Proiectul PDOR
Page start up on 28.11.2015_00.38 (UTC+1 / Paterna, España)
Listado de subpáginas / Lista de subpagini .
(5 páginas web)
Acesta este un "proiect politic deschis".
Numele meu este "Adrian Iordache" (adiiordache59@gmail.com) si am sa fac de-aci in jos, acea expunere de motive considerată de mine ca fiind atat necesara cat si propice, acestui proiect.
Pentru ca n-am mai gasit pe "firmamentul" politicii romanesti nici un "loc liber" denumirii de "partidul democrat", si cum acel "Partid Democrat" ce devenise "traditional" a fost atat de prost condus de Blaga incat s-a afundat in compromitere pana s-a diluat complet, dar pentru ca eu am avut depozitata a mea speranta in Partidul Democrat de pana sa se nasca (deci din decembrie 89) si pana cand "buba" a spart, sarind in trei diferite directii) i-am adaugat acestei sintagme (Partidul Democrat" un atribut drag mie, drag mie ca simpatizant al unui curent filozofic numit chiar asa: "Obiectivism".
Hai sa si precizez ca eu nu m-am considerat niciodata ca unul care a ajuns si a infipt steagul pe everestul Obiectivismului ci ca unul care priveste varful asta de la poale si caruia tare i-ar placea sa-l poata, vreodata, escalada.
Vorba aia, "multe vrem, putine putem".
Dar adevarat e faptul ca varful asta exercita o necontenita atractie (ca cea magnetica) asupra mea, tinandu-mi incitata,(si mereu atenta) provocarea, de asa natura incat nu as lasa scapata nici cea mai mica ocazie de a incerca sa ma apropii de el
Lamurita (zic eu) denumirea aleasa acestui proiect,hai sa fac (in stil propriu), o punere in tema care sa incerce sa evite echivocul si astfel sa nu lase sa se apropie de acest proiect (cu intentia de a i se asocia), persoane aflate in situatia de "necunostinta de cauza".
Pentru ca, vorba spaniolului: "Mejor solo, que mal acompañado".
Adica, as interpreta eu: "Mai bine singur decat insotit de coechipieri de doi bani".
Cat sunt eu de greu de deziluzionat, si nu pot spune ca nu sunt deziluzionat de participantii romani la politica romaneasca, intr-o proportie ce in mod sigur se apropie de 98%.
In orice directie m-am uitat, si ma uit, nu vad decat "microbisti politici", nu vad decat persoane animate de o sustinere lipsita de calificare, persoane care nu au mai intai insusita acea "constitutie" a oricarei asocieri (inclusiv a asocierii numita "partid") numita "statut" si apoi sa sustina, ci sustin orbeste, ori persoane idividuale, ori simple "sigle de partid", nemanifestand cunoasterea "contractului" semnat nici imediat dar nici la mai mult timp dupa semnarea acestuia.
Cum sa inchei un contract (un contract social) fara sa citesti mai intai prevederile contractului si, in cazul acordului cu ele, sa ti le asumi?
Romania, are la nivelul primei jumatati a anului 2016 tot soiul de "oferte politice",
Orice "piata politica" este asemeni conceptului "piata comerciala", asemeni unui "bazar", in care fiecare interesat cauta articolul (sau articolele de care el are nevoie, care lui, ii lipsesc.
Pe cei ce gasesc pe piata, articolele de care au nevoie, ii fericesc. Mai rau este cand ai nevoie de un articol,(sau de niste articole anume) si desi iei piata cu atentie, la mana, taraba cu taraba, nu gasesti ceea ce , cum se spune, te ustura la burta sa gasesti..
Si atunci, cand nu gasesti ceea ce "te ustura", nu iti ramane decat sa fabrici tu, sa creezi articolul cu pricina, sa-l inventezi.
Cum orice articol devine cu atat mai ieftin, cu cat mai multi producatori il adopta spre re-producere, vin si eu cu acest "proiect" (sau, desen tehnic) al acelui "articol" care mie imi lipseste de pe piata si pe care, reprezentandu-l (desenandu-l) aici, si aratandu-l si altora, fac posibil faptul de a-si compara si altii ceea ce ei cauta cu ceea ce caut eu si atunci, poate cautam impreuna.
Pentru ca una este sa cauti singur, acul in carul cu fan, si alta este sa faci acelasi lucru impreuna cu prieteni.
Tot facem vorbire despre "regula jocului" si cand facem vorbire de asta ne tot ducem cu gandul (in mod automat), mai ales inspre mediul sportiv.
Eu insa, cand imi iau in discutie "regula jocului", am in minte nu alta "regula a jocului" decat cea numita "proces tehnologic".
Si asta pentru ca orice produs ti-ai propune sa obtii (fie un produs material fie un produs a-material), ai de urmat un fel de harta, ai de urmat niste etape, niste pasi, ai de atins niste "jaloane obligatorii" (precum un schior de "slalom urias").
Ai de urmat un "flux", un flux precum "fluxul tehnologic".
Nu trebuie sa ne ducem cu gandul la cine stie ce inalte si sofisticate tehnologii, ci e suficient sa ne aducem aminte ca chiar si celei mai banale mancaruri pe care ai incerca sa ti-o gatesti, trebuie sa ii urmezi un anumit "flux", trebuie sa ii urmezi un "desen tehnic", un "proiect", un proiect numit in acest banal caz, "reteta".
Atunci cand realizam, cand creem, cand inventam un "produs", dam nastere de fapt unui "prototip". un prototip dupa care altii, pe mai departe, vor reproduce acest prototim atata cat (si daca), o cere piata.
Din pacate pentru mine, eu sunt ca si un brutar :).
