MP vs MD

Copie conforma cu originalul

STATUTUL (2013) PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ

Diferentele care au facut necesara aparitia MD

Dispoziţii generale

Partidul Mişcarea Populară, denumit în continuare Partidul, este un partid politic, persoană juridică de drept public, organizată în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.

(1) Denumirea integrală a Partidului este „Partidul Mişcarea Populară”.

(2) Denumirea prescurtată a Partidului este „Mişcarea Populară”.

(3)

(4) Semnul permanent al Partidului este:

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12) Reprezentarea sub formă grafică, alb/negru şi color, a semnului permanent este redată în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut.

(13) Semnul permanent al Partidului este inscripţionat pe drapelul Partidului şi pe documentele oficiale ale Partidului.

Semnul permanent al Partidului poate fi modificat prin decizie a Consiliului Executiv Național, în condiţiile legii. .

(14) Semnul electoral al Partidului este identic cu semnul permanent şi poate fi modificat prin decizie a Consiliului Executiv Național, în condiţiile legii.

(15)

(16) Sediul central al Partidului este în Bucureşti, Sector 5, Str. Dr. Nicolae Turnescu nr. 1.

(17) Sediul central poate fi transferat la o altă adresa prin decizie a Consiliului Executiv Național.

(18) Scopul, obiectivele și principiile Partidului

Partidul Mişcarea Populară are drept scop modernizarea societăţii româneşti, prin promovarea şi punerea în practică în România a doctrinei şi politicii populare, respectând valorile Partidului Popular European şi principiile fundamentale ale politicii moderne de centru-dreapta.

Partidul urmăreşte numai obiective politice.

Activitatea internă a Partidului se bazează pe următoarele principii:

- libertatea de opinie a fiecărui membru de partid, indiferent de nivelul la care se exprimă (local, județean, național, european);

- dreptul de a fi ales sau numit în partid ori în demnități publice, pe baza competenței și a meritelor personale, și respectând criteriile politice aprobate de Partid.

- democraţia decizională, prin asigurarea libertății de exprimare a voturilor;

- asigurarea participării tinerilor şi femeilor în toate structurile de decizie ale Partidului, potrivit criteriilor privind cariera politică, aprobate prin regulament;

- consecvență în apărarea valorilor de centru-dreapta, precum şi în respectarea şi aplicarea Statutului, a regulamentelor, Programului, documentelor şi deciziilor politice ale Partidului;

- interzicerea discriminării în vederea promovării în funcții de conducere, în funcție de sex, religie, vârstă ori etnie.

- revocarea oricărui lider, în caz de eroare gravă.

(1) Partidul Mișcarea Populară colaborează în implementarea valorilor, obiectivelor și proiectelor sale, atât la nivel național, cât și județean și local, cu Fundația Mișcarea Populară, persoana juridica de drept roman, infiintata prin Incheierea din data de 02.05.2013 pronuntata de JUDECATORIA SECTORUL 5 BUCURESTI in Dosar nr.8140/302/2013, inregistrata in Registrul Special sub nr. 2/23.05.2013, respectiv in Registrul National sub nr. 57/B/2013, CIF 31869900, cu sediul in Bucuresti, Sector 5, Str. Dr. Obedenaru nr. 17, Et. 1, Ap. 2, Camera 4, partenerul său principal în societatea

civilă românească. Sprijinul reciproc al celor două entități juridice este bazat pe valori și idealuri comune.

(2) Partidul va fi sprijinit de Fundația Mișcarea Populară și de filialele acesteia, cu resurse umane de calitate, cu asistență în fundamentarea politicilor publice, pentru a defini soluții la probleme locale, naționale sau europene.

(3) Partidul va defini și va aplica, împreună cu Fundația Mișcarea Populară, criterii pentru recrutarea și selecția candidaților, pentru funcțiile din partid și pentru demnitățile publice.

(4) În scopul promovarii obiectivelor comune, precum şi în vederea colaborării eficiente, Partidul se va asocia cu Fundația Mișcarea Populară, în condiţiile art. 32 din Legea nr. 14/2003, respectiv va

include reprezentanți ai Fundației Mișcarea Populară în structurile sale naționale județene și locale, în măsura în care aceştia vor deţin calitatea de membri ai Partidului.

Structura organizatorică a Partidului

Partidul se organizează şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial.

Organizaţia locală este unitatea organizatorică de bază a Partidului.

