Cele mai lungi/ dezvoltate peșteri din România 4999 - 3493 metri
anul măsurătorii numele cavităţii masivul dezvoltare sursa informaţiei, note
1989 Izbucul Damişenilor Munţii Pădurea Craiului 4882 Speotelex, 8, 1985, CSA Cluj-Napoca; 2000 m GSS Transilvania, Speotelex, 6, 1984; hartă 3960 m la Speosport 1984; +922 m în 1989, prin trecerea a încă două sifoane; hartă 2810 m în Carstul din Pădurea Craiului, 1988
1984 Peştera din Dealul Curecea Podişul Mehedinţi 4565 Peşteri din România, 1976, hartă + hartă la Speosport 1984 (CS Z Oradea, CS Speotimiş Timişoara); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
1986 Peştera de la Jgheabul lui Zalion Munţii Rodnei 4513 Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti şi Clubul de Speologie Politehnica Cluj-Napoca, hartă în Cercetări Speologice, 4, 1996, pagina 18; hartă în revista Munţii Carpaţi, 4, 1998, pagina 63; hartă pentru 2366 m în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 7, 1980 (1982)
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1986. Intrarea modestă ca dimensiuni este repede urmată de spaţii subterane importante. Foto: Ică Giurgiu, Veronica Oprea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). August 1980. Echipa de vârf, înainte de intrarea de 31 de ore, care avea să ducă Peştera de la Jgheabul lui Zalion la -237,5 metri denivelare. Sus, de la stânga: Dan Hazaparu, Tavi Vădeanu, Adrian Done, Jean Popa. Jos, de la stânga: Ică Giurgiu, Costel Roman, Gabriel Silvăşanu. Foto: Silviu Ianoş (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Una dintre cele mai dificile reţele din ţară: echipe experimentate, aflate la prima intrare în cavitate, parcurg dus-întors primii 500 de metri în 24 de ore.
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei. Harta reţelei subterane este suprapusă peste planul de suprafaţă (cartare de la intrarea în cavitate până la exurgenţa Izvorul Rece).
Peştera Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei). Explorarea şi cartarea acestei dificile reţele subterane nu ar fi fost posibile fără ca devotaţii coechipieri să respecte cu stricteţe un grafic de deplasare în subteran. În lipsa acestuia, întâlnirile echipelor în numeroasele puncte dificile ale peşterii ar fi dus la pierderi enorme de timp şi energie.
Peştera de pe Izvorul Albastru al Izei/ Iza/ Izvorul Izei (Munţii Rodnei), intrarea. Foto: Ică Giurgiu, Ilie Boloveschi (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
2010 Peştera Iza (de pe Izvorul Albastru al Izei) Munţii Rodnei 4410 Travaux XVIII, 1979, 2300 m hartă, CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca + 140 m, Speosport 1982, CS „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca; Speomond 14, 2009, pagina 25, pagina 52
1987 Grota Zânelor Munţii Rodnei 4368 Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979, hartă 4004 m; Buletin CCSS, 4, 1980; Buletin CCSS, 6, 1982 (CS „Emil Racoviţă” Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; în anul 1979, cu 4262 metri dezvoltare totală şi numai 267 metri extensie, peştera a devenit cea mai ramificată din ţară (indice 15,98); volum de 44 pagini A4 şi hărţi anexă; articole despre ea şi peşterile din imediata apropiere la
Grota Zânelor, după explorările din anul 1978. Aceasta este prima peşteră din România unde s-au făcut explorări cu catargul de escaladă.
Morfologic, Grota Zânelor este formată din 5 galerii orientate nord-est sud-vest, parcurse pe porţiuni de pârâuri care debuşează în pârâul colector. Cele cinci galerii au diferenţe de nivel între 60 şi 92 metri.