Stiu sa fac paine, stiu sa fac paine buna dar . . . nu dispun eu de ingrediente pentru a prepara paine cat o brutarie (nici macar cat una locala, d-apoi cat una regionala sau cat una nationala, sa zicem) ci de-abia-mi ajung ingredientele in a-mi prepara mie insumi, painea de zi cu zi..
Stiu reteta, stiu tehnica, stiu tehnologia de fabricare, asa cum un strungar stie strungarie dar . . . n-are nici strung si nici "comenzi", asa cum un sofer stie conduce dar . . . n-are masina, asa cum un navigator cunoaste marea dar nu gaseste cui sa-i fie ghid.
Ceea ce incerc aici este sa articulez un "regulament de joc" mai potrivit viziunilor mele politice decat "regulamentele de joc" (statutele) de a caror existenta (si continut) am eu stire pana la acest moment (30/11/2015).
Apoi, daca cineva va juca sau nu va juca, "jocul" acesta botezat de mine ca: "Partidul Democrat Obiectivist" ramane de vazut.
Hai sa mai spun aici ca, urcand eu (cronologic vorbind) in pas cu Partidul Democrat pana la momentul ruperii lui in trei, m-am trezit ca ma identific gruparii in care cea mai reprezentativa persoana era, Elena Udrea.
Stiut fiind faptul ca "maestrul" (atunci) en titre" Traian Basescu mergea catre linia de sosire a celei de a doua ture (din doua permise) si ca de aici, trebuie sa preia stafeta o alta persoana, o alta persoana autorizata de lege in actul ei voluntar de a continua cursa, am inceput transferul, transbordul bagajului meu de "speranta", depozitata pana atunci in cala "corabiei Basescu", de aici in cala "corabiei Udrea".
Mie mi se pare normal ca fiecare persoana de pe lumea asta sa se imbarce pe ce ambarcatiune vrea sau, incluziv, sa nu se imbarce pe niciuna daca nu vrea dar nu am gasit drept reciprocitate decat ghionturi, amenintari si impingeri care sa ma directioneze imbarcarii nu pe un vas dorit de mine ci catre un vas, dorit mie, de altii.
Si cert e ca nu te inghiontesc unii din Chile sau unii din Vietnam ci te inghiontes, ca la inghesuiala din autobuz, persoane dintre cele mai lipite de tine.
Eu m-am regasit in "gruparea Udrea", din chiar clipa spargerii a ceea ce din PD devenise PDL, nu din dragul vreunei persoane cat din faptul ca gruparea asta se arata a fi cea mai alipita de ceea ce eu consideram a fi "spiritul PD".
In timpul transbordarii asteia mi-am schimbat pasul de la a pastra cadenta cu alergatorul cel care sfarsea cursa (Basescu), la a intra in cadenta cu alergatorul preluator al stafetei din mainile lui Basescu si, asa, am ajuns la ami depozita speranta, in nava condusa de Elena Udrea si botezata "PMP", nava ce naviga sub pavilion "Basescu".
Din pacate insa, "piratul" USL a navalit pe "nava Udrea" si, beneficiid de complicitatea tacita a "cartitorilor" Elenei Udrea, au sechestrat-o lasand astfel, USL-ul, postul de capitan al acestei nave navigante sub pavilion Basescu, oricui altcuiva in afara de Udrea.
"Cartitorii", au facut pe "niz-naiul", cat sa le prinda bine si, pentru ca prin lupta dreapta nu cutezau sa inlature "capitanul en titre", au primit cu amandoua mainile pomana cu care i-a cadorisit USL-ul.
Nu am fost, si nu sunt de acord cu felul in care parte a echipajului acestei nave (singura naviganta sub pavilionul Basescu) a facut "schimbul de putere", eu o asemuiesc unei tradari, unei conspiratii, a unei conspiratii pe de o parte, interna si pe de alta parte a unei conspiratii complice conspiratiei USLsi, si de aceea vin si pun pe masa, spre analiza oricarui interesat, acest proiect.
Nu ma alaturam nimanui (deci nici Elenei Udrea), fara un studiu atent al "contractului" consfintitor de asocieri si numit de toata lumea "statut", in speta, al "Statutului PMP", un statut caruia i-am gasit destul de multe neconcordante, neconcordante carora am crezut ca le pot aduce amendamente in dezbaterile din cadrul a ceea ce se numeste "viata (interna) de partid".
Realitatile vietii mi-au taiat insa drumurile de acces spre acea situatie juridica oficiala din cadrul careia "vorbesti cu rost" si nu latri precum un caine, la luna, si astfel, lucrurile se gasesc (din parte-mi) la acelasi nivel la care se gaseau in PDL-ul condus de Blaga la momentul spargerii "bubei".
In opinia mea, acea parte a PMP care a asteptat si primit pomana USL, foloseste cu subtilitate "moneda Basescu" ca "moneda de santaj" in interiorul PMP si, strategia a prins, a prins suficient de bine incat sa faca ca cei mai multi dintre cei "altfel" sa nu mai poata distinge "graul" de "neghina".
Am sa aduc amendamentele pe care nu le-am putut aduce in cadru oficial normal, in organizatia de baza din circumscriptia domiciliului meu legal, aicii, si spre dezbaterea oricarui interesat.
Daca ideea nu-i buna, prototipul nu are desfacere si ideea respectiva, va muri.
Nu mai stim cine a conceput, redactat, regulamentul de joc al sahului, al fotbalului, si al atator si atator alte "jocuri sociale" dar vedem bine ca ele continua sa se joace, indiferente la prezenta sau absenta creatorului lor.
Deci, nu-mi razbat eu capul aici cu gand sa imi fac vreun partid personal ci, sa ajut (in masura posibilului), cu o idee despre cum cred eu ca ar trebui sa arate un partid, si nu orice partid ci, un "partid democratic".