Organismele de conducere ale Partidului sunt:

a) la nivel local:

i. Adunarea Locală;

ii. Consiliul Executiv Local;

b) la nivel judeţean:

i. Colegiul Judeţean;

ii. Consiliul Executiv Judeţean.

c) la nivel naţional:

i. Congresul;

ii. Colegiul Naţional;

iii. Consiliul Executiv Naţional.

iv. Comisiile de arbitraj ale Partidului sunt:

d) la nivel judeţean, Comisia Judeţeană de Arbitraj şi Integritate;

e) la nivel naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate.

f) Organele de control financiar ale Partidului sunt:

g) la nivel judeţean, Comisia Judeţeană de Cenzori;

h) la nivel naţional, Comisia Naţională de Cenzori.

i)

(19) În cadrul prezentului Statut, nivelul local desemnează comune, oraşe şi municipii, respectiv sectoarele Municipiului Bucureşti, în vreme ce nivelul judeţean desemnează judeţele, respectiv Municipiul Bucureşti..

(20) Organizaţiile locale din străinătate se organizează într-una sau mai multe regiuni asimilate unor judeţe, potrivit deciziei Consiliului Executiv Naţional.

(21) Numele organismelor de nivel judeţean corespunzătoare Municipiului Bucureşti, respectiv celor organizate in străinătate vor fi adaptate corespunzător.

i.

Organizaţia locală

Organizaţia locală acoperă una din următoarele:

b) una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de pe teritoriul României din cadrul aceluiaşi judeţ;

c) una sau mai multe zone geografice din străinătate.

d)

(22) Numărul minim de membri ai organizaţiei locale este de 30.

(23) Organizaţia locală poate fi înfiinţată dacă include cel puţin numărul minim de membri.

(24) În cazul în care numărul de membri al organizaţiei locale scade sub numărul minim pentru mai mult de 30 de zile, Consiliul Executiv Judeţean poate decide dizolvarea organizaţiei locale.

(25) Două sau mai multe organizaţii locale din acelaşi judeţ pot decide fuziunea, prin decizii ale Adunărilor Locale ale acestora.

O organizaţie locală se poate diviza, prin decizia Adunării Locale a acesteia, aprobată de Consiliul Executiv Judeţean.

Dobândirea şi încetarea calităţii de membru

Poate deveni membru al Partidului orice cetăţean român care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are drept de vot, nu i-a fost interzisă prin lege asocierea politică, respectiv nu i-a fost interzisă prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice şi/sau cetăţeneşti;

b) aderă liber la principiile şi valorile afirmate de Partidul Mişcarea Populară şi doreşte să acţioneze pentru realizarea acestora;

b) recunoaşte şi respectă Statutul, Programul şi celelalte documente ale Partidului, precum şi regulamentele aprobate, pe baza şi pentru aplicarea dispoziţiilor statutare;

c) este un cetățean corect, onest, cu o bună reputație în comunitate;

d) nu a suferit condamnări definitive pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția situației în care a fost reabilitat;

e) nu i s-a stabilit, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, calitatea de colaborator sau lucrător al Securității, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

f) nu a promovat idei sau acțiuni extremiste (rasism,

xenofobie, antisemitism etc.).

(26) Acceptarea unui nou membru se face în baza unei cereri scrise.

(27) Cererea se adresează organizaţiei locale pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă, la alegerea sa, sau, în lipsa unei asemenea organizaţii locale, cererea se poate depune la sediul celei mai apropiate organizaţii locale.

(28) Cererea trebuie însoţită de o scrisoare de intenţie, un curriculum vitae, precum şi de o declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la Art. 19 de mai sus, precum şi cu privire la calitatea de membru a unui alt partid politic.

(29) Cererea este analizată de către Consiliul Executiv Local al organizaţiei.

(30) Consiliul Executiv Local poate contacta candidatul pentru a solicita informaţii suplimentare sau poate realiza un interviu cu candidatul.

(31) Consiliul Executiv Local ia o decizie de acceptare sau respingere a noului membru, în termen de 15 zile de la depunerea cererii.

(32) În cazul acceptării, noul membru se înscrie în Registrul Naţional al Membrilor, iar calitatea de membru în cadrul organizaţiei locale începe din momentul înscrierii.

(33) Termenul maxim de la data acceptării în care se face înscrierea în Registrul Naţional al Membrilor şi regulamentul de funcţionare a acestui registru se stabilesc prin decizie a Consiliului Executiv Naţional.

(34)

(35) Un membru poate aparţine unei singure organizaţii locale.

(36) Transferul membrului într-o altă organizaţie se face prin aceeaşi procedură ca şi în cazul primei înscrieri într-o organizaţie locală.

(37) Acceptarea membrului într-o nouă organizaţie locală duce la pierderea calităţii de membru în cadrul organizaţiei locale precedente.

