Some of the explorations of the Speleology Club „Emil Racoviță” Bucharest

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti a donat la biblioteci din ţară şi din lume peste 1000 volume

Cele mai mari peșteri cu hărți inteligibile din România

Hoții de la Institutul de Speologie fură de 48 de ani, cu dovezi, de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Romanian-American Foundation, Enel România și Ursus Breweries sprijină financiar un proiect al grupului infracțional Bădescu, Târlă de la Clubul de Speologie Exploratorii Reșița

Arheologia peșterilor și minelor din România, mult s-a făcut, destul s-a omis

Valer Trufaș, profesorul, exploratorul, 1931-1997

2050 de ani de la crearea statului dac centralizat; peşteri cu picturi rupestre şi urme de locuire dacică

Cea mai frumoasă peşteră din România

Ce a scris Ică Vasile Giurgiu

Record speologic mondial, Buletinul Clubului „Emil Racoviță” București

Dizolvarea calcarelor de către apele naturale

Chimismul apelor naturale carstice din Munții Șureanu/ Sebeș

România în Atlasul mondial al peșterilor în roci necalcaroase, ediția 1997

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti a fost principala sursă de bibliografie pentru Catalogul sistematic al peşterilor din România

De la 1.000 la peste 11.000 de peşteri în România

Despre noi, speologii, anul 1978

Pseudocarst în România

Speosport 1978 - 1988, clasamente

Peşterile din România, anul 1980, prezentare generală

Completări la catalogul peșterilor din România, zeci de volume și articole

Cum se măsoară lungimea și denivelarea peșterilor

Semne convenţionale utilizate de speologi

Catalogul peşterilor din România, corectări, completări, precizări

Frăția hoților din speologie, sub patronajul Academiei Române

Câți hoți sunt în Comisia Patrimoniului Speologicic? Hoți din domeniul academic și universitar fură exploratorii și își bat joc de relieful României

Sunt în România mult mai multe peșteri cu gheață decât cunoaște Institutul de Speologie

Articole, volume scrise de Ică Giurgiu

Marii descoperitori de peșteri din România, anii 1966 - 1975

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, peşteri descoperite şi recorduri în perioada 1969-1981

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, volumul 1, anul 1973, 87 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 2, 126 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, volumul 3, anul 1974, 152 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 4, anul 1976, 358 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 5, anul 1977-1978, 452 pagini, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 6, anul 1979, explorări în Rodnei, Retezat, Mehedinţi, Bihor, Pădurea Craiului

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 7, 1982, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 8, 1983, integral

Buletinul Asociației pentru Cercetări Speologice din Munții Sebeș/ Șureanu, numărul 1, 1984-1985

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 9, 1985, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 12, 1989, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 13, anul 1990, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 14 (recorduri, performanţe, descoperiri de excepţie, activitate publicistică)

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1978 - octombrie 1979

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, raport de activitate anii 1980-1981

Întâlnirea anuală a speologilor din România, Speosport 1982, la Costinești

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” București, raport de activitate toamna lui 1989 - toamna lui 1990

Raport de activitate a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, noiembrie 1990 - octombrie 1991

Despre speologia din România, cu Petre Brijan de la Speodava Ștei

România, peste 12.000 peşteri descoperite

România, speologie, valori internaţionale ale peşterilor de la noi

Modelul carstului din România; cele mai vechi peşteri din ţară

Evoluţia munţilor şi peşterilor din România; după descoperirile de la peste 2000 metri altitudine

În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România

România, peşteri situate la peste 2000 metri altitudine

Peşteri din România aflate la peste 2400 metri altitudine

Federația Română de Speologie include din ce în ce mai mulți hoți

Peșterile turistice și Institutul de Speologie folosesc munca Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București dar nu o citează

Arheologia peșterilor din România este săracă când se omit descoperirile Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București

Cave and carst systems of Romania, editura Springer, anul 2018, cu minciuni, exagerări și furturi

România prezentă în Atlasul Marilor Peşteri din Lume încă de la prima ediţie

România în Atlasul Marilor Peşteri din Lume, anul 1986

România, cele mai mari peşteri în şist

Cele mai lungi/ dezvoltate cavităţi în gresie din România, performanțele lor internaționale

Peşteri din România, cele mai mari labirinturi

Volume de speologie apărute în România între anii 1950-1976

Specii de lilieci din România

Cea mai dificilă peşteră din România, Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei)

Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, probabil cea mai dificilă din România

Leon Bârte ne-a ajutat, în aprilie 1979, să găsim continuarea în Peştera de la Jgheabul lui Zalion, din Munţii Rodnei

Peştera Zalion, mai jos de Cascada „Emilian Cristea”, cota -145 metri, descoperirea continuării, în Munţii Rodnei

