(1917) Peşteri din Munţii Berzunţi

(1916) Peşteri în Cheile Vidra/ Vidrei, pe Valea Sohodolului de Runcu

(1915) Schi pe Clăbucetele de la Predeal şi cabana Gârbova, Munţii Gârbova

(1914) Stejar bătrân la Botoşana, în Podişul Sucevei

(1913) Peştera Cerna Deal, din Munţii Postăvaru, 940 metri dezvoltare totală, hărţi şi carte

(1912) Refacerea după efort în speologie

(1911) Variantă de la schitul Daniil Sihastrul spre satul Straja, în Munţii Obcina Mare

(1910) Cheile Bicazului din Munţii Hăşmaş, imagini reprezentative

(1909) Peştera Comarnic, Munţii Aninei/ Anina, câteva imagini

(1908) Traseele din nord-estul Munţilor Făgăraşului (hartă şi descriere) ajung la Lisa, Recea, Hârseni, Şinca Nouă

(1907) Un arbore Ginkgo biloba la Rădăuţi, în Podişul Sucevei

(1906) Speosport 1978 - 1988, clasamente

(1905) Hartă an 2016 cu trasee turistice şi marcaje în zona Baia Sprie, Munţii Igniş, Munţii Gutâi, Munţii Lăpuşului

(1904) De la 1.000 la peste 11.000 de peşteri în România

(1903) Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraşului

(1902) Peştera Pârgavului, Munţii Vâlcan, geologia zonei

(1901) Pojorâta - Vârful Măgura Runcului, în Munţii Rarău

continuă la