(38) Calitatea de membru al Partidului se suspendă:

a) în baza unei cereri scrise a membrului, adresată Consiliului Executiv Local al organizaţiei de care aparţine, pe perioada solicitată de membru;

b) în cazul în care membrul este urmărit penal, pe durata cuprinsă între data luării la cunoştinţă în orice mod de existenţa rezoluţiei de începere a urmăririi penale, inclusiv prin intermediul unui comunicat de presa emis de Ministerul Public, şi până la soluţionarea definitivă a cauzei respective;

c) în cazul în care organizaţia locală de care aparţine se dizolvă, până la acceptarea de către o altă organizaţie locală a transferului membrului;

d) ca urmare a unor sancţiuni, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

e)

Pe perioada suspendării, membrul suspendat continuă să aibă obligaţiile aplicabile tuturor membrilor, fără a beneficia de drepturile aferente calităţii de membru.

Calitatea de membru al Partidului încetează:

f) în baza unei demisii scrise a membrului, adresată Consiliului Executiv Local al organizaţiei de care aparţine;

g) odată cu aderarea la un alt partid politic;

h) în cazul în care membrul nu-şi achită cotizaţia în termen de 30 de zile de la data la care a fost notificat, în scris, în acest sens;

i) în cazul în care organizaţia locală de care aparţine s-a dizolvat şi membrul nu a fost acceptat pentru transfer de o altă organizaţie locală, în termen de 3 luni de la dizolvarea organizaţiei locale iniţiale;

j) ca urmare a constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la ;

k) ca urmare a excluderii din Partid, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;

l) ca urmare a decesului membrului.

m)

(39) Suspendarea sau încetarea calităţii de membru se înregistrează în Registrul Naţional al Membrilor.

(40) Responsabilităţile organismelor Partidului referitoare la constatarea şi înregistrarea suspendării sau încetării calităţii de membru, în condiţiile prevăzute de prezentul statut, sunt stabilite prin decizie a Consiliului Executiv Naţional.

(41) Drepturile şi îndatoririle membrilor

Un membru al Partidului are următoarele drepturi:

a) să participe la şedinţele Adunării Locale şi la alte şedinţe ale organizaţiei locale de care aparţine;

b) să voteze în cadrul Adunării Locale şi în cadrul organismelor Partidului din care face parte;

c) sub condiţia achitării la zi a cotizaţiei şi/sau contribuţiilor de orice natură stabilite de organele competente să propună candidaţi, să candideze şi să fie ales sau, după caz, numit în funcţii din cadrul Partidului sau din afara Partidului, obţinute prin alegeri sau numiri cu sprijinul politic al Partidului, în condiţiile legii, cu respectarea principiului competenţei şi profesionalismului,;

d) să aibă iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat, prin propunerea sau susţinerea de moţiuni în cadrul Adunării Locale şi cadrul altor organisme ale Partidului din care face parte.

e)

Un membru al Partidului are următoarele obligaţii:

f) să respecte prezentul statut,regulamentele Partidului, precum şi orice acte de decizie ale organismelor de conducere în subordinea cărora se află sau din care face parte;

g) să plătească cotizaţiile de membru;

h) să participe activ la toate activităţile Partidului la care este convocat de organismele de conducere în subordinea cărora se află sau din care face parte;

i) să pună la dispoziţie cunoştinţele sale profesionale sau de altă natură, precum şi informaţiile pe care le deţine şi care pot fi utile în activitatea politică a Partidului;

j) să nu acţioneze în vreun fel care ar prejudicia îndeplinirea obiectivelor Partidului sau realizarea programului Partidului;

k) să nu comită acte care provoacă daune Partidului, inclusiv daune de imagine, inclusiv prin declaraţii publice sau prin acţiuni care încalcă normele etice sau morale general acceptabile.

l)

Sancţiuni disciplinare

(42) Unui membru al Partidului i se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) suspendarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;

c) revocarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;

d) suspendarea din calitatea de membru al Partidului;

e) excluderea din Partid.

(43) Adunarea Locală sau Consiliul Executiv Local poate decide aplicarea următoarelor sancţiuni pentru membrii organizaţiei locale:

a) avertisment scris;

b) suspendarea din funcţia de nivel local deţinută în cadrul Partidului;

c) suspendarea din calitatea de membru al Partidului pentru membrii care nu ocupă o funcţie de nivel judeţean sau naţional în cadrul Partidului, sau pentru membrii care nu ocupă o funcţie publică de nivel judeţean sau naţional.

(44) Suplimentar, Adunarea Locală poate decide aplicarea următoarelor sancţiuni pentru membrii organizaţiei locale:

a) revocarea din funcţia de nivel local deţinută în cadrul Partidului;

b) excluderea din Partid pentru membrii care nu ocupă o funcţie de nivel judeţean sau naţional în cadrul Partidului, sau pentru membrii care nu ocupă o funcţie publică de nivel judeţean sau naţional; excluderea se decide cu o majoritate de două treimi din membrii organizaţiei locale.