Peştera de la Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, 58 de ani de la descoperirea ei

Peştera Jgheabul/ Jghiabul lui Zalion, anul 1979, Munţii Rodnei, atingerea adâncimii de 226 metri

Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, august 1980, explorarea care a urcat denivelarea la 242 metri

Marea și dificila Peșteră de la Jgheabul lui Zalion, din Munții Rodnei, o sinteză a datelor culese pe teren

Grota Zânelor, Munţii Rodnei, cea mai ramificată din România, monografie

Grota Zânelor, cea mai ramificată peşteră din România, Munţii Rodnei

Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România

Peşteri la Streji, Munţii Rodnei, recorduri în şisturi

Peşteră sub Nedeia Rea, Munţii Rodnei, culcuş de urs

Piciorul Zânelor, Rodnei, peşteri în gresie

Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Rodnei

Peşteri pe Valea Iza, Munţii Rodnei

Peştera de la Piatra Busuiocului, Munţii Rodnei

Peştera de la Faţa Perişatului/ Bârloaei/ Crucea Iovului, Munţii Rodnei

Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, Munţii Rodnei

Peşteri la Tăurile/ Lacurile Buhăescu, Munţii Rodnei

Peştera din galeria minieră Guşet, în Munţii Rodnei

La Poienile Zagrei, prima peşteră descoperită în Munţii Ţibleş

Avenul de la Frasin, cel mai adânc şi lung în gresii din România

Peştera Liliecilor, Munţii Rarău, hartă, descriere

Peşteri în roci vulcanice, Defileul Mureşului, Munţii Căliman

Șapte peșteri în roci vulcanice la Lunca Bradului, în Munții Căliman

Peștera de gheață de la Borsec, în Munții Giugeului, imagini inedite

Peșterile Urșilor 1, 2 și 3 de la Borsec, în Munții Giurgeului

Peștera Urșilor 2 de la Borsec, în Munții Giurgeului

Peștera Urșilor 3 de la Borsec, pe Scaunul Rotund, în Munții Giurgeului

Peștera Scaunul Rotund, la Borsec, Munții Giurgeului, cea mai lungă în tufuri calcaroase din România

România, Subcarpaţii Vrancei. Cea mai mare peşteră în sare din lume.

Peştera 6S are vegetaţie abundentă

Analiza cantitativă a cristalelor de sare din Peştera 6S de la Mânzăleşti/ Meledic, cea mai mare din lume

Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei

Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995

Carst pe sare la Meledic. Peştera 6S, primul record mondial al speologiei din România.

Peşteri în sare din România/ Grottes du sel de Roumanie, Spelunca, 1985

Speranțe pentru noi explorări (anul 2018) în Peștera 6S de la Meledic/ Mânzălești, Subcarpații Vrancei, deținătoare a două recorduri mondiale

Într-o peșteră din Carpați se află o mină antitanc neexplodată...

Meledic, Subcarpaţii Vrancei, primele peşteri în sare explorate

Peştera 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei

Peştera în sare 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei, noi explorări

Pârâul Meledic, peşteri în sare, scoici, mistreţi

Peşteri în sare, formaţiuni, compoziţie detaliată, Subcarpaţii Vrancei

Două noi peşteri în sare la Meledic, Subcarpaţii Vrancei

Peștera de la drumul Mânzălești - Lopătari, în Subcarpații Vrancei

Izvorul Sărat, cea mai lungă vale de pe muntele de sare de la Meledic, Subcarpații Vrancei

Descoperiri pe Valea Sărăţelului, Subcarpaţii Vrancei

Mânzăleşti, sare, peşteri, cristale, Subcarpaţii Vrancei

Peştera 6S de la Mânzăleşti, record mondial, imagini din zonă, Subcarpaţii Vrancei

Peşterile din Muntele Păltinet, Munţii Grohotiş, importante şi pe plan mondial

Peşterile din Păltinet, Munţii Grohotiş

Gheorghe Gheorghe Mocanu la Peşterile din Păltinet, Munţii Grohotiş

Peşteră nouă pe Platoul Păltinet, Munţii Grohotiş

Avenul din Păltinet, Munţii Grohotiş

Peşterile din Păltinetu, Munţii Grohotiş, anul 1979

Peştera Fundata, hartă, imagini, descriere, Munţii Postăvaru, este amenajată pentru turism

Peştera Cerna-Deal, Munţii Postăvaru: un labirint de galerii străpunge masivul

Peştera Cerna Deal, din Munţii Postăvaru, 940 metri dezvoltare totală, hărţi şi carte