1985 Av. din Şesuri Munţii Bihor 4270 CS Polaris Blaj; hartă, Speosport 1985; 3840 m hartă CS Z Oradea în Buletinul Aragonit, 1, 1978; 4210 m, Spelunca 28, CS Osiris (Cehoslovacia) şi CS Polaris Blaj; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; http://speologie.org/Avenul-din-Sesuri; Speomond 4, 1999, pagina 16; Speomond 5, 2000, pagina 44
hartă extrasă din Speomond 4, 1999
1984 Peştera Limanu Dobrogea 4204 Lucrările Institutului de Speologie, tom IV, 1965 (3200 m hartă) + 200 m (hartă, Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti) (Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti, 4, 1976) + 400 m (Speosport 1982, CS Z Oradea) + Speotelex, 5, 1984; Ecocarst, 3, 2002, SRSC, pagina 34; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; articole despre ea şi zonă la; vezi
1985 Peştera Lazului Munţii Mehedinţi 4201 hartă 3201 m în Buletin CCSS, 2, 1978 (CS Focul Viu Bucureşti, CS Nyphargus Praga) + Buletin CCSS, 5, 1981; Buletin CCSS, 8, 1984; Speotelex, 10, 1986 (CS Focul Viu Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
Peştera Lazului (Munţii Mehedinţi), intrarea. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera Lazului (Munţii Mehedinţi); văl de gheaţă în apropierea intrării. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Mircea Sfâşie.
1978 Peştera E. A. Martel Munţii Mehedinţi 4130 Buletin speologic CCUTC, BTT, 1, 1979 (CS Focul Viu Bucureşti); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
1981 Peştera Urşilor de la Valea de Brazi Munţii Retezat 4042 Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 6, 1979 şi CS Proteul Timişoara; Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
1986 Peştera Rece din Valea Ponorului Munţii Bihor 4012 CS Politehnica Cluj-Napoca, hartă 3912 m la Speosport 1986; Speotelex, 2, 1987; Buletin informativ CCSS, 11(2)
1995 Peştera cu zgârieturi Munţii Anina 4000 CS Exploratorii Reşiţa; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996
1983 Peştera de la Fântâna Roşie Munţii Bihor 3870 hartă 3550 m în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 5, 1977-1978; Speosport 1982; Speotelex, 4, 1984 (CS Z Oradea); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986
1987 Peştera Pârgavului Munţii Vâlcan 3806 CS Focul Viu Bucureşti; Speotelex, 2, 1987; hartă 3330 m la Speosport 1986; Buletin CCSS, 12, 1989; vezi; vezi
2000 Peştera Ţolosu Munţii Domanului 3781 1125 m în 1963, hartă (Peşteri din Romania, 1976) + Exploratorii Reşiţa, hartă la Speosport 1984; Sisteme carstice majore din zona Reşiţa - Moldova Nouă, 1996; Speomond 5, 2000
1996 Peştera lui Potriva Munţii Pădurea Craiului 3713 hartă 1488 în Carstul din Pădurea Craiului, 1988; hartă în Nymphaea, XXVI, pag. 13-124, CS Z Oradea; Speomond 2, 1997, pagina 27; Speomond 5, pagina 45
2004 Peştera Gaura cu vânt Munţii Pădurea Craiului 3650 Speomond 1, 1996, pagina 16; Speomond 5, 2000, pagina 46; Speomond 7-8, 2002-2003, pagina 49
1972 Peştera Muierilor Munţii Parâng 3566 Peşteri din Romania, 1976 (Institut Speologie); Atlas des grandes cavités mondiales, 1986; mai multe articole la
2002 Peştera cu ferigi Munţii Pădurea Craiului 3500 Speomond, 7-8, 2002-2003, pagina 49; Speomond, 9-10, 2004-2005, pagina 30
1992 Peştera de la moara lui Pocol (Peştera lui Todoran) Podişul Someşan 3493 CS Montana Baia Sprie; hartă în Cercetări Speologice, 2, 1994, pag. 25; hartă în Contribuţii la Cercetarea Carstului, 1, 1993
Peştera de la moara lui Pocol, una dintre cavităţile impresionante din Podişul Someşan. Pentru explorarea ei au fost trecute mai multe zone complet inundate (sifoane).