(45) Colegiul Judeţean sau Consiliul Executiv Judeţean pot decide aplicarea următoarelor sancţiuni pentru membrii organizaţiilor din cadrul judeţului:

a) avertisment scris;

b) suspendarea din funcţia de nivel local sau judeţean deţinută în cadrul Partidului;

c) suspendarea din calitatea de membru al Partidului pentru membrii care nu ocupă o funcţie de nivel naţional în cadrul Partidului, sau pentru membrii care nu ocupă o funcţie publică de nivel naţional.

(46) Suplimentar, Colegiul Judeţean poate decide aplicarea următoarelor sancţiuni pentru membrii organizaţiilor din cadrul judeţului:

a) revocarea din funcţia de nivel local sau judeţean deţinută în cadrul Partidului;

b) excluderea din Partid pentru membrii care nu ocupă o funcţie de nivel naţional în cadrul Partidului, sau pentru membrii care nu ocupă o funcţie publică de nivel naţional; excluderea se decide cu o majoritate de două treimi din membrii Colegiului Judeţean.

(47) Colegiul Naţional sau Consiliul Executiv Naţional pot decide aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) suspendarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;

c) suspendarea din calitatea de membru al Partidului.

(48) Suplimentar, Colegiul Naţional poate decide aplicarea următoarelor sancţiuni:

a) revocarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului;

b) excluderea din Partid, cu o majoritate de două treimi din membrii Colegiului Naţional.

(49) În cuprinsul prezentului articol, prin funcţie publică se înţelege:

a) la nivel local: primar, viceprimar, consilier local;

b) la nivel judeţean: prefect, subprefect, consilier judeţean;

c) la nivel naţional: deputat, senator, membru al Parlamentului European, primministru, ministru, ministru-delegat, secretar de stat, subsecretar de stat, funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor.

d)

(50) Deciziile Consiliului Executiv Judeţean, respectiv ale Consiliului Executiv Naţional, de sancţionare prin suspendarea din funcţia deţinută în cadrul Partidului sau prin suspendarea din calitatea de membru al Partidului, pot fi contestate la Comisia Judeţeană de Arbitraj şi Integritate, respectiv la Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate.

(51) Sancţiunile se aplică şi pe perioada analizei contestaţiilor.

(52) Deciziile Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate, respectiv ale Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate, sunt definitive.

(53) Sancţiunile aplicate de Adunarea Locală, Colegiul Judeţean sau Colegiul Naţional sunt definitive.

(54)

Dizolvarea unei organizaţii locale de către un organ superior se face cu votul a 2/3 din numărul membrilor prezenți.

Organismele de conducere

Organismele de nivel local

Adunarea Locală reprezintă organul de conducere al organizaţiei locale şi este constituită din totalitatea membrilor unei organizaţii locale care nu sunt suspendaţi.

Adunarea Locală se convoacă cel puţin odată la 4 ani, în cel mult 45 de zile după alegerile parlamentare, precum şi ori de câte ori este necesar. Adunarea Locală se convoacă de către preşedintele Consiliului Executiv Local sau, în cazuri excepţionale, de către preşedintele Consiliului Executiv Judeţean, de către preşedintele Partidului sau la cererea a cel puţin o treime din membrii organizaţiei

locale.

Adunarea Locală întruneşte cvorumul dacă la prima convocare sunt prezenţi jumătate plus unul dintre membrii săi, sau dacă la a doua convocare sunt prezenţi cel puţin o pătrime din membri. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul nici la a doua convocare, organizaţia locală se dizolvă de drept.

Adunarea Locală are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, preşedintele,

vicepreşedintele şi membrii Consiliului Executiv Local;

b) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, delegaţii şi supleanţii acestora care reprezintă organizaţia locală în Colegiul Judeţean şi la Congresul Partidului;

c) stabileşte nivelul cotizaţiilor în cadrul organizaţiei locale, la un nivel mai mare sau egal cu nivelul stabilit la nivel judeţean;

d) stabileşte bugetul organizaţiei locale;

e) analizează şi aprobă raportul Comisiei Judeţene de Cenzori referitor la execuţia bugetară a organizaţiei locale;

f) alte atribuţii indicate în prezentul statut sau în regulamentele Partidului.

g)

Consiliul Executiv Local este organismul executiv al organizaţiei locale.

Consiliul Executiv Local este format din preşedinte, vicepreşedinte şi:

h) 3 membri suplimentari, în cazul organizaţiilor cu până la 50 de membri;

i) 5 membri suplimentari, în cazul organizaţiilor cu cel puţin 50 de membri.

j)

(55) Preşedintele Consiliului Executiv Local conduce şedinţele acestui consiliu şi cele ale Adunării Locale.

(56) Preşedintele Consiliului Executiv Local reprezintă organizaţia locală în relaţia cu terţii.

(57) Preşedintele Consiliului Executiv Local poate delega vicepreşedintelui uneledin atribuţiile sale.

(58) Organismele de nivel judeţean

(59) Colegiul Judeţean este format din delegaţii organizaţiilor locale.