Trei peşteri mari din Munţii Postăvaru: Fundata, Cerna Deal, Studenţilor

Peştera Studenţilor, lângă Râşnov, Munţii Postăvaru

Peştera de Lapte, Munţii Postăvaru

Peşteri pe Valea Cheia, Munţii Postăvaru, în Cheile Râşnovului/ Râşnoavei

Avenul Gaura/ Groapa de Aur, în Munții Postăvaru

Peştera 1 de pe Valea Moieciu Rece, Munţii Leaota

Peşterile din zona Vârfului Omu - Munţii Bucegi - deţin multe recorduri naţionale

Cascadele de la cea mai mare altitudine din România sunt în Munții Bucegi, în Peștera 1 din Muntele Bucșoiu

Peştera din Muntele Obârşia, fost record național de altitudine, în Masivul Bucegi, între Babele și Omul, deasupra Văii Sugări

Peştera din Bucşoiu, Munţii Bucegi, cea mai rece cavitate fără gheaţă din România

Peștera 2 din Masivul Bucșoiu, în Munții Bucegi

Avenul de sub Stâncile și cabana Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor, în Munții Bucegi

Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, record speologic istoric

Peşterile Pustnicului, în aval de Peştera Ialomiţei, în Munţii Bucegi

Peşterile de la Sinaia, Munţii Bucegi

Peșterile din cariera Piatra Arsă, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, în Munții Bucegi

Deasupra Peșterii lui Bogdan, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, Munții Bucegi

Avenul de la Colţii Ţapului este cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi

Avenul de pe Tătaru, Munţii Bucegi, aşteaptă exploratori

Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea

Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi

Peşterile din Cheile Tătarului, Munţii Bucegi, au fost locuite în vechime

Peștera de la Colții lui Barbeș, Avenul din Clinul Vânturișului, din Munții Bucegi, primele hărți

Peşteri la Vânturiş şi Colţii lui Barbeş, Munţii Bucegi

Avenul din Grind, Munţii Piatra Craiului, a fost pe locul 8 în lume

Avenul din Grind/ Funduri, din Munţii Piatra Craiului, explorările din anul 1977

În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România

Aven lângă cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului

Piatra Craiului, hartă, trasee turistice, speologie

Peștera de pe Vâlcelul cu Fereastră, în Munții Piatra Craiului

Peştera Dâmbovicioara, Culoarul Rucăr-Bran; adevărul despre explorarea unei foarte mediatizate cavităţi

Peştera Urşilor din Cheile Dâmboviţei, Culoarul Rucăr-Bran

Peştera Pleaşa, Culoarul Rucăr-Bran

Peştera Uluce, Culoarul Rucăr-Bran

Avenul Bârnoaia, Culoarul Rucăr-Bran

Peşteră la Posada, Culoarul Rucăr-Bran, sub şoseaua Rucăr - Braşov

Avenul Pereţi, Culoarul Rucăr-Bran

Peșteri în Muntele Mateiaș, cel cu carieră și mausoleu, în Culoarul Rucăr - Bran

Peştera Liliecilor din satul Peştera, Culoarul Rucăr-Bran

Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale

Munții Mușeteica - Râiosu - Buda, carst și peșteri de mare valoare în Munții Făgărașului

La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă în Peştera M3-R2, Munţii Făgăraşului

Formă de relief rară în România, unică în Munţii Făgăraşului, zona Muşeteica; polia din Căldarea Scroafa

Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, Munţii Făgăraşului

Microbiologie şi climatologie în peşteri celebre din Munţii Făgăraşului: M3-R2 şi Piscu Negru

Peşterile de la Piscu Negru, în Munţii Făgăraşului; cea mai scumpă peşteră din România

Peşteri din Munţii Făgăraşului (zeci de peşteri!)

Muşeteica, cea mai adâncă/ denivelată peşteră din Munţii Făgăraşului

Peştera 1 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraşului, prin apă, un pic mai departe, septembrie 2014

Vânt aspru în Peştera 3 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraşului

Peștera din Valea Coților, în calcare cristaline, 408,5 metri lungime, cu ceramică din perioada feudală, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Peștera mică din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Peștera Izvorului din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Carstul din arealul Prislop - Coți, Peștera Caprelor negre (sub Chica Pietrelor), în Munții Făgărașului

Peşterile de pe Vârfurile Lespezi şi Călţun, Munţii Făgăraşului

Peşterile de pe Muntele Ciortea, în Munţii Făgăraşului, recordurile lor naţionale

Iulie 1980, două peşteri descoperite pe Ciortea, în Munţii Făgăraşului

Peşteri record naţional pe Ciortea, Capu Gemenilor şi Budislavu

Peştera de la Lacul Budislavu

Piscu Negru, peşteri mari, cascade

Peştera Urşilor de sub Muşeteica, Munţii Făgăraşului

Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, Munţii Făgăraşului

Carstul şi peşterile din perimetrul Prislop - Coţi, în Munţii Făgăraşului

Carst şi peşteri în zona Prislop - Coţi, Munţii Făgăraşului

Lacul Budislavu, extrem de pitoresc, la 2040 metri altitudine, imediat sub creastă în Munții Făgărașului și prima peșteră de la peste 2000 metri altitudine din masiv