(60) De asemenea, Membrii Consiliului Executiv Judeţean sunt membri de drept, cu drept de vot, ai Colegiului Judeţean.

(61) Membrii şi preşedintele consiliului judeţean, dacă sunt membri al Partidului, precum şi primarii, deputaţii sau senatorii, membri ai Partidului, aleşi în judeţ sunt membri de drept, cu drept de vot, ai Colegiului Judeţean.

(62)

Colegiul Judeţean se convoacă cel puţin odată la 4 ani, în cel mult 90 de zile dupăalegerile parlamentare, precum şi ori de câte ori este necesar.

Colegiul Judeţean se convoacă de către preşedintele Consiliului Executiv Judeţean sau, în cazuri excepţionale, de către preşedintele Partidului sau la cererea a cel puţin o treime din membrii Colegiului Judeţean. Colegiul Judeţean întruneşte cvorumul dacă sunt prezenţi jumătate plus unul dintre membrii săi care sunt delegaţi ai organizaţiilor locale.

Colegiul Judeţean are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, preşedintele,

vicepreşedinţii şi membrii Consiliului Executiv Judeţean;

b) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate;

c) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii Comisiei Judeţene de Cenzori;

d) analizează şi aprobă raportul Comisiei Judeţene de Cenzori referitor la execuţia bugetară a organizaţiei judeţene;

e) stabileşte nivelul minim al cotizaţiei aplicabil organizaţiilor locale din judeţ, la un nivel mai mare sau egal cu nivelul minim stabilit la nivel naţional;

f) alte atribuţii indicate în prezentul statut sau în regulamentele Partidului.

g)

Consiliul Executiv Judeţean este organismul executiv al Partidului la nivel judeţean.

Consiliul Executiv Judeţean este format din 7 membri, incluzând un preşedinte, unul, doi sau trei vicepreşedinţi și președintele filialei județene a Fundației Mișcarea Populară sau un reprezentant al acestei filiale, dacă acesta este și membru în Partid.

(63) Preşedintele Consiliului Executiv Judeţean conduce şedinţele acestui consiliu şi cele ale Colegiului Judeţean.

(64) Preşedintele Consiliului Executiv Judeţean reprezintă organizaţia judeţeană în relaţia cu terţii.

(65) Preşedintele Consiliului Executiv Judeţean poate delega vicepreşedintelui unele din atribuţiile sale.

(66)

Organismele de nivel naţional

Congresul este organismul suprem de conducere al Partidului. Congresul are atributele adunării generale a membrilor prevăzută de legislaţia în vigoare.

Congresul se întruneşte cel puţin o dată la patru ani, în cel mult 120 de zile de la data alegerilor parlamentare, precum şi ori de câte ori este necesar.

Congresul poate fi convocat şi la propunerea Colegiilor Judeţene reprezentând cel puţin o treime din membrii Partidului, caz în care va fi organizat in maxim 90 de zile de la data la care propunerea a fost adusa la cunoştinţa Consiliului Executiv Naţional.

(67) Congresul este constituit din delegaţii organizaţiilor locale.

(68) De asemenea, membrii Consiliului Executiv Naţional participă cu drept de vot în cadrul Congresului.

(69) Membrii Partidului care sunt parlamentari, europarlamentari sau membri ai Guvernului participă cu drept de vot în cadrul Congresului.

(70) Membrii fondatori ai ai Fundației Mișcarea Populară și cei 47 de șefi ai filialelor județene și de sector ai acesteia, care sunt şi membri ai Partidului, participă cu drept de vot în cadrul Congresului.

(71) Congresul întruneşte cvorumul dacă sunt prezenţi jumătate plus unul dintre delegaţii organizaţiilor locale.

Congresul are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, preşedintele, primvicepreşedintele şi vicepreşedinţii Partidului, precum şi ceilalţi membri ai Consiliului Executiv Naţional;

b) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii aleşi ai Colegiului Naţional;

c) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate;

d) alege şi revocă, prin vot preferenţial, direct şi secret, membrii Comisiei Naţionale de Cenzori;

e) aprobă statutul Partidului, programul politic, precum şi orice amendamente sau modificări la acestea;

f) aprobă reorganizarea Partidului, la propunerea preşedintelui Partidului;

g) decide autodizolvarea Partidului, cu votul a două treimi dintre membrii Partidului;

h) alte atribuţii stabilite prin prezentul statut.

i) Consiliul Executiv Naţional este organismul executiv al Partidului la nivel naţional.

Consiliul Executiv Naţional este constituit din preşedintele Partidului, primvicepreşedintele

Partidului, 5 vicepreşedinţi, Președintele Fundației Mișcarea

Populară, dacă este membru al Partidului, şi alţi 4 membri.

(72) Preşedintele Partidului conduce şedinţele Consiliului Executiv Naţional, cele ale Colegiului Naţional şi cele ale Congresului.

(73) Preşedintele Partidului reprezintă Partidul în relaţia cu autorităţile publice şi cu terţii.

(74) Preşedintele Partidului poate delega prim-vicepreşedintelui sau

vicepreşedinţilor unele din atribuţiile sale.

(75)

Consiliul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:

a) propune Colegiului Naţional regulamentele aplicabile Partidului;

b) propune liste de candidaţi pentru alegerile de nivel judeţean, alegerile parlamentare, alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile prezidenţiale;

c) coordonează, alături de Preşedintele Partidului, activitatea structurilor naţionale şi supune propunerile de politici formulate de acestea, după caz, dezbaterii şi aprobării Colegiului Naţional, Colegiilor Judeţene sau Adunărilor Locale;

d) poate decide schimbarea semnului permanent şi/sau electoral al Partidului, precum şi schimbarea sediului acestuia;

e) poate decide înfiinţarea de organizaţii locale înstrăinătate, într-una sau mai multe regiuni asimilate unor judeţe;

f) decide termenul maxim de la data acceptării noilor membri în care se face înscrierea în Registrul Naţional al Membrilor şi regulamentul de funcţionare a acestui registru;

g) stabileşte responsabilităţile organismelor Partidului referitoare la constatarea şi înregistrarea suspendării sau încetării calităţii de membru, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;

h) poate decide aplicarea de sancţiuni membrilor, in condiţiile prezentului statut,

i)

Colegiul Naţional este constituit din:

j) membrii Consiliului Executiv Naţional;

k) 8 membri aleşi de Congres;

l) membrii Guvernului, deputaţii, senatorii şi europarlamentarii care sunt membri ai Partidului.

m) Primarul general al Capitalei, primarii de sector și primarii municipiilor reședință de județ care sunt membri ai Partidului.

n)

Colegiul Naţional are următoarele atribuţii:

o) decide asocierea într-o alianţă politică sau alte forme de asociere;

p) stabileşte nivelul minim al cotizaţiei, la nivel naţional;

q) stabileşte procentajul din cotizaţii care este vărsat de organizaţiile locale la nivel judeţean, respectiv de organizaţiile judeţene la nivel naţional;

r) analizează şi aprobă raportul Comisiei Naţionale de Cenzori referitor la execuţia bugetară a Partidului;

s) aprobă regulamente aplicabile Partidului, la propunerea Consiliului Executiv Naţional.

t)

Prevederi generale

(76) Durata mandatului tuturor organismelor Partidului este de patru ani.

(77) În cazul revocării înainte de termen sau al alegerilor parţiale, mandatul noilor persoane alese expiră la expirarea mandatului persoanelor pe care le-au înlocuit.

(78) Congresul, Colegiul Naţional, Colegiul Judeţean, Adunarea Locală, Consiliile Executive adoptă deciziile cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, în afara cazurilor prevăzute de prezentul statut.

(79) Numărul de delegaţi care reprezintă organizaţia locală în Colegiul Judeţean şi la Congresul Partidului se stabileşte în funcţie de numărul de membri ai organizaţiei locale, ponderând reprezentarea, în funcție de rezultatele electorale obținute la

ultimele alegeri locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, conform unei formule votate în Adunarea Locală şi incluse în Regulamentul alegerilor.

(80) Rezultatul divizării se rotunjeşte în jos la cel mai apropiat număr întreg. În cazul în care acest număr este zero, organizaţia va avea un singur delegat, în caz contrar numărul reprezintă numărul de delegaţi al organizaţiei.

(81) În cazul în care organizaţia poate avea un singur delegat, acesta este preşedintele Consiliului Executiv Local.

(82) În cazul în care organizaţia poate avea doi sau mai mulţi delegaţi, aceştia vor include preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Executiv Local.

(83) Cota de reprezentare se aprobă de către Colegiul Naţional la propunerea preşedintelui Partidului. Modificarea cotei de reprezentare are efecte numai la expirarea mandatului delegaţilor în funcţie.

(84) Comisiile Judeţene de Cenzori, respectiv Comisia Naţională de Cenzori au rolul de a controla activitatea financiară, economică şi administrativă a Partidului.

(85) Membrii Comisiilor Judeţene de Cenzori, precum şi membrii Comisiilor Judeţene de Arbitraj şi Integritate nu pot deţine nici o altă funcţie de nivel local sau judeţean în cadrul Partidului.

(86) Membrii Comisiei Naţionale de Cenzori, precum şi membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate nu pot deţine nici o altă funcţie de nivel naţional în cadrul Partidului.

(87) Membrii din fiecare comisie ai Comisiilor de Cenzori, respectiv ai Comisiilor de Arbitraj şi Integritate aleg şi revocă preşedintele şi vicepreşedintele respectivei comisii.