Peştera din Fereastra Mare a Sâmbetei, Munţii Făgăraşului

15 peşteri pe Muntele Negoiu, în Munţii Făgăraşului

Trei peşteri pe Custura Sărăţii, în Munţii Făgăraşului, pe creasta principală

Peştera 1 din Căldarea Sărăţii, Munţii Făgăraşului

Peştera din Căldarea estică a Sărăţii, Munţii Făgăraşului

Peşteri multe, inedite, în Căldarea glaciară de la sud-est de Vârful Şerbota

Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu, record naţional

Peştera de pe Pârâul Negoiu, în Munţii Făgărașului

Pe Vârful Lespezi din Munții Făgărașului, peșteri cu gheață, recorduri speologice naționale

5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii Făgăraşului

Peşterile 1, 2, 3 din Valea Laita/ Laiţa, Munţii Făgăraşului

Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele, Munţii Făgăraşului

Peştera din Muntele Paltinu, sus lângă drumul transfăgărăşan, în Munţii Făgăraşului

Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraşului

Unele cadre didactice de la Facultatea de Geografie din București mint și fură, uite dovezile

Măsluirea informațiilor despre peșteri din Munții Făgărașului la Facultatea de Geografie din București, Institutul de Speologie și Facultatea de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca

Mincinoșii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București

Peștera din Colţii Budurului/ Ţâfna Albinei, în Munţii Ghiţu

Peşteri din Târnovu, Munţii Căpăţânii

Peşteri în Cheile Recii/ Cheia, Munţii Căpăţânii

Peşterile de la mare altitudine din Munţii Parâng (inclusiv descrierea zonei/ Muntelui Coasta lui Rus)

Asociația împreună pentru tine fură Munții Parâng, folosind însemnele Uniunii Europene și Guvernului României

Peşterile dacilor, Munţii Şureanu, 220 pagini, 268 imagini şi hărţi

Peşteri la Grădiştea de Munte, cu urme de locuire dacică, Munţii Şureanu

Peştera 1 din Culmea Vârtoapelor, la Grădiştea de Munte, cu important depozit arheologic dacic, în Munţii Şureanu

Peştera V2 din Dosul Vârtoapelor, cu o inedită formă de carstificare, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera V1 din Dosul Vârtoapelor, la Grădiștea de Munte, Munții Șureanu, lângă cavitățile cu important depozit arheologic

Peștera V3 din Dosul Vârtoapelor, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu, cu dovezi ample despre etapele carstificării

Avenul de la Capul Pietrii, lângă Sarmizegetusa Regia, Munţii Şureanu

Avenul 2 de pe Vârtoape/ Avenul de la vest de Capul Pietrei, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera Mică din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera cu trei intrări din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera cu stalactite sferice perforate din Piatra Bodii, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, locuit de daci, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peştera Mare din Piatra Bodii, la Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu

Trilobit uriaş în România?, Munţii Şureanu

Presupusul trilobit din Peştera Mare din Piatra Bodii, din Munţii Şureanu, a fost investigat

Peştera 1-3 de la Izvoare, pe una dintre cele mai cunoscute suprafețe locuite de daci, în Munții Șureanu

Peştera 2 de la Izvoare, pe una dintre cele mai cunoscute suprafețe locuite de daci, în Munții Șureanu

Avenul de la Dosul Lăcşorului, din Munţii Şureanu, fost record naţional, cele mai detaliate hărţi

Avenul Dosul Lăcşorului, Munţii Şureanu, record naţional

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974, Munţii Şureanu

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din perioada 1973-1983, Munţii Şureanu

Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, din Munţii Şureanu, o provocare pentru exploratori

Avene în perimetrul Ohaba, Fundătura Hobenilor, Fundătura Ponorului, în Munții Șureanu

Avene în Lunca Hobenilor, deasupra satului Ohaba, în Munții Șureanu

Avenul Balcan, în Lunca Hobenilor, Munții Șureanu

Avenul Ponorici (joncționat cu Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă) a ajuns la minus 188 metri denivelare, în Munții Șureanu

Ponorici - Cioclovina cu Apă, din Munții Șureanu, 7916 metri lungime, 174 metri (-158/ +16) denivelare, o peșteră pentru generații de exploratori

Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, Munţii Şureanu

Un hoț „nesupravegheat” a publicat despre Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă (7916 metri lungime) în Travaux de L'Institut de Spéologie „Émile Racovitza”

„Probitate” informațională/ frăția hoților în unele volume speologice; acum, despre Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă din Munții Șureanu