Membrii Comisiilor de Cenzori stabilesc regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestor comisii.

(88) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Comisiilor de Arbitraj şi Integritate se aprobă de către Colegiul Naţional, la propunerea Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate.

(89) Regulamentele trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie.

(90)Consiliile Executive de nivel local, judeţean şi naţional, Colegiile de nivel naţional şi judeţean, Adunările Locale îşi stabilesc propriile regulamente de organizare şi funcţionare.

Consiliul Executiv Naţional poate propune modele orientative de regulamente de organizare şi funcţionare pentru organismele de nivel judeţean sau local.

Stabilirea candidaturilor

Prevederi generale

Toți candidații Partidului la funcţii de reprezentare locală, județeană, națională sau internațională trebuie să îndeplinească criteriile de competență profesională și de integritate.

Departamentul de Resurse umane va propune, iar organele executive de nivel național sau local vor adopta prin vot în maxim 6 luni de la constituirea fiecăruia, criterii minime de competență profesională pentru candidații la funcțiile de nivel național sau local corespunzătoare fiecăruia.

Alegeri locale

(91) Stabilirea candidaţilor Partidului pentru alegerile pentru primar şi consiliul local se face de către membrii organizaţiei locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă, prin vot preferenţial, direct şi secret.

(92) Înaintea votului, membrii organizaţiei locale vor fi informaţi cu privire la listele de candidaţi propuse de Consiliul Executiv Local, respectiv de Consiliul Executiv Judeţean.

(93) Are dreptul de a candida în alegerile interne orice membru al organizaţiei locale care obţine sprijinul, pe bază de listă de semnături, a cel puţin 5% din membrii organizaţiei locale.

(94) Alegeri de nivel judeţean

(95) Stabilirea candidaţilor pentru preşedintele şi membrii consiliului judeţean se face de către membrii organizaţiilor locale din judeţ, prin vot preferenţial, direct şi secret.

(96) Înaintea votului, membrii organizaţiilor locale vor fi informaţi cu privire la listele de candidaţi propuse de Consiliul Executiv Judeţean, respectiv de Consiliul Executiv Naţional.

(97) Are dreptul de a candida în alegerile interne orice membru al organizaţiilor locale din judeţ care obţine sprijinul, pe bază de listă de semnături, a cel puţin 2% din membrii organizaţiilor locale din judeţ.

Alegeri parlamentare

(98) Stabilirea candidaţilor pentru alegerile pentru Parlamentul României se face de către membrii organizaţiilor locale care se suprapun cu colegiul electoral, prin vot preferenţial, direct şi secret.

(99) Înaintea votului, membrii organizaţiilor locale vor fi informaţi cu privire la listele de candidaţi propuse de Consiliul Executiv Judeţean, respectiv de Consiliul Executiv Naţional.

(100) Are dreptul de a candida în alegerile interne orice membru al Partidului care obţine sprijinul, pe bază de listă de semnături, a cel puţin 5% din membrii organizaţiilor locale care se suprapun cu colegiul electoral.

(101)

Alegeri pentru Parlamentul European

(102) Colegiul Naţional desemnează prin vot preferenţial, direct şi secret lista candidaţilor interni pentru alegerile pentru Parlamentul European, care se comunicămembrilor de partid.

(103) Fiecare Colegiu Judeţean poate propune cel mult 3 candidaţi adiţionali faţă de lista propusă de Consiliul Executiv Naţional, stabiliţi prin vot preferenţial, direct şi secret.

(104) Membrii Partidului stabilesc candidaţii Partidului pentru Parlamentul European din lista de propuneri a Colegiului Naţional, respectiv a Colegiilor Judeţene, prin vot preferenţial, direct şi secret.

(105)

Alegeri prezidenţiale

(106) Colegiul Naţional desemnează prin vot preferenţial, direct şi secret unul sau

mai mulţi candidaţi interni pentru alegerile prezidenţiale, care se comunică membrilor

de partid.

(107) Fiecare Colegiu Judeţean poate face cel mult o propunere adiţională faţă de lista propusă de Consiliul Executiv Naţional, stabilită prin vot preferenţial, direct şi secret.

(108) Candidatul Partidului la preşedinţia Românie se alege de către toţi membrii Partidului din lista de propuneri a Colegiului Naţional, respectiv a Colegiilor Judeţene, prin vot preferenţial, direct şi secret.

(109)

(110) Iniţiativa politică şi formularea de politici

(111) Membrii Partidului au libertatea de a se organiza în structuri interne, denumite în continuare structuri sectoriale, în scopul facilitării dezbaterilor în vederea formulării şi adoptării de politici referitoare la diverse sectoare de activitate sau segmente

sociale.

(112) În scopul recunoaşterii oficiale a acestor structuri şi sprijinirii lor de către Partid, aceste structuri pot solicita Consiliilor Executive, în funcţie de nivelul administrativ-teritorial la care operează, recunoaşterea lor oficială.

(113)

(114) Orice membru al Partidului are dreptul de a propune o moţiune în cadrul Adunării Locale a organizaţiei din care face.

(115) În cazul în care moţiunea priveşte politicile locale şi este adoptată de către Adunarea Locală, această moţiune devine parte a programului politic de interes local al Partidului.

(116) În cazul în care moţiunea adoptată de către Adunarea Locală priveşte politici de nivel judeţean sau naţional, moţiunea va fi propusă spre dezbatere în Colegiul Judeţean de către reprezentaţii în acest colegiu al organizaţiei locale.

(117) În cazul în care Colegiul Judeţean adoptă o moţiune care priveşte politicile judeţene, această moţiune devine parte a programului politic de interes judeţean al Partidului.

(118) În cazul în care Colegiul Judeţean adoptă o moţiune care priveşte politicile naţionale, preşedintele Consiliului Executiv Judeţean va transmite această moţiune membrilor Colegiului Naţional şi structurilor sectoriale de nivel naţional din domeniul

moţiunii.

(119) Structurile sectoriale de nivel naţional dezbat moţiunile primite de la nivel judeţean şi le integrează în propuneri de politici sectoriale.

(120) Preşedintele Partidului şi Consiliul Executiv Naţional coordonează activitatea structurilor naţionale şi supune propunerile de politici formulate de acestea, după caz, dezbaterii şi aprobării Colegiului Naţional, Colegiilor Judeţene sau Adunărilor Locale.

(121) Pe baza politicilor aprobate de Colegiul Naţional, preşedintele Partidului propune spre aprobare Congresului amendamente ale obiectivelor sau programului politic al Partidului.

(122)

Încetarea activităţii

Partidul își încetează activitatea în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Autodizolvarea nu poate fi hotarâtă decât în condiţiile Art. 52 lit. g) din prezentul statut.

Patrimoniul şi administrarea acestuia

Sursele de finanţare a activităţii Partidului sunt:

a) cotizaţii ale membrilor de partid;

b) donaţii, legate şi alte liberalităţi;

c) subvenţii de la bugetul de stat;

d) alte surse, potrivit legii.

e)

Partidul poate deţine, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile ce sunt necesare realizării activităţii specifice. Patrimoniul iniţial este de 250 (douăsutecincizeci) Lei, alcătuit din aportul în bani, depus în cote egale de semnatarii prezentului statut.

Patrimoniul este administrat de Consiliile Executive, la fiecare nivel de organizare.

(123) Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în România şi se gestionează prin mandatari financiari, numiţi de către Consiliile Executive de la toate nivelurile.

(124) Mandatarii financiari vor prezenta Consiliilor Executive rapoarte periodice privind aceste conturi.

(125)

Dispoziţii finale şi tranzitorii

(126) Pentru stabilirea primilor delegaţi ai organizaţiilor locale la primul Congres al Partidului, cota de reprezentare este de 100 de membri.

(127) Până la convocarea organului suprem de decizie al partidului, Congresul, şi alegerea de către acesta a forurilor de conducere prevăzute de statut, conducerea partidului va fi asigurată în mod provizoriu de un organul executiv, denumit Comitet de Iniţiativă Naţională, format din domnii Eugen TOMAC, Teodor – Anatol

BACONSCHI, Dragoș – Mihael CIUPARU, Cristian PETRESCU şi Adrian PAPAHAGI. Domnul Eugen TOMAC, în calitate de conducător al Comitetului de Iniţiativă Naţională, va reprezenta acesta în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi.

(128) Comitetul de Iniţiativă Naţională îşi va înceta de drept activitatea în momentul alegerii de către Congres a organelor de conducere prevăzute în prezentul Statut.

(129) Prezentul Statut a fost redactat şi semnat în 15 (cincisprezece) exemplare originale, în limba română, astăzi, data certificării sale de către avocat.

Eugen TOMAC - Membru fondator şi conducător al Comitetului de Iniţiativă Naţională

Teodor – Anatol BACONSCHI - Membru fondator ,

Dragoș – Mihael CIUPARU - Membru fondator

Cristian PETRESCU - Membru fondator

Adrian PAPAHAGI - Membru fondator

Anexa nr. 1

Semnul permanent al Partidului

Alb-negru:

Color:

Descriere Logo Partidul Mișcarea Populară

Logo-ul reprezintă un măr stilizat în trei culori, alb la interior, albastru (C 100 M 35 Y 0 K 0) în partea dreaptă a conturului și verde (C 40 M 0 Y 100 K 0) în partea stângă a conturului.

În partea de sus este simbolizată o frunză de culoare verde.

Dedesubt, cu culoare albastră, sunt inițialele Partidului Mișcarea Populară respectiv “PMP”, scrise cu majuscule.